BusinessMagazin

Tag: capacitate

  • Acer lansează în România produse premium dedicate gamerilor

    Acer aduce în România o linie de dispozitive destintate gamerilor: prima tabletă de gaming, primul laptop de gaming cu ecran 4K, dar şi sisteme desktop de gaming şi trei serii de monitoare.

    “Noua gamă Predator a fost gândită pentru cei mai exigenţi gameri. Am adus monitoare noi, performante, sisteme desktop, prima tabletă de gaming, dar şi cele mai puternice laptopuri ale momentului. Şi pentru că gaming-ul este sinonim cu performanţa, ne aşteptăm ca, pe lângă cei care vor să joace cu detalii la maximum cele mai recente titluri de jocuri, şi profesionişti din business sau grafică să fie interesaţi de noile modele,” a declarat Constantin Balmuş, director reprezentanţei Acer în România.

    Predator G9-791 este primul laptop de gaming cu ecran 4K lansat în România, dar şi cel mai puternic, susţin reprezentanţii companiei. Sistemul are o configuraţie impresionantă cu un procesor Intel® Core™ i7-6700HQ, are 64GB de memorie RAM DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® 980M cu memorie grafică de până la 4GB DDR5. Disponibile atât în varianta de 15 inchi, cât şi 17 inchi, cu rezoluţie 4K sau Full HD. Totodată, sistemul dispune de Predator FrostCore, un al treilea cooler ce poate fi plasat în locul unităţii optice, pentru a reduce temperatura procesorului şi a plăcii grafice cu până la 5%.

    În funcţie de configuraţie, seria de laptopuri Predator 17 este disponibilă în magazine la preţul estimat de 6.499 de lei (varianta entry), respectiv 14.999 de lei pentru varianta cu ecran 4K, NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB de RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.

    Preţurile pentru seria de laptopuri Predator 15 (G9 – 591), pornesc de la 6.399 de lei şi ajung la 13.999 de lei pentru versiunea cu ecran FHD, grafică NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB memorie RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.

    Acer lansează în România şi prima tabletă de gaming,Predator 8 GT810. Dispozitivul încorporează procesorul Intel® Atom™ x7 şi dispune de grafică Intel HD (Gen 8 –LP). Tableta rulează sistemul de operare Android 5.1 şi dispune de tehnologie wireless MIMO 2×2, pentru o conexiune rapidă, procesând datele de două ori mai rapid decât soluţia 1×1. Dispozitivul are o capacitate de stocare de 64GB ce poate fi extinsă până la 128GB cu ajutorul unui cardmicroSD.

    Predator 8 GT810 are un display Full HD (1920 x 1200), o grosime de 8,7mm şi cântăreşte doar 350 de grame. În plus, are un sistem de patru difuzoare, care îmbunătăţeşte calitatea sunetului cu ajutorul sistemului surround virtual.

    Tableta Predator G8 va fi disponibilă în magazinele de specialitate pentru perioada Sărbătorilor de Crăciun la preţul recomandat de 1.599 de lei.

    G6 şi G3, sisteme desktop de gaming

    Acer nu a uitat şi de desktopuri şi a propus gamerilor două sisteme de gaming, G6 şi G3. Sistemele rulează a şasea generaţie de procesoare Intel® Core® i7-6700K şi are memorie de până la 64GB DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® GTX980, respectiv GTX970. Predator G6 dispune de funcţia “One-Punch Overclocking”, un buton turbo care creşte perfomanţa sistemului cu 10%.
    G3 este fratele mai mic al G6, nu la fel de performant, dar ceva mai accesibil. G6-710 este disponibil în România la preţul de 11.999 RON, iar G3, din ianuarie 2016, la preţul de 4.499 RON.

    Monitoare cu ecran curbat, pentru o experienţă desăvârşită
    Nu în ultimul rând, Acer a adăugat liniei de monitoare de gaming Predator trei noi serii cu NVIDIA® G-SYNC™, respectiv seriile curbate Predator Z şi Predator X şi seria cu ecran plat Predator XB1.

    Monitorul Predator Z35 are un ecran de 35 de inchi, format 21:9 UltraWide Full HD (2560×1080), curbură de 2000R şi o rată de refresh de până la 144Hz (care permite modificarea frecvenţei până la 200Hz).

    X34, primul ecran monitor curbat din lume, format ultra-wide QHD şi unghi de vizualizare de 178 de grade, oferă o vizionare impecabilă din orice unghi, potrivit reprezentanţilor.

