Tag: business

  • Reuşită made în România. Povestea antreprenorului român care a lăsat Italia în spate şi s-a întors în ţară pentru a deschide un business de succes. Acum el se laudă cu produse 100% naturale, fără chimicale şi care au în spate ani de tradiţie VIDEO

    Viitorul pieţei locale de vin stă în soiurile autohtone, iar producătorii ar trebui să mizeze mai puţin pe cele internaţionale, mai ales export, este de părere Tiberiu Marton, fondator al Cramei Agape, un mic producător de vin din judeţul Timiş.

    „Cred că nu atingem pieţele din afară cu soiuri internaţionale pentru că sunt foarte multe ţări care le produc. Străinii care vin în România cer ceva autohton, cu asta trebuie să mergem înainte. Acesta este viitorul industriei locale de vin“, spune Tiberiu Marton, prezent în cadrul emi­siunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Finan­ciar şi Alpha Bank.

    Crama Agape a pornit la drum în 2016 cu producţia, iar doi ani mai târziu a lansat primul vin. Businessul are un concept care se bazează pe o producţie bio, astfel că nu foloseşte îngrăşăminte chimice.

    „Pentru produsele pe care le fac eu şi pentru modalitatea mea de a cultiva viţa de vie, piaţa nu este pregătită 100%. Totuşi, sunt foarte mulţi oameni, mai ales tineri, care nu vor să guste doar vinul, vor să vadă ce se în­tâmplă în spatele sticlei de vin, cum se produce licoarea, ce se foloseşte. Noi asta facem, ajutăm natura să se dezvolte cât mai bine. Nu folosim produse chimice“, spune Tiberiu Marton.

  • Povestea antreprenorului român care mizează totul pe România. La început şi-a deschis un business cu care voia să aducă pe mesele românilor produse 100% locale de pe vremea bunicilor, acum pariază pe o nouă afacere cu iz istoric unde vrea să reînvie un celebru conac românesc pentru un scop inedit VIDEO

    Antreprenorul Marius Tudosiei, fondatorul businessului Băcănia Veche, care aduce în prim plan produse 100% româneşti de pe vremea bunicilor , a cumpărat conacul Oteteleşanu, din comuna Grădinari, judeţul Giurgiu, clădire care datează încă de la începutul anilor 1900.

     „Clădirea se află într-o stare de degradare avansată, este stabilizată, nu o să cadă în următorii ani. Planul nostru este să refacem clădirea aşa cum a fost la momentul deschiderii, interiorul să aibă facilităţi de 2024, dar exteriorul să fie aşa cum era la început“, spune Marius Tudosiei, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

    Antreprenorul îşi doreşte să refacă clădirea şi să transforme spaţiul într-un loc destinat petrecerii timpului liber şi a evenimentelor.

    „Vreau să fie o destinaţie pentru bucureşteni pentru petrecerea timpului liber, toată curtea conacului are 15.000 de metri pătraţi. Este poziţionat pe malul Argeşului, într-o zonă accesibilă. Am vrea să fie un loc în care oamenii să vină la picnicuri, la brunch-uri, la evenimente tematice“, mai spune el.

  • Ce înseamnă spaţiul Schengen, câte state acoperă, câţi oameni şi pe ce suprafaţă

    Spaţiul Schengen include 27 de state, dintre care 23 sunt membre ale UE, şi acoperă aproape 420 de milioane de oameni pe o suprafaţă de 4 milioane kilometri pătraţi. Printre principalele beneficii ale acestui sistem se numără creşterea mobilităţii şi reducerea timpului petrecut în formalităţi la graniţe, dar şi o mai bună coordonare în combaterea criminalităţii transfrontaliere. 

    Radu Dinescu, secretar general, UNTRR

    Înseamnă un potenţial uriaş de dezvoltare pentru industria transporturilor, dar rămâne să vedem dacă va şi materializa de către decidenţii politici şi autorităţile din România. Cât timp toate celelalte activităţi de control se menţin, pentru camioane nu înseamnă foarte mult. Pentru persoane fizice, da. Vehiculele comerciale sunt supuse mai multor activităţi: cântărire, măsurare; dacă toate acestea se menţin acolo, beneficiul este numai că nu se mai prezintă actul de identitate.

    Radu Ciobanu, profesor ASE

    Din punctul meu de vedere, aderarea la Schengen este un lucru pozitiv, pentru că stimulează distribuţia dinspre România în centrul şi vestul Europei. Aceasta ar putea atrage investiţii mai mari, deoarece aderarea la Schengen înseamnă rapiditate. În era de astăzi, un produs comercializat astăzi ar fi de preferat să ajungă ieri. Putem să dinamizăm exporturile şi să atragem investiţii.

    Cristian Păun, profesor ASE

    În primul rând, măsura vizează libera circulaţie a persoanelor. Colateral, prin faptul că se elimină graniţele vamale dintre noi şi celelalte ţări, se uşurează şi controlul vamal la frontieră. Tot ce înseamnă camioane va trece mai uşor de această frontieră şi va circula mai rapid. În felul acesta, va fi mai uşor pentru tot ce înseamnă trafic între graniţe. Din punctul de vedere al exporturilor, nu depinde neapărat de această situaţie, dar ajută. Capacitatea de export a ţării depinde de dotarea echipamentului, acces la finanţare, inovare. România rămâne o ţară cu probleme de competitivitate foarte mari, pe care nu le rezolvă Schengen.

    Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM)

    Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente) cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente.

    Cristian Dolofan, CEO al Dolo Trans Olimp

    Eliminarea barierelor vamale între România şi statele Schengen reduce semnificativ timpii de tranzit, ceea ce înseamnă livrări mai rapide şi optimizarea rutelor. Acest aspect este esenţial pentru noi, transportatorii, deoarece creşte eficienţa operaţională şi reduce costurile asociate cu aşteptările la frontieră.

    Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

    Dispariţia cozilor din vămi este un mare avantaj, mă aştept la creşterea numărului de turişti români care vor merge în Bulgaria şi Grecia cu maşina dar şi la o creştere a numărului de străini care vor  veni în România pe cale terestră.  Cel mai important însă este faptul că intrarea în Schengen terestru dă un mesaj pozitiv legat de România.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    E greu de spus dacă adânceşte sau nu deficitul comercial. Uşurează un efort mare şi administrativ, dar duce foarte mult costurile de tranzit pentru transportatori. Sigur că dacă eşti un producător mare din România care face export şi pentru care orice sută de euro în plus la costuri contează, faptul că aceste costuri se reduc este un factor în plus pentru investiţii. Este o veste foarte bună. Nu numai că este o veste bună în sine, dar reduce costurile într-o eră în care reducerea acestor costuri este foarte importantă.

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR)

    În mod clar este un lucru bun pentru România, care trebuia să se întâmple mai de mult. Este clar că vor fi lucruri bune pentru transportatori. Cei cu care m-am întâlnit erau toţi optimişti şi fericiţi că s-a întâmplat în sfârşit. Mai sunt reglementările naţionale, cum ar fi e-transport, care a fost nevoie să fie retras. Aş fi foarte atent apropo de lecţiile astea, că obţinem pe de-o parte victorii gen Schengen, dar pe de altă parte ne subminăm. În rest, şi pentru portul Constanţa va fi un lucru bun şi pentru toată zona aferentă. Există o teamă cu forţa de muncă străină, dacă vor pleca, lăsând locuri de muncă descoperite.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Back in business. Trump va decide pe cine votăm

    Acum cativa ani, citind cartea Andreei Rosca ”Cei care schimba jocul” mi-am dat seama ca sunt extrem de rare cazurile cand poti sa faci performanta, urmand fenomenul de ”turma”. Apoi, mi-a intrat pe mana ”Affluenza” lui Oliver James, unde am inteles cum manipularea maselor a raspandit consumerismul la nivel mondial. Recomand ambele carti ca o lectura obligatorie pentru cei care vor ”sa iasa din rand”. Recent, un dezvoltator imobiliar a declarat senin: ”pretul imobilelor va ajunge la cer”. Chiar a iesit in evidenta, dar se va duce singur la cer.

    Personal cred ca, vrand-nevrand, suntem bombardati zilnic cu informatii prin care se incearca manipularea deciziilor personale. Inteligenta artificiala ne ofera cea mai buna dovada ca altcineva poate gandi in locul nostru si ne indeparteaza de propriul rationament. Cu bucurie in suflet va anunt ca am vazut saptamana asta un numar impresionant de tineri la Targul de carte Gaudeamus, desi vremea era mizerabila. Exista speranta si eu cred in ei si in potentialul lor. Daca cineva vorbeste urat de tinerii din Romania are o problema personala cu mine…

    Si acest eveniment cultural, educativ, etc., a fost tot o manipulare, cu sponsori, de acesta data pozitiva. Dar, oare, retelele sociale nu promoveaza tot felul de evenimente sponsorizate? Toate campaniile electorale nu sunt tot manipulari platite din bani publici? Alegem daca vrem sa fim manipulati, cu ce sau de cine ne lasam ispititi cu diverse reclame in media. Nu am cont pe TikTok, dar de pe Instagram am aflat o gramada de informatii interesante, unele chiar utile pentru afaceri sau viata personala. Inainte vreme nu dadeam doi bani pe Instagram si mi se parea o prostie! Am ales sa fiu manipulat…

    Ca sa n-o lungesc prea tare, actualele alegeri mi-au demonstrat ca traim intr-o tara cu profunde traume/rani comuniste, neinchise inca. Caderea regimului ceausist ne-a oferit o multitudine de oportunitati, in toate domeniile. Din pacate, in ultimii 35 de ani, statul nostru a inchis portile si a redus sansele de reusita pentru milioane de romani. Multi au plecat definitiv sau temporar din tara, unii s-au resemnat aici, altii asteapta sa vada o ultima speranta ca inca se poate trai normal in Romania. Dar, vor sa fie manipulati frumos, nu fortati.

    In opinia mea, cea mai mare durere pe care o poate trai un roman intreg la cap, dar ”ranit” de propriul stat, este sa i se spuna in continuare cu cine sa voteze. Practic, sa fie ”inregimentat” din nou, dupa 45 de ani de comunism si 35 de ani de tranzitie. Personal cred ca nimic nu este mai umilitor, dupa ce pleci din tara natala sau ramai si esti corect fata de statul roman, decat sa vina aceiasi politicieni sa-ti spuna ce sa faci si cum iti va fi mai bine, ca si cum tu esti un retardat sau fara discernamant. Atunci stai si te intrebi, care este diferenta dintre izvoarele consumerismului si reclamele de pe retele? Nu tot manipulare se cheama? 

