BusinessMagazin

Tag: candidati

  • Cine este tânăra de 35 de ani care ARE CURAJUL SĂ CANDIDEZE împotriva lui Putin la alegerile din 2018

     ”Numele meu este Ksenia Sobchak şi voi candida la preşedinţia Rusiei”, a anunţat aceasta pe site-ul pre-electoral.

    Sobchak este în vârstă de 35 de ani şi este fiica lui Anatoly Sobchak, primul primar al Sankt Petersburgului ales în mod democrat, care a fost un mentor politic al liderului rus Vladimir Putin. Viaţa lui ”Paris Hilton de Rusia”, cum i se spune în presa internaţională, a fost sinonimă cu sexul şi celebritatea. Ea a fost prezentatoarea ediţiei locale a emisiunii Big Brother şi a animat presa de scandal cu relaţiile sale amoroase nereuşite.

    Declaraţiile sale au fost nu de puţine ori marcate de controverse. În timpul unui interviu la un post de radio, aceasta i-a spus prezentatorului că ”are un complex de inferioritate”, din cauză ca nu este ”un star”. Cu o armată de fani şi câteva milioane de dolari, Sobchak credea în mod clar că poate judeca pe oricine.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 90% dintre IMM-uri au probleme să îşi găsească noi angajaţi

    Competitivitatea ridicată din piaţa muncii este unul dintre principalele motive, însă 2 companii din 10 consideră că accesul la candidaţi specializaţi este îngreunat şi de lipsa brandului puternic de angajator al acestora. Pentru fiecare poziţie deschisă, 58% dintre companiile participante la sondaj susţin că au mai puţin de 50 de aplicanţi, în timp ce 26% primesc între 50 şi 100 de CV-uri. Doar 7% dintre companii au până la 200 de candidaţi pentru o poziţie deschisă, iar 9% au peste 250 de candidaţi, acestea fiind majoritatea companii mari şi foarte mari. Cu toate acestea, şi oferta de candidaţi din piaţă, în ansamblu, a scăzut în ultimii câţiva ani, observă 77% dintre companiile respondente, în timp ce 5% consideră că a stagnat sau, respectiv, că a crescut uşor.

    Ca urmare, procesele de recrutare au devenit prea lungi, susţin 47% dintre companii, şi în acelaşi timp mai dificile faţă de acum 2 ani (42%). Timpul de recrutare pentru poziţiile deschise este cuprins, pentru aproape jumătate dintre respondenţi, între 30 şi 60 de zile, iar 14% spun că reuşesc să angajeze după 90 de zile sau chiar mai mult. O treime dintre companii, în special dintre cele mici şi mijlocii, declară că procesul de recrutare nu depăşeşte 30 de zile, şi numai 5% ocupă o poziţie în mai puţin de două săptămâni.

    Atunci când încep procesul de recrutare pentru o nouă poziţie, companiile mizează în principal pe platformele de recrutare online cum este eJobs (93%), pe recomandările venite din cadrul echipei existente (67%), pe reţelele de socializare (40%), dar şi pe aplicările directe, pe site-ul companiei (26%). Cu toate acestea, pentru a găsi candidaţi valoroşi, companiile au început să diversifice tot mai mult metodele de atragere a acestora. Jumătate dintre companiile participante la sondajul eJobs caută potenţiali angajaţi în alte oraşe decât cel în care recrutează, iar 49% caută candidaţi şi în domenii de activitate conexe jobului deschis. În acelaşi timp, aproximativ un sfert spun că oferă un salariu mai ridicat decât nivelul pieţei, iar 9% investesc în programe prin care să-şi dezvolte şi consolideze un brand atractiv de angajator.

    Cel mai greu de recrutat sunt candidaţii pentru poziţii precum cele de muncitori calificaţi (37%), specialişti IT (26%) sau specialişti în vânzări (26%). Managerii, contabilii sau specialiştii în finanţe-bănci sunt, pe de altă parte, categoriile care pun cele mai mici probleme recrutorilor. În procesul de recrutare a unui nou angajat, angajatorii plasează abilităţile profesionale (60%) în topul celor mai convingătoare aspecte atunci când evaluează un candidat, urmate de pasiunea pentru domeniu (44%) şi nivelul de implicare în activitatea de zi cu zi (40%). În coada clasamentului aspectelor pe care le consideră cele mai convingătoare la un candidat, se regăsesc criterii precum studiile şi cursurile de specialitate urmate, companiile pentru care candidaţii au lucrat anterior sau planurile profesionale.