    Seria Predator XB1 vine în variantele de 27, respectiv 28 de inchi. Modelele de 27 de inchi (XB271HK / XB271HU) au design ZeroFrame, ecran IPS 4K UHD (3840 x 2160) sau WQHD (2560 x 1440) şi o rată de refresh de 144Hz. Modelul de 28 de inchi (XB281HK) are ecran 4K UHD.

    Monitorul X34 este deja disponibil în magazine la preţul de 5.999 de lei. Modelele Z35 şi XB1 vor fi disponibile din luna ianuarie 2016 la preţul de 4.999 de lei.

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Suprema vanitate: Mie nu mi se poate întâmpla!

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România  Autor al cărţii  „Bun simţ organizaţional“)

    Până când, de câteva zile, în tumultul de jale şi de furie colectivă de care suntem cu toţii cuprinşi, m-a tot preocupat conţinutul afirmaţiei „mie nu mi se poate întâmpla“. Statistic este adevărată. Este puţin probabil să mi se întâmple tocmai mie, dar probabilitatea şi posibilitatea nu fac casă bună. Între matematica lui „este puţin probabil“ şi inconştienţa lui „este imposibil“ stă vanitatea. DEX-ul asociază acest cuvânt care are melodicitate aristocratică cu trufia, cu orgoliul, cu îngâmfarea, cu înfumurarea, cu deşertăciunea.

    Descoperirea a fost revelatoare: „mie nu mi se poate întâmpla“ este de fapt suprema vanitate. Mulţi ani am considerat că „mie nu mi se poate întâmpla“ este o poziţionare de curaj, de demnitate, de forţă şi de încredere în sine. Am spus şi eu de nenumărate ori cu superficialitate că „mie nu mi se poate întâmpla“… şi e drept, nici nu mi s-a întâmplat, dar a fost aşa doar pentru că am avut, poate, un pic de noroc, nu pentru că aş fi avut vreun merit. „Mie nu mi se poate întâmpla“ nu este gândire pozitivă, ci este lipsă de gândire. Este o exprimare sărăcuţă de conţinut şi banală, o vorbă de precupeaţă amatoare, este un halou de amăgire. Dacă sper obsesiv că „mie nu mi se poate întâmpla“ atunci sunt departe de ideea de curaj.

    Curajul nu este efectul unui demers de negândire sau de inconştienţă, ci este o construcţie, este o înşiruire de comportamente logice, aliniate unei viziuni, unei aspiraţii. Curajul orb este prostie, curajul cu scop este nobleţe. „Mie nu mi se poate întâmpla“ este o credinţă populară, o nevaccinare, o delăsare, o superficialitate, un fel de a ne descurca încurcându-ne în îngălare şi în superficialitate. Ne tot mândrim cu capacitatea de a ne descurca. Şi o avem şi ne descurcăm de minune. Capacitatea de a ne descurca este un element definitoriu pentru mentalitatea românească, dar şi pentru cultura organizaţiilor din România. Aşa facem lucrurile, demonstrând că ne putem descurca, nu neapărat fiind foarte buni profesionişti. Facem lucruri ca să demonstrăm, nu ca să facem ceea ce este în responsabilitatea noastră să facem.

    Ni se pare că este bine să demonstrăm de ce suntem în stare, când ar trebui doar să fim în stare şi să facem ceea ce avem de făcut. Ne atribuim luxuri pe care nu ni le permitem, cum ar fi propriile priorităţi subiective în loc de responsabilităţile obiective. Merităm şi justificăm de ce merităm lucruri doar din perspective personale, dar scoatem justeţea sau perspectivele celorlalţi din ecuaţie. „Argumentăm logic“, dar vedem doar logica propriei perspective şi nevoi. Suntem raţionali în propria ignoranţă atunci când suntem convinşi că „mie nu mi se poate întâmpla“.

    Ni se poate întâmpla tuturor, din păcate.

    Dacă nu ni se întâmplă este pentru că avem noroc, nu pentru că avem vreun merit.

    Probabilitatea este mică, dar posibilitatea nu ne scuteşte pe niciunul dintre noi.

    Ni se pare un act de laşitate să avem o cultură a riscului sau a prevenţiei. Este mai şmecher să te descurci, este adevărat.