    Orice familie, orice institutie, orice firma, orice localitate, orice tara, etc. are nevoie de un lider, preferabil (re)cunoscut sau ales. Exista nenumarate cazuri de lideri mondiali, din business, care au fost prinsi si au recunoscut ca au manipulat piata sau consumatorii, ca au facut concurenta neloiala, ca au indus in eroare consumatorii cu buna stiinta, ca nu au platit anumite taxe si impozite. De cele mai multe ori au platit pagubele sau au pierdut cota de piata, au dat faliment, dar nu au fost interzisi in nicio tara democratica. Tigarile, zaharul, alcoolul, fast-food-ul, etc. se stie ca dauneaza, dar nu au fost interzise. Sunt o alegere individuala, rezultate ale consumerismului prin manipulare.

    Trump a fost acuzat, inculpat penal si condamnat, a instigat sustinatorii sa intre in Capitoliu, dar nu i s-a interzis sa candideze. Sa fie asta o lectie pentru tanara democratie romanesca sau ne intoarcem cu pasi marunti si repezi spre comunism? Nimeni din Romania nu stie raspunsul acum, dar, dupa parerea mea, il vom afla direct de la Casa Alba si, indiferent ce se va intampla intre timp pe malurile Dambovitei, vom sti in spatele cui trebuie sa ne incolonam si daca mai are rost votul nostru. Pana atunci, back in business, sa nu pierdem trei luni degeaba.

    P.S. Sunteti de acord ca niciun partid sau candidat sa nu mai folosesca bani publici? Daca da, poate se mobilizeaza cei care se erijeaza in reprezentantii Mediului de Afaceri sa initieze acest demers. Altfel sa se reprezinte numai pe ei, in nume personal, fiindca micii antreprenori (ca mine) nu mai vor sa muncesca un minut pentru politicieni si campaniile lor electorale.

     

     

     

    Dragos Dragoteanu
    Manager Euroest Invest / Fast Parking
    CIPS – Certified International Property Specialist

     

     

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Back in business. Trump va decide pe cine votăm

    Acum cativa ani, citind cartea Andreei Rosca ”Cei care schimba jocul” mi-am dat seama ca sunt extrem de rare cazurile cand poti sa faci performanta, urmand fenomenul de ”turma”. Apoi, mi-a intrat pe mana ”Affluenza” lui Oliver James, unde am inteles cum manipularea maselor a raspandit consumerismul la nivel mondial. Recomand ambele carti ca o lectura obligatorie pentru cei care vor ”sa iasa din rand”. Recent, un dezvoltator imobiliar a declarat senin: ”pretul imobilelor va ajunge la cer”. Chiar a iesit in evidenta, dar se va duce singur la cer.

    Personal cred ca, vrand-nevrand, suntem bombardati zilnic cu informatii prin care se incearca manipularea deciziilor personale. Inteligenta artificiala ne ofera cea mai buna dovada ca altcineva poate gandi in locul nostru si ne indeparteaza de propriul rationament. Cu bucurie in suflet va anunt ca am vazut saptamana asta un numar impresionant de tineri la Targul de carte Gaudeamus, desi vremea era mizerabila. Exista speranta si eu cred in ei si in potentialul lor. Daca cineva vorbeste urat de tinerii din Romania are o problema personala cu mine…

    Si acest eveniment cultural, educativ, etc., a fost tot o manipulare, cu sponsori, de acesta data pozitiva. Dar, oare, retelele sociale nu promoveaza tot felul de evenimente sponsorizate? Toate campaniile electorale nu sunt tot manipulari platite din bani publici? Alegem daca vrem sa fim manipulati, cu ce sau de cine ne lasam ispititi cu diverse reclame in media. Nu am cont pe TikTok, dar de pe Instagram am aflat o gramada de informatii interesante, unele chiar utile pentru afaceri sau viata personala. Inainte vreme nu dadeam doi bani pe Instagram si mi se parea o prostie! Am ales sa fiu manipulat…

    Ca sa n-o lungesc prea tare, actualele alegeri mi-au demonstrat ca traim intr-o tara cu profunde traume/rani comuniste, neinchise inca. Caderea regimului ceausist ne-a oferit o multitudine de oportunitati, in toate domeniile. Din pacate, in ultimii 35 de ani, statul nostru a inchis portile si a redus sansele de reusita pentru milioane de romani. Multi au plecat definitiv sau temporar din tara, unii s-au resemnat aici, altii asteapta sa vada o ultima speranta ca inca se poate trai normal in Romania. Dar, vor sa fie manipulati frumos, nu fortati.

    In opinia mea, cea mai mare durere pe care o poate trai un roman intreg la cap, dar ”ranit” de propriul stat, este sa i se spuna in continuare cu cine sa voteze. Practic, sa fie ”inregimentat” din nou, dupa 45 de ani de comunism si 35 de ani de tranzitie. Personal cred ca nimic nu este mai umilitor, dupa ce pleci din tara natala sau ramai si esti corect fata de statul roman, decat sa vina aceiasi politicieni sa-ti spuna ce sa faci si cum iti va fi mai bine, ca si cum tu esti un retardat sau fara discernamant. Atunci stai si te intrebi, care este diferenta dintre izvoarele consumerismului si reclamele de pe retele? Nu tot manipulare se cheama? 