    La rândul lor, şi candidaţii consideră că abilităţile lor profesionale reprezintă cel mai mare atu (58%), urmate de experienţa acumulată în câmpul muncii (54%) şi de nivelul de implicare în activitatea de zi cu zi (52%). În corelaţie cu opiniile recrutorilor, şi candidaţii cred că sunt mai puţin importante aspecte precum poziţiile ocupate anterior, planurile profesionale şi companiile în care au lucrat anterior.

    Deşi angajatorii se plâng de lipsa candidaţilor, 89% dintre aceştia din urmă sunt interesaţi de noi oportunităţi de carieră, potrivit sondajului eJobs. Cei mai mulţi dintre aceştia au între 19 şi 45 de ani şi lucrează, în prezent, fie în companii foarte mici, cu cel mult 10 angajaţi, fie în companii aflate la polul opus, cu peste 1.000 de angajaţi. 61% dintre aceştia ar fi interesaţi să schimbe atât compania pentru care lucrează, cât şi jobul, 24% ar fi interesaţi doar de o schimbare a angajatorului, continuând să lucreze pe o poziţie similară celei ocupate în prezent, iar 8% doar jobul curent, fiind deschişi de o evoluţie pe orizontală în cadrul angajatorului lor actual.


    Motivele care îi determină pe respondenţii la sondajul eJobs să îşi dorească un nou loc de muncă sunt pachetul salarial actual (60%), lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională (48%) şi lipsa motivaţiei (43%). Salariul nu este însă întotdeauna un criteriu eliminatoriu când vine vorba de alegerea unui nou job. Astfel, jumătate dintre respondenţi nu şi-ar schimba o carieră care le place şi îi face fericiţi doar pentru bani. 19% ar pune în plan secundar pasiunea pentru jobul actual doar dacă li s-ar oferi o dublare a salariului actual, iar 14% ar pleca pentru o mărire de 50-80%.„Chiar dacă, la nivel declarativ, 89% dintre angajaţii români şi-ar dori un nou loc de muncă, nu toţi se şi află într-un proces activ de căutare. Mai degrabă, s-ar putea spune că sunt deschişi oricăror oportunităţi profesionale care să întrunească setul de criterii şi aşteptări pe care le au de la un job. Ce este cert, însă, este faptul că aceşti 89% dintre angajaţi pot în orice moment să facă o schimbare de carieră, iar acesta este un indiciu şi un semnal de alarmă foarte important pentru angajatori în ceea ce priveşte echipa actuală, devenind astfel tot mai necesare programele complexe de retenţie a talentelor, dar în acelaşi timp o veste bună pentru angajatorii interesaţi să atragă candidaţi valoroşi în viitor”, a declarat Bogdan Badea, head of sales în cadrul eJobs.

    Studiul eJobs a fost realizat în perioada august – septembrie 2017 pe un eşantion format din 180 companii, dintre care 60% au sub 100 de angajaţi, iar 28% între 100 şi 500 de angajaţi. La sondaj au participat, totodată, 1.794 de respondenţi candidaţi, dintre care 62% femei şi 38% bărbaţi, majoritatea (83%) cu vârsta între 26 şi 55 de ani, şi fără funcţii de conducere (63%).


     

  • Nu sunt IT-işti? Îi pregătim noi

    CONTEXT:
    Lupta pe angajaţii IT din piaţă nu mai este demult un secret: conform previziunilor, numărul lor ar urma să ajungă la circa 98.000 anul acesta, iar în 2020, la peste 110.000.
    Interesul pentru candidaţii cu studii superioare este tot mai mare pe piaţa forţei de muncă, pe măsură ce noi companii intră în România şi încearcă să recruteze specialişti de la societăţile care activează deja aici. În acest sens, se preconizează o creştere de 55-60% a cererii forţei de muncă până la finele acestui an.