    A anticipa este plictisitor, este pentru fraieri. „Lasă că merge“ este cheia franceză a tuturor dibuielilor şi nimerelilor. Riscul este pentru laşi, curajoşii se descurcă. Prevenţia poate fi nocivă, este pentru bătrâni sau pentru oameni prăpăstioşi, curajoşii se descurcă, nu au nevoie de prevenţie. Uităm câtă ne este propria dimensiune şi ne trezim atemporali, ne imaginăm nemuritori, metafericiţi, orbiţi şi hipnotizaţi de propria capacitate de a ne descurca. Cu siguranţă cu toţii ne descurcăm şi suntem puternici la gândul că „mie nu mi se poate întâmpla“, dar tocmai acest gând ne face superficiali, slabi şi nepregătiţi în faţa surprizei. Spunem „mie nu mi se poate întâmpla“ doar despre ce nu avem habar pentru că experienţa arată clar că, odată ce s-a întâmplat o neîntâmplată, uităm că vreodată am gândit că „mie nu mi se poate întâmpla“. Doar la urmă tot păţitu-i priceput.
     

  • Cum să îţi foloseşti abilităţile de vorbire în public la locul de muncă

    Când auzim termenul “vorbire în public”, în general, ne gândim la statul în faţa unei mulţimi mari. Cu toate acestea, există aplicaţii mult mai largi decât metodele obişnuite asociate cu vorbitul în public. De exemplu, ele pot fi folosite în timp ce vorbeşti cu grupuri mai mici, chiar şi în timpul unei reuniuni interne la locul de muncă. Aceste tehnici pot fi de asemenea utilizate în alte situaţii cotidiene de lucru, care sunt mai puţin evidente.
    Cum poţi folosi tehnicile vorbirii în public pentru a pleda pentru tine şi munca ta atunci când urmează să fii promovat?

    Lucrând pe baza abilităţilor tale îţi va permite “lustruirea” abilităţilor de comunicare şi conducere, contribuind în acest fel la creşterea încrederii tale (lucru esenţial pentru avansarea în carieră).Încrederea în sine este cheia.

    O altă competenţă utilă atunci când pledezi pentru tine este capacitatea de a gândi responsabil. Poţi practica acest lucru prin organizarea gândurile tale într-un termen scurt pentru a răspunde la o întrebare sau un subiect improvizat. În acest fel, atunci când un coleg sau şeful tău îţi va pune o întrebare grea, te vei simţi încrezător.

    Ai putea face cel mai bun proiect din întreaga companie, însă dacă nimeni nu ştie despre el, aceasta nu te va ajuta să progresezi în cariera ta.
    Soluţia? Vorbeşte! Dar fă-o la momentul potrivit, la locul potrivit, în mod corect.Care sunt câteva moduri în care poţi folosi principiile vorbirii publice pentru a comunica mai bine cu şeful sau colegii tăi?

    Nu te baza pe e-mailuri şi instrumentele tehnologiei moderne. În schimb, fă tot ce poţi pentru a deveni un puternic comunicator “faţă-în-faţă”;  învaţă importanţa tonului şi limbajul trupului. Multe sarcini şi proiecte pot eşua din cauza comunicării ineficiente. De aceea, este important să practici. Cu cât practici mai mult transmiterea mesajelor clare şi feedback-urile, cu atât va deveni mai uşor.

    Vorbitorii buni sunt, de asemenea, şi buni ascultători care acordă atenţie publicului şi sunt receptivi la feedback-urile oferite.
    Este important să observi indicii non-verbali, cum ar fi contactul vizual şi limbajul corpului, cu scopul de a citi un individ sau publicul pentru a vedea dacă aceştia sunt implicaţi.

    Există metode speciale ale vorbirii publice pe care le poţi folosi pentru a îmbunătăţi abilităţile de negociere?
    Cel mai important lucru pe care trebuie să îl iei în  considerare atunci când încerci să îi influenţezi pe alţii este să cunoşti publicul şi nevoile lui. Este important să acţionezi cu încredere, chiar dacă nu te simţi încrezător. Transmite pasiune. Fii organizat, clar şi concis. Învaţă să improvizezi în mod eficient. Colegii şi mai ales şeful tău, va şti dacă eşti nepregătit. Nu este vorba de tine, vorbitorul. Este vorba despre ceea ce poţi face tu pentru a rezolva o problemă în public.

    Cum poţi prezenţa mai bine proiectele şi ideile tale, chiar şi în reuniuni informale?
    Abilităţile de comunicare puternice permit angajaţilor nu doar să devină buni vorbitori în public, dar şi în acelaşi timp să fie şi ascultători mai buni care pot fi invocaţi pentru a oferi comentarii şi recomandări valoroase. Angajaţii ar trebui să fie întotdeauna pregătiţi să prezinte ideile lor.
    Vorbitul în public nu este doar despre a fi capabil să oferi o prezentare eficientă unui grup.