    Orice familie, orice institutie, orice firma, orice localitate, orice tara, etc. are nevoie de un lider, preferabil (re)cunoscut sau ales. Exista nenumarate cazuri de lideri mondiali, din business, care au fost prinsi si au recunoscut ca au manipulat piata sau consumatorii, ca au facut concurenta neloiala, ca au indus in eroare consumatorii cu buna stiinta, ca nu au platit anumite taxe si impozite. De cele mai multe ori au platit pagubele sau au pierdut cota de piata, au dat faliment, dar nu au fost interzisi in nicio tara democratica. Tigarile, zaharul, alcoolul, fast-food-ul, etc. se stie ca dauneaza, dar nu au fost interzise. Sunt o alegere individuala, rezultate ale consumerismului prin manipulare.

    Trump a fost acuzat, inculpat penal si condamnat, a instigat sustinatorii sa intre in Capitoliu, dar nu i s-a interzis sa candideze. Sa fie asta o lectie pentru tanara democratie romanesca sau ne intoarcem cu pasi marunti si repezi spre comunism? Nimeni din Romania nu stie raspunsul acum, dar, dupa parerea mea, il vom afla direct de la Casa Alba si, indiferent ce se va intampla intre timp pe malurile Dambovitei, vom sti in spatele cui trebuie sa ne incolonam si daca mai are rost votul nostru. Pana atunci, back in business, sa nu pierdem trei luni degeaba.

    P.S. Sunteti de acord ca niciun partid sau candidat sa nu mai folosesca bani publici? Daca da, poate se mobilizeaza cei care se erijeaza in reprezentantii Mediului de Afaceri sa initieze acest demers. Altfel sa se reprezinte numai pe ei, in nume personal, fiindca micii antreprenori (ca mine) nu mai vor sa muncesca un minut pentru politicieni si campaniile lor electorale.

     

     

     

    Dragos Dragoteanu
    Manager Euroest Invest / Fast Parking
    CIPS – Certified International Property Specialist

     

     

     

  • A doua mare achiziţie a lui Omer Susli din ultimii doi ani: după Vitantis Shopping Center acum a achiziţionat clădirea de birouri Muntenia Business Center cu 8 mil. euro

    Muntenia Business Center, clădirea de birouri amplasată pe Splaiul Unirii, nr. 16, cu o suprafaţă totala de 9.750 mp a fost preluată de Praktiker Real Estate cu 8 mil. euro, potrivit companiei.

    Proprietatea a fost achiziţionată de la Voluthema Property Developer, companie deţinută de Longshield Investment Group, cunoscută pentru implicarea sa în dezvoltarea unor proiecte de referinţă din sectorul imobiliar.

    „Suntem încântaţi să adăugăm clădirea Muntenia Business Center în portofoliul nostru de active. Această achiziţie reflectă angajamentul nostru ferm de a investi în proprietăţi care aduc valoare sustenabilă pe termen lung şi care se aliniază cerinţelor dinamice ale pieţei. Totodată, ne consolidăm parteneriatele strategice, reafirmând dedicarea faţă de oferirea celor mai bune soluţii imobiliare“, au spus reprezentanţii Praktiker Real Estate, companie controlată de anterprenorul Omer Susli.

    Clădirea cu 10 etaje a fost renovată în 2010, este una de clasă B şi are aproape 5.900 mp suprafaţă totală de birouri.

    „În linie cu noile tendinţe din piaţa imobiliară am ales să direcţionăm resursele către proiecte cu potenţial de creştere ridicat, iar vânzarea clădirii Muntenia Business Center marchează un moment important în strategia noastră de valorificare a portofoliului Longshield Investment Group, demonstrând angajamentul nostru de a crea valoare pentru acţionari. Colaborarea cu Praktiker Real Estate România subliniază atractivitatea şi potenţialul activelor noastre de a atrage investitori de încredere şi de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a pieţei imobiliare“, a declarat Florian Dinu, director general, Voluthema Property Developer (Longshield Investment Group).

    Compania imobiliară Crosspoint Real Estate a asistat Voluthema Property Developer în procesul de vânzare a clădirii de birouri Muntenia Business Center, valoarea tranzacţiei fiind estimată la aproximativ 8 milioane euro.

    „Tranzacţia Muntenia Business Center face parte dintr-un efort concertat de aliniere a portofoliului de active la strategia pe termen lung a companiei Voluthema, care a optat pentru canalizarea resurselor către iniţiative care răspund mai bine cerinţelor actuale ale pieţei şi susţin o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. Este esenţial ca portofoliul companiilor să fie adaptat constant la dinamica pieţei, iar această tranzacţie subliniază angajamentul Crosspoint de a crea valoare adăugată pentru partenerii noştri“, punctează Codrin Matei, Principal Partner Crosspoint.

    Omer Susli a mai achiziţionat în 2022 complexul comercial Vitantis Shopping Center din Bucureşti de la fondul de investiţii Revetas Capital Advisors, prin intermediul Praktiker Real Estate România. Din portofoliul Praktiker Real Estate, compania prin care sunt operate proiectele comerciale deţinute de Omer Susli, fac parte şi parcuri comerciale în Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Bistriţa, Drobeta-Turnu Severin şi Bârlad. Un alt business pe care îl dezvoltă Omer Susli este reţeaua de magazine cu decoraţiuni pentru casă Homelux, care a mai rămas în prezent cu două unităţi – la Focşani şi la Râmnicu Vâlcea. În 2023, antreprenorul a început să se orienteze şi către energia verde, înfiinţând şi două companii noi – Praktiker Electrica SRL şi Praktiker Energie SRL.