    DECIZIE:
    Florin Scarlat, fondator şi CEO al Bit Solutions, a decis să aloce o parte din timpul seniorilor angajaţi din cadrul companiei pentru pregătirea altora.

    CONSECINŢE:
    După şase luni de pregătire, primii şase angajaţi fără experienţă vastă în domeniu sunt pe punctul de a prelua propriile proiecte în cadrul firmei şi să se alăture celorlalţi 19 specialişti ai companiei.

    ”Intervievez angajaţi, în baza unui sistem propriu de evaluare, bazat mai ales pe atitudine: dacă îmi place persoana respectivă, o introduc în programul de pregătire“, descrie Florin Scarlat un principiu după care se ghidează atunci când caută un posibil viitor angajat al companiei de servicii de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions. Businessul companiei este segmentat între activităţile de outsourcing (50-60% din venituri, segment pe care au circa 70 de clienţi, închiriere de imprimante mari – circa 25 de clienţi, vânzări de hardware şi software – aproximativ 50-60 de clienţi noi); Bit Solutions lucrează în prezent şi la realizarea a două produse software noi, despre care antreprenorul nu oferă încă detalii. Printre clienţii firmei se numără companii precum NEPI Rockcastle, Eneria (o divizie a Caterpillar), DTZ Echinox.

    Compania a înregistrat anul trecut afaceri de 1,3 milioane de euro, iar în cadrul firmei lucrează 19 angajaţi, cărora li se vor adăuga în curând primii şase absolvenţi ai Academiei Bit Solutions. Aceştia au urmat programul de pregătire de şase luni din cadrul companiei lui Scarlat. Antreprenorul a pornit academia în luna noiembrie a anului trecut, iar primii angajaţi au încheiat programul la finalul lunii august a acestui an. ”Am constatat, cel puţin în ultimii doi ani, că personal pregătit în domeniul IT nu prea mai există“, descrie Scarlat raţiunea din spatele lansării programului. El observă că piaţa IT din România s-a schimbat în ultimii doi ani, nu doar prin prisma cererii de forţă de muncă: dacă în urmă cu câţiva ani, în 2011-2013, clienţii aveau percepţia că IT-iştii vin să le rezolve o problemă şi atât, acum îşi doresc ca aceştia să aibă şi o atitudine pozitivă, să le vorbească frumos, să le ofere explicaţii. ”Există criterii foarte clare prin care clientul îmi evaluează mie activitatea şi atunci mi-am dat seama că dacă pregătirea pot să o fac, atitudinea nu am cum să o schimb“, explică el motivele pentru care chiar şi în IT contează nu doar pregătirea tehnică, ci şi abilităţile de relaţionare.

    În acest sens, se axează pe selectarea oamenilor din generaţia Millennials, care pot să se adapteze la noile reguli ale jocului: ”Mi-am dat seama că generaţia nouă, având acces la foarte multe resurse, la internet, nu mai ştiu să gândească: dacă avem o problemă, căutăm pe Google şi găsim o soluţie la problema noastră. Dacă îi dai unui tânăr o hartă şi îi spui să ajungă la Gara de Nord fără Waze, fără Google Maps, s-a terminat, el nu ştie să se uite pe hartă. Aceasta este o mare problemă, atunci când te duci la un client, nu ai timp să cauţi pe Google. Eu încerc să îi fac să înveţe să gândească.“

    Programul de pregătire de şase luni al Bit Solutions presupune ca în primele trei luni, care reprezintă şi o perioadă de probă, candidaţii să urmeze un program clar de învăţare, dar şi să predea proiecte în anumite deadline-uri; în următoarele trei luni, candidaţii se specializează şi încep să livreze proiecte în colaborare cu angajaţii firmei. ”În prima lună nu interacţionează cu clienţii; există o strategie foarte clară legată de ceeea trebuie să înveţe, de modul în care sunt verificaţi. Abia din a doua-treia lună, sub supravegherea unui senior, încep să interacţioneze cu clienţii, sunt evaluaţi, urmăriţi dacă respectă exact ceea ce au învăţat în prima lună“, descrie Florin Scarlat modul de lucru cu aceşti angajaţi. Prima lună este una de învăţare, din toate punctele de vedere: gândire strategică în IT, customer service, modul de lucru cu proceduri. Din a doua lună sunt evaluaţi şi încep să aplice ceea ce au învăţat în prima lună.