    Angajaţii pot aplica principiile lor în situaţii diferite la locul de muncă. Utilizând aceste tehnici te pot ajuta să îţi îmbunătăţeşti abilităţile de comunicare, influenţă şi susţinere, abilităţi ce te vor ajuta să progresezi în cariera ta.
     

  • Clubul Colectiv – Declaraţia pe propria răspundere: 425 metri pătraţi şi 80 de locuri pe scaun

    La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

    Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

    Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

    Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

    Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

    Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

    Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

    Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

    Actele au fost puse la dispoziţie după ce sâmbătă primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a declarat că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au murit, iar aproximativ 200 au fost răniţi, a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate.

    Primarul a spus, sâmbătă, în faţa clubului Colectiv, că localul nu are autorizaţii de la ISU pentru că aveau o declaraţie pe propria răspundere, care este cuprinsă într-un acord de funcţionare. Piedone a precizat că va pune la dispoziţie documentele în legătură cu acest club şi că nu există un act pentru activităţi pirotehnice. “În contractul de locaţie, semnat între societatea comercială Pionierul şi Colective Club SRL, la obiectul contractului se specifică clar, semnarea procesului verbal de predare-primire certifică predarea de către locatar şi preluare de către locatar a spaţiului. Locatarul va folosi exclusiv spaţiul cu destinaţie, sediu social, cu punct de lucru şi va desfăşura activităţile de club, discotecă, bar, alimentaţie publică. Din punct de vedere şi atribuţiile pe care le are Primăria Sectorului 4, pentru emiterea acordului de funcţionare avem la dosar şi avem îndeplinite toate normele legale de eliberare a acestui certificat”, a spus primarul sectorului 4.

    Întrebat dacă are ceva să îşi repoşeze, edilul a răspuns că nu, dar a completat că pe viitor verificarea ar trebui să se facă la faţa locului de către inspectorii de specialitate şi după aceea să se elibereze certificat pentru activităţi pirotehnice.

    Chestionat dacă mai sunt şi alte cluburi în sector în aceeaşi situaţie, edilul a spus că sunt doar două, Colectiv şi Fabrica. “Ulterior, inspectorii mei, în raza de activitate şi competenţă îşi verifică. Eu nu pot să verific, de exemplu, dacă există extinctoare, nu pot să verific dacă îndeplineşte normele igienico-sanitare sau dacă are acest acord de funcţionare sau este înregistrat la Registrul Comerţului cu declaraţia pe proprie răspundere sau dacă are muncă la negru, noi putem sesiza ulterior organele abilitate. Cum am fost, de exemplu, şi noi am găsit cu 10 zile în urmă activitate cu personal necalificat”, a afirmat Piedone. El nu a putut preciza cuantumul amenzii date de inspectorii Primăriei sectorului 4 la ultimul control la Clubul Colectiv.

    În opinia sa, o problemă ar fi “programul inspectorilor”, pentru că aceste cluburi au activităţi pe timp de noapte, iar multe instituţii de control, printre care şi primăria “îşi închid porţile la orele 16:30”.
    “Noi, primăria, la controlul pe care l-am efectuat, l-am făcut până în orele 16:30, unde noi am verificat efectiv actele, într-o încăpere goală şi ni s-au pus la dispoziţie documentele”, a spus primarul.

    Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

     

  • Odorizantul de 10 milioane de euro

    Oricine trecea prin pădurea verde, zona timişoreană unde are sediul Continental Anvelope Timişoara, simţea mirosul afacerii de cauciucuri, a cărei producţie creşte cu sute de cauciucuri de la un an la altul. Noiembrie 2015 este momentul când vizitatorii fabricii ar trebui să nu se mai poată orienta după miros pentru a găsi intrarea.

    Suntem aici pentru a rămâne (We are here to stay)“, explica Nikolai Setzer, directorul diviziei de anvelope şi membru în consiliul executiv al Continental, principalul motiv pentru care consideră justificată investiţia de 10,5 milioane de euro în tehnologiile de tratare a mirosului dezvoltate de fabrica de anvelope Continental din Timişoara, unică în rândul celor 24 de unităţi ale diviziei răspândite în toată lumea. Inaugurată în urmă cu 15 ani, uzina de la Timişoara produce anual circa 16 milioane de anvelope, ce ajung atât pe pieţe din Europa, cât şi din Statele Unite ale Americii ori din Asia, cu 40% din producţie având ca destinaţie marii producători de automobile, iar restul piaţa de înlocuiri.