     

  • De ce a ales un doctor să rămână în România şi să facă business, fără să lase bisturiul din mână: Cred că e loc de mai mult aici VIDEO

    Elena Cornelia Pascu, fondatoarea clinicii de obstretică-ginecologie Gyn Med, este optimistă. Ea consideră că România poate să ofere tinerilor medici toate şansele să facă carieră aici, să se dezvolte şi să pună o cărămidă la construirea unui loc mai bun pentru toţi. Fondatoarea Gyn Med subliniază că plecatul în afară nu mai e o opţiune şi că România a făcut destul de mulţi paşi în faţă.

    „M-am gândit şi eu la începutul carierei mele la acest aspect, dar cred că este mult mai important ca să începi aici, uşor, încet, deoarece beneficiile sunt pe măsura efortului depus şi sincer nu aş recomanda doctorilor tineri să plece din ţară, cred că aici este loc de mai mult. Trebuie să schimbăm cutume, să schimbăm idei şi investim în pregătirea noastră. Aceste eforturi ne sunt răsplătite” a spus Elena Cornelia Pascu la emisiunea CRAIOVA, ORAŞ DE BUSINESS ŞI CENTRU CULTURAL.

    Elena Cornelia Pascu este medic primar obstetrică-ginecologie şi doctor în ştiinţe medicale, şi pe lângă asta a ales să poarte şi „pălăria” de antreprenor. Compania Gyn Med din Craiova a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de 7,4 mil. lei anul trecut, plus 24%, şi un profit net de aproape 1,9 mil. lei cu 18 salariaţi.

    „Consider că în alegerea mea de a fi şi medic şi antreprenor nu poate fi vorba de  păreri de rău. Consider că a fost alegerea potrivită, consider că Gyn Med este un vis împlinit. Cred că merită tot efortul” a mai spus Elena Cornelia Pascu.

  • Care este noua afacere în care s-a implicat antreprenorul care a readus la viaţă brandul Pegas? El şi partenerul său de afaceri au o nouă idee revoluţionară

    Andrei Botescu a fost întotdeauna un om cu idei neobişnuite. După ce a readus la viaţă bicicletele Pegas, marcă iconică a copilăriei multora dintre noi, şi-a găsit o nouă pasiune: hrana sănătoasă pentru câini. S-a alăturat astfel lui Andrei Cerbu, cunoscut mai ales pentru foodtruck-urile sale, prezente la cele mai cunoscute festivaluri din ţară, şi au pus la cale împreună o nouă revoluţie: ei vor să schimbe felul în care hrănim cel mai bun prieten al omului.

    Antreprenorul Andrei Cerbu povesteşte că Drooler s-a născut dintr-o idee simplă, dar importantă: să ofere câinilor lor hrană făcută din ingrediente de calitate umană, adică aceleaşi standarde pe care le cerem pentru noi, oamenii. „Când am început să mă uit mai atent la etichetele hranei pentru câini, am fost şocat,” povesteşte Botescu. „Deşi mulţi oameni îşi iubesc câinii ca pe nişte membrii ai familiei, puţini îşi pun problema ce conţine cu adevărat hrana procesată pe care o cumpără. Aşa că am vrut să schimb asta. Dacă ai mânca tu aşa ceva, n-ai fi dezgustat? De ce ar trebui să acceptăm mai puţin pentru cei pe care îi iubim?” Pentru a face din această idee o realitate, start-up-ul a avut nevoie de o investiţie iniţială de 70.000 de euro. 

    Banii au fost folosiţi pentru echipamente profesionale de gătit, dezvoltarea unei platforme online sofisticate şi formarea unei echipe de specialişti în nutriţie şi producţie. „Nu a fost uşor, dar am ştiut că, dacă vrem să schimbăm jocul, trebuie să investim serios în calitate,” explică Cerbu. Şi, pentru a duce mai departe această viziune, Drooler a primit o finanţare suplimentară de 30.000 de euro de la Andrei Botescu, în calitate de investitor de tip business angel. „A fost un pariu pe care l-am făcut cu mine însumi,” spune el. „Când crezi într-un proiect, trebuie să fii dispus să investeşti şi în propriul vis.” O altă rundă de 30.000 de euro a venit de la Ciprian Sălceanu, fostul fondator al brandului de îngheţată Friddi. 

    De ce ingredientele „human grade” sunt o revoluţie?

    Puţini ştiu că standardele pentru hrana procesată destinată câinilor sunt, de fapt, destul de slabe, explică Andrei Cerbu. „Ingredientele ‘human grade’ sunt analizate şi trec prin controale riguroase. Ceea ce nu ştiu oamenii este că, în hrana industrială pentru animale, sunt folosite deseori resturi din abatoare, uneori în stadii de putrefacţie avansată. Acestea sunt apoi procesate şi transformate în făinuri de carne care nu sunt deloc sănătoase. Este înfiorător când te gândeşti că aşa ceva poate fi servit câinelui tău.” Această descoperire l-a motivat pe el să aleagă o abordare diferită. „La Drooler, folosim doar ingrediente pe care le-aş găti şi pentru copilul meu. E un efort mai mare, da, şi costă mai mult, dar sănătatea câinilor noştri merită fiecare bănuţ,” subliniază el. „De ce să acceptăm ceva inferior pentru fiinţe care ne aduc atât de multă bucurie?” Un aspect esenţial al proiectului Drooler este colaborarea cu USAMV Cluj-Napoca. Această colaborare a fost vitală pentru a asigura că fiecare reţetă este riguroasă şi eficientă din punct de vedere nutriţional. „USAMV aduce expertiză ştiinţifică şi suport în formularea meniurilor,” explică Cerbu. Echipa de cercetători de la facultate a contribuit la crearea unor reţete menite să sprijine sănătatea şi longevitatea câinilor.