    ”Rezultatele sunt îmbucurătoare pentru că într-adevăr oamenii sunt foarte motivaţi. În perioada de interviuri au venit oameni care voiau să renunţe la salarii de 2.500 – 3.000 lei, ca să vină la noi să înveţe“, descrie Scarlat profilul celor care îşi doresc să intre într-un astfel de program. Potrivit lui, 50 de candidaţi au venit la interviul de selecţie pentru acesta, în contextul în care, în perioada celor şase luni, angajaţii sunt plătiţi cu salariul minim. ”Investeşte firma în tine, tu eşti plătit fără să ai vreo responsabilitate în cadrul firmei, iar treaba ta este doar să înveţi, să dai nişte livrabile la un moment dat pe parcursul acestor trei luni. După următoarele trei luni trebuie să arăţi că într-adevăr vrei să faci IT“, explică antreprenorul.

    Potrivit lui, majoritatea celor care au venit la interviu pentru înscrierea în program erau angajaţi în alte firme; mai puţin absolvenţi sau studenţi. ”Şi-au dat seama că fac acelaşi lucru zi de zi şi voiau să aibă o perspectivă mai amplă asupra IT-ului“, a observat el. Spune că are şi exemple de persoane care nu aveau niciun fel de cunoştinţe de IT, iar acum au proiecte în domeniu. ”În firmele mari învaţă să facă, la fel ca un roboţel, o bucăţică de activitate; în schimb aici au parte de o complexitate mai mare şi, fiind şi firmă antreprenorială, lucrând cu diverse tipuri de clienţi, învaţă să facă extrem de multe lucruri, îi orientează. Poate în viitor vor să facă altceva“, punctează el. După aceste luni de pregătire, angajaţii sunt încurajaţi să îşi ia o certificare în domeniu (ale cărei costuri sunt suportate de firmă); dacă reuşesc să o obţină, ”înseamnă că omul acela este determinat şi îşi doreşte să facă IT“. Spune că, din experienţa anterioară, a observat că obţinerea unor certificări de acest tip reprezintă un indicator al gradului de implicare a persoanei.

  • Inteligenţa artificială a intrat la facultate cu notă mai mare decât 80% dintre candidaţi

    Cercetătorii  din zona AI au spus mereu că nu sunt motive de îngrijorare deoarece AI va înlocui doar un segment redus de oameni pe piaţa muncii. Este acest lucru chiar adevărat? Ei au mai spus că existenţa inteligenţei artificiale va genera noi locuri de muncă, încât cei care au pierdut un loc de muncă, şi-ar putea găsi altul. Întrebarea adevărată este câţi dintre cei care îşi vor pierde actualele slujbe, vor fi capabili să înveţe una nouă, spune Noriko Arai.
     
    „Câţi dintre voi credeţi că inteligenţa artificială ar putea trece examenul de admitere al unei facultăţi de top în 2020?”
     
    Todai Robot este inteligenţa artificială dezvoltată de echipa creată de Noriko Arai cu scopul de a vedea dacă această formă de tehnologie poate promova examenul de admitere la Universitatea din Tokyo. Această inteligenţă a învăţat peste 15 miliarde de propoziţii şi sute de mii de formule matematice pentru a promova examenul.
     

  • Inteligenţa artificială a intrat la facultate cu notă mai mare decât 80% dintre candidaţi

    Cercetătorii  din zona AI au spus mereu că nu sunt motive de îngrijorare deoarece AI va înlocui doar un segment redus de oameni pe piaţa muncii. Este acest lucru chiar adevărat? Ei au mai spus că existenţa inteligenţei artificiale va genera noi locuri de muncă, încât cei care au pierdut un loc de muncă, şi-ar putea găsi altul. Întrebarea adevărată este câţi dintre cei care îşi vor pierde actualele slujbe, vor fi capabili să înveţe una nouă, spune Noriko Arai.
     
    „Câţi dintre voi credeţi că inteligenţa artificială ar putea trece examenul de admitere al unei facultăţi de top în 2020?”
     