    Grupul german este cel mai mare producător de componente de pe piaţa locală şi a înregistrat anul trecut prin cele şapte companii din România o cifră de afaceri cumulată de 2,020 miliarde de euro, în creştere cu 10,5% faţă de anul anterior, potrivit datelor grupului. Exporturile grupului au crescut anul trecut cu 11,2% faţă de 2013, la 1,85 miliarde de euro, exporturile reprezentând 91% din cifra de afaceri. „Avem aproximativ 200.000 de angajaţi în lume, în total, şi avem 15.000 de angajaţi în România, prin urmare este o ţară strategică din portofoliul nostru de 15 ţări; România este printre cele mai mari ca număr de angajaţi şi creştem puternic, pentru că nu suntem aici doar pentru a produce şi a vinde anvelope, ci suntem prezenţi şi cu centre de cercetare şi dezvoltare, ceea ce ne spune că există viitor puternic în viitorul Continental pe această piaţă“, argumentează Setzer importanţa strategică a uzinei de la Timişoara şi motivele implementării programului de reducere a percepţiei mirosului.

    De-a lungul timpului, uzina a evoluat de la producţia cauciucurilor de dimensiuni mici, de 13 şi 14 ţoli, spre cele de 20 ţoli (ultra high performance), pentru maşini precum Jaguarul, ori spre cele pentru maşini electrice, axate pe sustenabilitate şi destinate consumului redus. Anterior tehnologiei de reducere a mirosului, compania a crescut capacitatea de producţie a fabricii cu aproximativ 600 de anvelope, iar în 2015 au introdus un nou echipament care produce profile pentru cauciucuri, reprezentând o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro.

    Concomitent cu această dezvoltare şi celelalte tehnologii implementate (obiectul unor investiţii de 370 de milioane de euro până în prezent), şi Timişoara s-a extins cu cartiere de locuinţe în nordul oraşului, în apropierea fabricii, astfel că disconfortul creat de mirosul producţiei anvelopelor a devenit neplăcut pentru din ce în ce mai multe persoane.
    După discuţii îndelungi reflectate şi în presa locală între reprezentanţii autorităţilor, Garda şi Agenţia de Mediu şi cei ai companiei germane, s-a ajuns la soluţia implementării programului de reducere a percepţiei mirosului.

    Programul constă în două soluţii tehnice: una dintre acestea reprezintă o inovaţie şi a fost dezvoltată special pentru fabrica de anvelope de la Timişoara – neutralizarea moleculelor cu miros specific prin intermediul oxigenului activ, care este numită tehnologie cu Plasmă Rece (Cold Plasma); a doua soluţie, Oxidarea Termică Regenerativă (Regenerative Thermal Oxidation), implică neutralizarea compuşilor volatili, prin intermediul oxidării la temperatură ridicată şi a fost implementată şi în alte fabrici Continental din cadrul grupului. Compania a demarat testele pilot pentru implementarea tehnologiei de reducere a percepţiei mirosului specific procesului de producţie în perimetrul fabricii la finalul lui 2013, la începutul lunii iunie acestui an au inaugurat prima fază a soluţiei tehnice, iar până la finalul anului toate echipamentele implicate în proiect vor funcţiona la capacitatea maximă.

     

  • Carmen Idriceanu, Humanic: ”Ne dorim tineri angajaţi care, prin calitatea serviciilor oferite de ei, să ofere un exemplu pentru piaţă”

    ”Un tânăr comerciant – vânzător ar trebui să aibă disponibilitatea şi entuziasmul de a învăţa continuu, să fie empatic şi să aibă o fire activă şi întreprinzătoare. Apoi, este necesar şi un strop de talent comercial, capacitatea de a remarca detalii, de a observa clienţii şi produsele şi de a face o legătură între cele din urmă”, descrie Carmen Idriceanu, country manager al retailerului austriac de încălţăminte Humanic, câteva din calităţile pe care le doreşte la angajaţii săi. În plus, tinerii angajaţi ideali ar trebui să fie motivaţi, deschişi, orientaţi către client, captivaţi de ritmul alert al vânzărilor şi care îşi doresc de la bun început o carieră în domeniu, potrivit lui Idriceanu.