    Cofondatorul Drooler nu crede în soluţii universale când vine vorba de hrana câinilor. „Un Border Collie energic are nevoi nutriţionale complet diferite faţă de un Basset Hound mai leneş,” explică el. Aşa că au dezvoltat un algoritm care personalizează meniurile în funcţie de nevoile fiecărui câine. Proprietarii completează un chestionar pe platforma online, iar sistemul adaptează hrana în funcţie de greutatea, nivelul de activitate, vârsta şi alte nevoi speciale ale câinelui. „Nutriţia personalizată este viitorul,” crede antreprenorul. Astfel, în loc să le dai câinilor ceva generic, poţi să îi oferi exact ceea ce are nevoie pentru o viaţă lungă şi sănătoasă: „Este acelaşi principiu pe care oamenii încep să-l aplice în propriile diete. Câinii noştri merită acelaşi nivel de grijă”.

    Viaţa după Pegas 

    Andrei Botescu, mintea creativă din spatele renaşterii bicicletelor Pegas, şi-a aplicat acum energia şi lecţiile antreprenoriale în acest domeniu total diferit. Crede însă  experienţa sa cu Atelierele Pegas i-a oferit o bază pentru dezvoltarea noilor sale proiecte. „Experienţa mea cu Pegas m-a învăţat să acord o atenţie deosebită detaliilor şi să construiesc o identitate de brand puternică,” spune Andrei. La fel ca în cazul Pegas, unde a creat o comunitate vibrantă de iubitori de biciclete, viziunea sa pentru Drooler este de a aduna laolaltă o comunitate a iubitorilor de animale. „Îmi doresc ca Drooler să fie un brand care să asculte cu adevărat vocea comunităţii, să propună soluţii bazate pe experienţa specialiştilor, dar şi să fie atent la feedbackul consumatorilor,” explică el. Dacă ar fi să schimbe ceva din perioada sa la Pegas, Andrei spune că ar lua decizii mai strategice privind distribuţia. „Pe vremea mea, am vrut să avem o prezenţă omnichannel – cu online, service-uri şi magazine proprii. Acum, cu Drooler, aş lucra mai mult cu parteneri, pentru că în industria alimentaţiei pentru animale există o reţea mult mai efervescentă decât în cea a bicicletelor,” subliniază el.  În ceea ce priveşte identificarea noii oportunităţi de business în sectorul hranei pentru animale, Andrei povesteşte cum pasiunea sa pentru sănătate şi longevitate l-a condus către această nişă. „Oportunitatea de a contribui la sănătatea câinilor prin produse inovative m-a atras enorm. Una dintre marile mele pasiuni este legată de studiile de longevitate, şi vreau să aduc ceva din ceea ce am învăţat în comunitatea internaţională de longevity şi pentru câini,” explică el. Andrei colaborează deja cu o echipă de biologi pentru a dezvolta un test genetic de nutrigenomică pentru câini, care ar putea revoluţiona modul în care înţelegem nevoile nutriţionale individuale ale animalelor. În privinţa riscurilor pe care le întâmpină acum cu Drooler, Andrei admite că experienţa cu Pegas l-a pregătit să fie mai rezilient şi mai atent la detalii. „Trebuie să munceşti al naibii de mult pentru a face un proiect inovator să funcţioneze. De multe ori, cea mai bună strategie este să abordezi fiecare client în mod personal, să înţelegi rezistenţele şi să le adresezi direct. Abia când atingi un număr critic de susţinători, lucrurile încep să se mişte mai uşor, dar până atunci… e nevoie de multă muncă,” explică el.

    Experienţa lui Botescu cu Pegas a fost o adevărată şcoală de business. „La Pegas, am învăţat cât de important este să ai o comunitate puternică în jurul brandului tău,” spune el. „Am realizat că, dacă vrei să ai succes pe termen lung, trebuie să asculţi clienţii şi să le oferi o experienţă autentică. La Drooler, îmi doresc să construim o comunitate vibrantă de iubitori de câini, care să se simtă parte din această mişcare pentru o hrană mai sănătoasă.” Adaptabilitatea este o altă lecţie esenţială pe care a adus-o cu el de la Pegas. „Am învăţat că uneori e mai bine să faci mai puţin, dar mai bine. La Pegas am vrut să fim peste tot, şi online, şi cu magazine proprii, şi am învăţat că nu poţi să le faci pe toate deodată. Acum, cu Drooler, sunt mult mai atent la cum ne extindem,” povesteşte Andrei.

    Ce urmează pentru Drooler?