    Todai Robot este inteligenţa artificială dezvoltată de echipa creată de Noriko Arai cu scopul de a vedea dacă această formă de tehnologie poate promova examenul de admitere la Universitatea din Tokyo. Această inteligenţă a învăţat peste 15 miliarde de propoziţii şi sute de mii de formule matematice pentru a promova examenul.
     

  • Piaţa recrutării creşte cu peste 55% până la sfârşitul anului. Companiile americane caută, în special, candidaţi cu studii superioare

    Interesul pentru candidaţii cu studii universitare este tot mai mare, pe măsură ce noi companii intră pe piaţă şi încearcă să recruteze specialişti de la firmele aflate deja în România. La rândul lor, acestea iau măsuri pentru păstrarea angajaţilor şi pentru găsirea unora noi, în vederea dezvoltării. Ca rezultat, piaţa recrutării este una foarte dinamică. 

    „Observăm o cerere foarte mare pentru poziţii de business intelligence, data management, contabilitate, vorbitori de limbi străine şi poziţii în domeniul financiar – acestea sunt noile domenii căutate foarte intens. În paralel, avem posturile consacrate din vânzări, marketing, inginerie şi IT, unde de asemenea, cererea este în creştere.  Am centralizat intenţiile potenţialilor investitori interesaţi să vină în Bucureşti şi am ajuns la circa 1.500 de posturi care vor fi create dacă planurile se concretizează în următoarele 3 luni. De departe, cei mai interesaţi să vină acum în România sunt americanii, urmaţi la distanţă de englezi, francezi şi germani”, afirmă Marga Radu, Professional & Permanent Placement Director, Adecco România. 

    Companiile apelează la employer branding, iar angajaţii sunt atenţi la calitatea vieţii de la locul de muncă

    Companiile se adaptează la noile condiţii de pe piaţa muncii şi apelează la servicii mai sofisticate de retenţie a personalului. ”Candidaţii se uită la soliditatea organizaţiei şi la ce reputaţie are. Apoi, se uită la tehnologiile folosite şi la proiectele în care este implicată – candidaţii nu se mai duc către un alt job numai pentru bani. Contează şi unde este sediul angajatorului, dacă în pachetul salarial intră şi locul de parcare, ce acoperire are abonamentul medical şi dacă acesta acoperă şi familia candidatului. La rândul lor, companiile dau dovezi că valorizează contribuţia candidaţilor. De exemplu, angajaţii unui producător din domeniul audio s-au putut plimba cu o maşină de lux <<tunată>> cu sistemul audio realizat de firma lor”, mai arată Marga Radu.

    Alte beneficii extra salariale mai sunt maşina de serviciu, abonamentele la sălile de wellness şi acoperirea cheltuielilor de cazare pentru câteva luni pentru specialiştii veniţi din provincie. O tendinţă recentă este de a oferi chiar şi cursuri de defensive driving. De asemenea, companiile pun accentul pe employer branding – sunt mult mai flexibile faţă de solicitările candidaţilor, iar comunicarea cu aceştia şi transparenţa luării deciziilor devin esenţiale pentru retenţia lor. Firmele oferă detalii clare despre perspectivele de avansare pentru că mulţi candidaţi părăsesc compania după un an şi jumătate de la angajare, dacă nu pot să îşi dezvolte cariera conform aspiraţiilor lor.  

    Potrivit Margăi Radu, candidaţii sunt acum mult mai atenţi la calitatea vieţii – cât timp petrec pe drum către birou, cum arată birourile, cât de aproape sunt de un mall, de grădiniţă sau chiar şcoală, cât de gustoasă este mâncarea de la cantină.

    Angajatorii fac eforturi pentru a păstra şi a atrage candidaţii valoroşi, care pot contribui rapid la dezvoltarea produselor/serviciilor lor. De exemplu, în domeniul IT, există o creştere a salariilor de aprox 10% faţă de anul precedent, dar companiile din domeniu pun tot mai mult accentul pe proiectele/tehnologiile în care îi implică pe angajaţi şi pe programul şi condiţiile de lucru.