    Carmen Idriceanu a început să lucreze pentru Humanic în 2007 în momentul în care a decis să se întoarcă în România, după ce, în anii ’90, se stabilise în Austria împreună cu familia. Anterior, studiase Chimia în cadrul Institutului Politehnic în Bucureşti şi lucrase ca laborant biolog în industria petrolui, cât şi în cadrul unui spital de copii din Capitală. În Austria şi-a completat studiile la o Academie Tehnică Medicală şi a lucrat în domeniul telemedicinei şi al diagnosticului neurologic. A decis să se alăture Humanic în momentul în care aflase dintr-un ziar românesc că reprezentanţii companiei căutau un country manager pentru piaţa locală. A fost refuzată de biroul de recrutări din România din cauza lipsei de experienţă, dar o discuţie cu directorul de resurse umane al companiei austriece i-a asigurat funcţia. ”Am venit în România în 2008, la deschiderea primului magazin din Băneasa, unde am avut parte de o primă experienţă foarte dificilă. Au fost clipe grele, pentru cineva care este obişnuit să se afle într-o societate în care toate funcţionează şi oamenii se ţin de cuvânt, se răspunde la telefon şi lucurile se întâmplă, pentru o astfel de persoană, contactul este brutal. Dar am fost perseverentă şi asta aş aştepta şi de la tineri, i-aş impulsiona să rămână la treabă. Prima condiţie ca ceva să reuşească este să faci lucrul respectiv, iar a doua este să îl faci până îţi reuşeşte, indiferent de cât de acru este primul rezultat. Dacă s-ar întâmpla aşa, totul ar funcţiona perfect”.

    În scopul pregătirii acestor tineri angajaţi, Humanic va începe  din acest an şcolar, alături de alţi şase retaileri alimentari, de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau de mobilă (Billa, C&A, Deichmann, dm drogerie markt, Hervis şi kika), programul Şcoala Comercială Austriacă (o’SCAR), prin care tinerii absolvenţi de gimnaziu vor avea ocazia să câştige calităţile ideale pentru un comerciant, după modelele de ucenicie german şi austriac. Realizat la iniţiativa Ambasadei Austriei, proiectul Şcolii Comerciale Austriece din România se traduce prin introducerea a două clase de şcoală profesională, cu specializarea de comerciant vânzător, la Colegiul Economic Costin C. Kiriţescu, din septembrie 2015.

    Programul are la bază învăţământul dual, cu accent pe componenta practică: se desfăşoară pe parcursul a trei ani de studii, în care componenta practică va avea o pondere din ce în ce mai crescută de la an la an – anul I (80% teorie, 20% practica), anul II (40% teorie, 60% practica), anul III (28% teorie, 72% practica). La finalizarea cursurilor, absolvenţii o’SCAR vor avea prioritate in procesele de recrutare ale celor sapte retaileri.

    ”Retail-ul este un domeniu de activitate extrem de variat şi dinamic, iar existenţa unor calificări relevante pentru acest sector este necesară şi obligatorie pentru formarea unor profesionişti. Principala calitate a unui proaspăt absolvent constă în echilibrul său de cunoştinţe practice şi teoretice”, descrie Carmen Idriceanu, motivele pentru care consideră necesară existenţa unei astfel de şcoli.

    Potrivit lui Idriceanu, un absolvent al unui program precum Şcoala Comercială Austriacă din România va fi familiarizat cu toate elementele specifice retail-ului: de la fluxul mărfii şi mercantizare până la interacţiunea cu clienţii. ”Ultimul aspect este foarte important pentru retail, de aceea orice tânăr bine pregătit care îşi doreşte să ocupe poziţia de comerciant-vânzător şi apoi să evolueze în retail trebuie să stăpânească cunoştinţe solide de tehnici de vânzare. Ne dorim tineri angajaţi care, prin calitatea serviciilor oferite de ei, să ofere un exemplu pentru piaţă. Comportamentul acestor tineri va influenţa decisiv experienţa clienţilor în magazinele noastre, un lucru extrem de important pentru noi”, explică Idriceanu.

    Programul se bazează pe educaţia duală, un concept cu tradiţie în ţări precum Austria şi Germania. ”Acolo acest model este unul de succes şi este atât de popular, încât nu numai vânzătorii comerciali sunt formaţi în cadrul acestor tipuri de şcoală, ci şi funcţionarii de bancă, spre exemplu. Astfel, un absolvent de facultate este, spre deosebire de un absolvent de facultate din România, capabil să presteze o muncă eficientă din prima zi de lucru”, povesteşte Idriceanu.