    Andrei Botescu spune că una dintre misiunile lor cu noul business ţine de educarea pieţei. „Trebuie să educi piaţa şi să explici avantajele hranei proaspete,” spune Botescu. „Oamenii au multe întrebări, iar miturile sunt adânc înrădăcinate. Trebuie să ai răbdare şi să răspunzi fiecărei persoane în parte, să le arăţi de ce merită să investească în sănătatea câinelui lor.” În ciuda dificultăţilor, Andrei Cerbu este optimist. „Vrem să ducem Drooler dincolo de graniţele României. Avem un potenţial imens de creştere, şi mă bucur că lucrăm cu specialişti de top din România. Avem know-how-ul, avem echipa şi avem un produs care poate face o diferenţă,” spune el. Drooler are deja o capacitate de producţie de 2.000 de porţii pe zi, dar Andrei visează la mai mult. „Vrem să ajungem la 2.000 de comenzi pe zi, ceea ce înseamnă să creştem de 14 ori capacitatea noastră actuală. Da, e un obiectiv ambiţios, dar suntem pregătiţi,” spune el.  Cei doi antreprenori nu se mulţumesc doar să revoluţioneze piaţa locală, ci îşi planifică şi extinderea la nivel internaţional. Pentru a susţine această creştere şi pentru a asigura investiţiile necesare, compania este deschisă la atragerea de noi fonduri şi parteneriate strategice. În prezent, Drooler se află în procesul de finalizare a unei investiţii de 60.000 de euro, o infuzie de „smart money” care nu doar că sprijină financiar afacerea, dar aduce şi expertiză esenţială în mai multe domenii critice. Această investiţie vine la pachet cu cunoştinţe valoroase în antreprenoriat, design de produs şi, poate cel mai important, management logistic specific lanţului „cold chain” – un aspect esenţial având în vedere că Drooler lucrează cu produse congelate şi refrigerate. „Colaborarea cu investitori care înţeleg specificul logistic al unui lanţ de distribuţie pentru produse perisabile este crucială pentru noi,” mai explică antreprenorii. Managementul corect al lanţului de frig este esenţial pentru a păstra calitatea şi siguranţa hranei naturale pentru câini, iar investiţia în infrastructură şi know-how va permite companiei să se extindă cu succes pe pieţe noi. Pe lângă atragerea de capital, Drooler are planuri financiare bine definite. Compania şi-a setat o ţintă ambiţioasă: atingerea unei cifre de afaceri de 3,8 milioane de euro în cel de-al treilea an de activitate. Pentru a ajunge la acest obiectiv, Drooler va investi în extinderea bazei de clienţi, creşterea capacităţii de producţie şi dezvoltarea portofoliului de produse. Parteneriatele strategice vor juca, de asemenea, un rol esenţial în creşterea afacerii şi în maximizarea eficienţei operaţionale. „Cererea pentru hrană sănătoasă şi de calitate pentru câini este în creştere, iar noi suntem pregătiţi să răspundem acestei nevoi,” adaugă antreprenorii. Prin investiţii în logistică, producţie şi inovaţie continuă, Drooler îşi propune să devină un jucător relevant nu doar pe piaţa locală, ci şi pe cea internaţională.

    Iar dacă momentan Drooler se concentrează pe câini, în viitor există potenţial pentru dezvoltarea unor produse destinate şi pentru pisici, având în vedere interesul şi nevoile pieţei: „Chiar multă lume ne întreabă când ne extindem şi la pisici având în vedere că există cazuri în care acestea dezvoltă alergii la mâncarea procesată care se găseşte acum pe piaţă”. Andrei Botescu vrea să aducă în Drooler şi inovaţii din domeniul sănătăţii câinilor, inclusiv cercetări în nutrigenomică şi teste genetice care să îmbunătăţească longevitatea câinilor. „Longevitatea este una dintre marile mele pasiuni,” explică el. „De ce să nu aplicăm aceleaşi principii care sunt folosite pentru sănătatea umană şi la câini? Personalizarea este cheia, şi abia aştept să vedem cum putem duce asta mai departe.”    

     

     

  • Povestea antreprenoarei care a dezvoltat o afacere pe baza unui fruct despre care nu ştia mai nimic în urmă cu 10 ani. Ea a descoperit proprietăţile acestuia când căuta soluţii pentru întărirea imunităţii propriilor copii

    Andreea Bolog nu ştia nimic despre cătină în urmă cu zece ani, însă nevoia de a oferi copiilor o alternativă pentru a-şi întări imunitatea a condus-o să cerceteze această piaţă şi să consume produse pe baza acestui fruct. Treptat, a sesizat în cătină o oportunitate pentru o mică afacere, aşa că a pornit, alături de soţul ei, Decatina, un mic producător de sucuri şi siropuri pe bază de cătină.

    Noi am aflat de existenţa cătinei acum zece ani, pe când locuiam la Cluj. Eram doar eu, soţul meu şi cei doi copii mici la acea vreme. Copiii răceau des, iar noi nu ştiam ce să le mai dăm pentru a le întări imunitatea, până când medicul de familie de acolo ne-a sugerat să încercăm cătina”, povesteşte Andreea Bolog. Cei doi nu ştiau ce este cătina, dar au căutat prin pieţe şi, când au găsit-o, au început să o consume împreună cu copiii. În timp, au observat că aceasta dă rezultate. Ulterior, s-au mutat la Timişoara, unde Andreea s-a angajat la un depozit en-gros. Acolo, un domn i-a propus să vândă cătină, iar ulterior a găsit un cultivator al micului arbust.

    Acesta i-a propus să se ocupe de vânzarea siropului şi a cătinei, iar, neavând experienţă, a acceptat. „Am colaborat o perioadă cu el, după care mi-am dat seama că aş putea face şi eu acelaşi lucru. Am cumpărat de la ei cătină, pentru miere am căutat un producător local, mi-am achiziţionat un aparat de presare la rece şi am început să fac şi eu sirop. La început, le spuneam prietenilor dacă vor şi ei să încerce, şi aşa, uşor, din vorbă în vorbă, am ajuns să am cerere tot mai mare.”