     

  • E OFICIAL: Ungaria a anunţat că va susţine candidatura României la OCDE

    ”Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului cu privire la sprijinirea de către Ungaria a candidaturii ţării noastre pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Menţionăm că lista candidaţilor nominalizaţi pentru negocieri de aderare ar putea să facă obiectul unei decizii în cadrul reuniunii Consiliului OCDE de astăzi, 25 septembrie 2017, sau cu prilejul reuniunilor viitoare”, precizează MAE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jobul din România plătit cu 2000 de euro pe lună pentru care NU SE GĂSESC candidaţi

    „La nivel intern, transportatorii se confruntă, în primul rând, cu o criză acută de şoferi calificaţi. Problema există, desigur, la nivel european, dar în România şi în mai toate ţările estice se resimte din ce în ce mai acut. Avem printre clienţii noştri exemple unde decizia de achiziţie de noi camioane este amânată nu din cauza puterii de cumpărare a companiei sau a lipsei de contracte de trans­port, ci a lipsei de şoferi“, explică Valeriu Zaharia, mana­ging director trucks & buses în cadrul Mercedes-Benz România.

    Mai multe companii de transport şi-au înfiinţat propriile şcoli de şoferi pentru a atrage noi angajaţi. Printre companiile care au abordat această strategie se numără Dolo Trans Olimpic din Piteşti, unul dintre cei mai mari transportatori din Argeş. Spre exemplu, un şofer care trans­portă în afara ţării poate câştiga într-o lună şi peste 2.000 de euro, în condiţiile acesta primeşte pe lângă salariul minim o diurnă de 60 de euro pe zi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jobul din România plătit cu 2000 de euro pe lună pentru care NU SE GĂSESC candidaţi

    „La nivel intern, transportatorii se confruntă, în primul rând, cu o criză acută de şoferi calificaţi. Problema există, desigur, la nivel european, dar în România şi în mai toate ţările estice se resimte din ce în ce mai acut. Avem printre clienţii noştri exemple unde decizia de achiziţie de noi camioane este amânată nu din cauza puterii de cumpărare a companiei sau a lipsei de contracte de trans­port, ci a lipsei de şoferi“, explică Valeriu Zaharia, mana­ging director trucks & buses în cadrul Mercedes-Benz România.

    Mai multe companii de transport şi-au înfiinţat propriile şcoli de şoferi pentru a atrage noi angajaţi. Printre companiile care au abordat această strategie se numără Dolo Trans Olimpic din Piteşti, unul dintre cei mai mari transportatori din Argeş. Spre exemplu, un şofer care trans­portă în afara ţării poate câştiga într-o lună şi peste 2.000 de euro, în condiţiile acesta primeşte pe lângă salariul minim o diurnă de 60 de euro pe zi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Să nu vă întrebaţi de ce tinerii nu vin să lucreze la voi

    Pentru o companie, pentru un patron, pentru principalii acţionari, pentru directori, pentru directorii de HR acest top ar trebui să fie în faţa ochilor în fiecare zi, cu următoarele întrebări: pe ce loc se află compania mea în preferinţele celor care vor să se angajeze? De ce compania mea nu este în top? Cum aş putea ca la următoarea ediţie, din 2018, să intru în top, dacă nu sunt, şi cum aş putea să câştig câteva poziţii?

    În top 20 preferinţe nu se află nicio companie românească, sau este una la limită, dar care e percepută ca o firmă românească – OMV Petrom.

    Topul este deschis de Oracle, gigantul american din IT şi unul dintre cei mai doriţi angajatori pe piaţa programatorilor, şi este închis de Deloitte, compania de audit şi consultanţă. Banca Transilvania nu intră în top 20.

    Americanii au 10 poziţii din 20 cu firmele: Oracle, Microsoft, IBM, Google, Amazon, Coca-Cola, HP, Adobe, PNG şi Accenture.
    Germanii au două firme, Continental şi Bosch, britanicii sunt prezenţi în acest clasament cu Vodafone, Endava, KPMG şi Deloitte, francezii îi au pe cei de la Renault, iar olandezii sunt cu ING.

    Mai mult sau mai puţin, cei care vor să se angajeze vizează aceste companii şi mai puţin altele. Deci, toate talentele României se îndreaptă către americani, britanici, nemţi, francezi şi olandezi.