    Fiecare dintre cele şapte companii a stabilit un magazin ce va funcţiona ca ”şcoală”, iar în cazul acestuia vor exista câte doi formatori, ce îşi vor desfăşura în paralel activitatea de comerciant şi de ghidare a activităţii practice. În funcţie de rezultatele obţinute, elevii înscrişi în acest program pot primi o bursă lunară de până la 400 de lei, dintre care 200 de lei sunt oferiţi prin sistemul de stat şi 200 de lei din partea companiilor partenere. De asemenea, vor beneficia de decontarea costurilor de transport în comun pe perioada studiilor. Iar după absolvire, tinerii vor primi un certificat profesional recunoscut pe plan european.

    Numărul maxim alocat pentru programul pilot din acest an este de 56 de elevi, iar zilele acestea (3-4 septembrie 2015) urmează să se desfăşoare ultima etapă de înscrieri pentru acest an. Potrivit lui Carmen Idriceanu, deşi găsirea de angajaţi este laborioasă, numărul de angajaţi ai Humanic, ce funcţionează în România prin  compania Leather&Shoe,  este stabil şi este cuprins între 90 şi 100 de angajaţi.Compania Leather&Shoe, a terminat anul trecut cu afaceri de 46 mil. lei (10,4 mil. euro), în creştere cu 9,5% comparativ cu anul anterior, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

  • Politicianul care vrea să îşi facă propria ţară: o ţară în care taxele să fie voluntare

    Republica Liberlandeste un microstat în  devenire care se vrea independent, între Croaţia şi Serbia, fondat pe 13 aprilie  de politicianul eurosceptic Vit Jedlicka din Cehia şi alţi doi adepţi ai libertarianismului. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Libertarianismul, doctrina politică pe care se bazează fondatorii Liberlandului, susţine drepturile indivizilor de a achiziţiona, păstra şi schimba propriile bunuri. Unele şcoli de gândire susţin un stat al cărui rol unic este apărarea drepturilor de proprietate, altele susţin că şi acest rol ar putea fi îndeplinit de o piaţă liberă. Într-un sens strict, libertarianismul este o doctrină care susţine că oamenii se deţin pe ei înşişi pe deplin şi au capacitatea de a avea drepturi de proprietate asupra obiectelor exterioare.

    La baza doctrinei libertariene se află nonagresiunea, cu alte cuvinte regula potrivit căreia drepturile de proprietate ale tuturor trebuie întotdeauna respectate. Acesta este motivul pentru care libertarienii sunt susţinători fervenţi ai proprietăţii private. Libertarienii se opun legilor care restrâng activităţi personale sau consensuale, ei fiind pentru liberalizarea deplină a tuturor prohibiţiilor de tipul prostituţiei, consumului de droguri sau practicării jocurilor de noroc. Libertarienii nu acceptă obligaţii legislative cum ar fi practicile religioase sau obligativitatea serviciului militar, întrucât contravin dreptului de proprietate a individului asupra corpului său.

    În privinţa economiei, libertarienii vor ca intervenţiile statului să fie cât mai reduse şi susţin din acest motiv eliminarea finanţării asigurărilor sociale prin impozite. Unii susţin că orice formă de impozitare este prin definiţie o preluare coercitivă a bunurilor altora şi constituie din acest motiv o agresiune care nu ar trebui să existe.

    Liberland este situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, iar pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Fondatorii Liberlandului susţin că Liberland nu aparţine nici Croaţiei, nici Serbiei. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui).

    O astfel de micronaţiune este o entitate care se pretinde a fi o naţiune independentă, dar care nu este recunoscută oficial de guvernele lumii sau de marile organizaţii internaţionale. Micronaţiunile sunt diferite de alte comunităţi sociale întrucât emit cereri oficiale de suveranitate asupra unui teritoriu.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Statul Liberland a fost fondat cu obiectivul de a construi o ţară în care oamenii cinstiţi pot prospera cu o minimă intervenţie din partea unui guvern central.

    „Avem nevoie de mai multe ţări ca Hong Kong, Singapore şi Monaco, în special în Europa. Aveam cu adevărat nevoie de un nou paradis fiscal”, a explicat Jedlicka. În acest scop, toate taxele din Liberland vor fi voluntare, iar serviciile din ţară, cum ar fi furnizarea de energie, asistenţa medicală şi salubritatea, vor fi asigurate fie de companii private, fie prin strângeri de fonduri.