    Niciun talent românesc nu se îndreaptă către o companie pur românească. În top 20 nu este nici Dedeman, nici Altex, nici Aramis Invest Baia Mare, cel mai mare producător de mobilă din România, nici Cris-Tim (aflat în top 3 pe piaţa mezelurilor), nici companiile Ancăi Vlad – Fildas sau Catena (numărul 1 în România pe segmentul lanţurilor de farmacii), nici FAN Courier (numărul 1 pe piaţa de curierat). 

    Companiile româneşti nu-şi pun problema într-un mod constant, strategic, determinat să fie în aceste topuri, astfel încât cei care caută de lucru să se uite la ei.

    Americanii, care sunt cei mai strategici din acest punct de vedere, odată ce se instalează pe o piaţă, desfăşoară an de an campanii de marketing, de recrutare, de prezenţă în toate centrele universitare, sau acolo unde sunt tinerii.
    Companiile româneşti, aflate întotdeauna în criză, consideră aceste cheltuieli inutile, mai ales în perioadele când nu angajează.

    La polul opus, companiile din top nici nu se ating de bugetele de promovare în rândul absolvenţilor pentru că ştiu sigur că de acolo le vine viitorul şi forţa de muncă. Multinaţionalele desfăşoară chiar campanii de recrutare, fără a avea ca obiectiv angajarea unor oameni, doar pentru a vedea ce mai este în piaţă, unde sunt salariile, unde sunt oamenii buni, ce spun candidaţii de alte companii şi pentru ce condiţii s-ar muta de la actualul job.

    Când au de recrutat, multe companii din afara topurilor se trezesc că nu le vine nimeni la interviu, că aceia care vin nu se mai întorc a doua zi, fără să explice motivele, că imaginea companiilor este proastă în piaţă, bârfele fiind mai puternice decât realitatea, că dacă vine cineva, cere salarii mai mari decât pe poziţii similare în alte firme şi chiar comparativ cu multinaţionalele. în final, de cele mai multe ori, companiile trebuie să se mulţumească cu ce rămâne de la alţii.

    În ultimii ani, odată ce au mai crescut salariile, s-au schimbat şi preferinţele angajaţilor faţă de un loc de muncă. Conform Catalyst, atmosfera de lucru plăcută este pe primul loc atunci când candidaţii îşi aleg angajatorul. Iar atmosfera de lucru plăcută vine din părerile celor care lucrează acolo. Pe locul 2 este pachetul salarial oferit, adică salariul plus bonusuri; pe locul 3 se află ideea ”un loc de muncă sigur“ (Oracle, Microsoft, IBM, Google sunt companii mai sigure în mintea candidaţilor decât alte sute de mii de companii). în acelaşi top, pe locul 4 respondenţii au indicat ”noi provocări profesionale“, iar pe locul 5 se află programele de training oferite. Pe ultimul loc sunt designul şi interiorul sediului companiei.

    Americanii, de fapt multinaţionalele, au rezolvat problema provocărilor profesionale prin faptul că au făcut organigrame orizontale, dând iluzia fiecărui angajat că este responsabil de ceva important, şi fără el organizaţia ar muri.

    În companiile româneşti, ierarhia este verticală şi toţi trebuie să înţeleagă că nu suntem de neînlocuit. Adevărat, dar important este şi cine vine în locul celui care pleacă. Iar dacă firma nu reuşeşte să atragă alţi oameni, şi nu reuşeşte pentru că nu se află în top, gaura va fi mai mare.

    În ultimul timp, în preferinţele angajaţilor au apărut cererile pentru programele de training oferite de companii. Multinaţionalele au această cultură, de a-şi pregăti continuu angajaţii, fără să trăiască cu ideea că, odată ce un angajat va fi mai bine pregătit, va pleca la concurenţă pe bani mai mulţi.

    Multe companii româneşti, mulţi patroni români nu investesc în pregătirea angajaţilor pentru a nu irosi resurse financiare, iar aceştia să plece, fiind deja gata pregătiţi. La fel cum nu investesc în imaginea companiei, în programe de prezenţă şi recrutare, în şcoli, metrou, spectacole etc.

    În aceste condiţii, nu ar trebui să se plângă că tinerii români preferă să lucreze în multinaţionale decât în companiile româneşti.