  • Pizza Hut se extinde într-un nou oraş printr-o investiţie de peste 400.000 de euro

     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut se extinde în Oradea, inaugurând astăzi un nou restaurant, situat în cadrul centrului comercial Lotus Center.  
     
    Restaurantul reprezintă o investiţie de 420.000 euro şi are o suprafaţă de 300 mp. Acesta are o capacitate de 96 de locuri, iar în cadrul acestuia vor lucra 30 de angajaţi. 
     
    “Urmărim continuu posibilităţile de a ne extinde reţeaua de restaurante, atât în Bucureşti, cât şi la nivelul ţării. (…)”, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer Pizza Hut.
     
    Odată cu inaugurarea noului restaurant, reţeaua Pizza Hut ajunge la 17 restaurante, situate în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov.
     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut operează pe piaţa românească din 1994 sub contract de masterfranciză acordat companiei American Restaurant System. Pizza Hut a venit în România în 1994, odată cu deschiderea primei locaţii din Calea Dorobanţilor, iar în prezent deţine nouă restaurante în Bucureşti, două în Cluj şi câte unul în Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov. 
     
     
     
     

  • De ce suntem lenţi într-o lume rapidă?

    Capacitatea de adaptare este esenţială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, în comportamente, în ceea ce ţine de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe pieţe, a apărut şi războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esenţială“, spune analistul politic Mircea Coşea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea iniţială de a înţelege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor şi în principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei ţări sau asupra propriilor interese, pe care o naţiune le are la un moment dat.

    Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca o bază pentru decizii politice sau pentru investitori. Deşi ocupă un loc slab în clasament, România şi-a îmbunătăţit punctajul faţă de sondajul efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referinţă: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporţional cu adaptabilitatea la schimbare a unei ţări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri medii-superioare. Totuşi, ea este depăşită în acest clasament de 13 ţări cu venituri medii-inferioare şi de cinci ţări cu venituri inferioare din Africa.

    „O tendinţă relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare“, observă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. „De fapt cele nouă ţări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, şi anume că politicile care promovează creşterea favorabilă incluziunii pot ajuta ţările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

    O serie de ţări cu venituri mai mici au înregistrat performanţe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici şi investiţii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. „Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criză identitară prelungită a României“, spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care să ţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării“, mai spune Nemoianu.

    Raportat la capacităţile antreprenoriale, România a obţinut cel mai slab punctaj la subdiviziile inovaţie şi cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza finanţării slabe şi a cooperării deficitare între institutele de cercetare şi mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificultăţilor întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate, fiscalitatea şi protecţia investitorilor, România s-a clasat pe un loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obţinut şi la sectorul financiar (locul 93), unde se ia în considerare eficienţa finanţării companiilor şi interprinzătorilor. Per total, România a ocupat locul 79 la analiza capacităţilor antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizată de KPMG, o reţea globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi care îşi desfăşoară activitatea în 155 de ţări.

    „E explicabil de ce România se află pe un loc codaş“, spune Mircea Coşea. „Până în prezent nu am avut iniţiative în ceea ce priveşte determinarea unor politici economice. La politica bugetară, România are interese care nu coincid cu ţările dezvoltate.“

  • Miele a investit 30 milioane de euro în modernizarea unei fabrici

    Miele, companie specializată în producţia de echipamente electrocasnice premium la nivel mondial, extinde şi modernizează fabrica din Bielefeld, Germania, în cadrul căreia sunt produse toate sistemele profesionale de dezinfectare şi igienizare ale brandului. Începând din 2008, investiţia Miele în această unitate de producţie a fost de 30 de milioane de euro.

    Fabrica din Bielefeld este a doua cea mai veche unitate de producţie a companiei Miele, cu o istorie de aproape 100 de ani, fiind inaugurată în 1916. Cele mai cunoscute produse ale fabricii sunt aspiratoarele şi maşinile de spălat pentru uz casnic.

    În urma investiţiilor, noile facilităţi sunt proiectate să reducă timpul de producţie şi stocurile, dar şi să îmbunătăţească rentabilitatea. Astfel, comenzile sunt acum procesate de două ori mai repede, iar stocurile au fost reduse cu 20%, ca urmare a unei investiţii de 10 milioane de euro într-o nouă facilitate de producţie a containerelor interioare.

    Compania estimează astfel o creştere a capacităţii de producţie cu circa 30% şi o scădere a consumului de energie cu peste 10%.