    Andreea Bolog, fondator, Decatina: „Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, să îmi deschid un punct de lucru în care clienţii să ne poată găsi oricând, dar în acelaşi timp îmi doresc să păstrez calitatea. Nu doresc să vând siropurile în magazine mari, vreau să rămână un business mic, local.“

    Aşa a luat naştere DeCatina, un mic producător de sucuri şi siropuri de cătină. De magazinul online şi de pagina de Facebook s-a ocupat chiar soţul Andreei. Produsele se găsesc pe site-ul decatina.ro şi se livrează prin curier, iar Andreea Bolog livrează sucurile la domiciliu în zona Timişoara. În plus, sucurile şi siropurile sunt disponibile şi la târgurile de profil. „În fiecare an am încercat să vin cu câte un produs nou. La început, aveam doar siropul de cătină cu miere, după care am făcut sirop de cătină cu miere şi ghimbir, anul următor sirop de cătină cu miere şi sfeclă roşie, apoi m-am gândit că celor mici le-ar plăcea siropul de cătină cu miere şi măr. Anul acesta am luat legătura cu un producător de suc de aronia şi avem şi un produs nou, sirop de cătină cu aronia”, a mai povestit Andreea. Practic, este o afacere pornită şi dezvoltată în familie. De exemplu, etichetele au fost gândite de către Andreea şi realizate de către soţul ei, iar pozele de promovare sunt făcute de amândoi. „Cred că în fiecare an am învăţat cum să mă dezvolt, iar în fiecare an avem un număr mai mare de clienţi”, a mai spus Andreea, care menţionează că este şi antreprenor, şi angajat, lucrând acum ca registrator medical la maternitate. De altfel, mulţi antreprenori aleg să nu se „arunce” direct în business şi păstrează şi jobul până când sunt siguri că afacerea merge în direcţia bună. „Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, să îmi deschid un punct de lucru în care clienţii să ne poată găsi oricând, dar în acelaşi timp îmi doresc să păstrez calitatea. Nu doresc să vând siropurile în magazine mari, vreau să rămână un business mic, local”, a conchis Andreea.   

    Produsele se găsesc pe DeCatina şi se livrează prin curier, iar Andreea Bolog livrează sucurile la domiciliu în zona Timişoara. În plus, sucurile şi siropurile se găsesc şi la târgurile de profil.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Golf Lab – academie de golf

    Fondator: Mircea Sotica  

    Suprafaţă teren de golf: două hectare  

    Locaţie: Cluj-Napoca  

    Anul lansării: 2015  

    Cifra de afaceri 2023: 700.000 de lei  

    Cifra de afaceri estimată 2024: 1 milion de lei  

    Număr membri: circa 100, dintre care 30 de copii


    Collegio – cursuri de comunicare şi discurs

    Fondator: Mihai Crăciun  

    Anul lansării: 2024  

    Număr cursanţi prima grupă: 12  

    Preţ curs: 9.000 de lei  

    Investiţia iniţială: 25.000 de euro  

    Cifra de afaceri 2024: 40.000 de euro  


    Aqua Vita Delta Tulcea – Club sportiv 

    Cofondator: Alexandru Ivanov  

    Anul fondării: 2013  

    Număr copii activi: 150, dintre care 25 la grupa de performanţă


    Peppermint Kids – magazin pentru copii

    Fondatoare: Mădălina Antipa şi Crenguţa Crângaşu  

    Portofoliu: obiecte destinate copiilor, dar şi librărie  

    Locaţie: Bulevardul Mărăşeşti, Bucureşti  

    Anul deschiderii: 2024  

    Planuri de dezvoltare: evenimente, întâlniri cu copiii  


    Casa Străbunicului – pensiune  

    Fondator: Tudor Andronic  

    Număr locuri de cazare: 24 în două case, una veche de 100 de ani şi restaurată  

    Anul deschiderii: 2019  

    Investiţie: 400.000 de euro, din care jumătate din fonduri UE  

    Pondere turişti străini: circa 10%  

    Cifra de afaceri 2023: 300.000 de lei  

    Estimări 2024: plus 10% la încasări  



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. 

  • Ce trebuie să ştii dacă vrei să accesezi fonduri europene pentru afacerea ta? Provocări şi lecţii învăţate de antreprenorii români care au reuşit să obţină finanţări UE

    Identificarea programului de finanţare potrivit, evaluarea eligibilităţii şi pregătirea documentaţiei, elaborarea unui plan de afaceri solid, pregătirea bugetului şi a contribuţiei proprii reprezintă doar câţiva dintre paşii pe care antreprenorii trebuie să-i parcurgă pentru a ajunge să obţină finanţarea necesară dezvoltării afacerii, iar ulterior să poată implementa proiectul cu succes. Dar oare câţi dintre ei reuşesc să meargă până la capăt?

     

    Accesarea fondurilor europene reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea afacerilor în România, însă procesul poate fi unul plin de obstacole. De aceea, antreprenorii care au reuşit să navigheze prin labirintul birocratic şi să obţină finanţare europeană spun că este esenţial să acorzi importanţă tuturor paşilor: de la identificarea fondurilor potrivite şi analiza criteriilor de eligibilitate, până la organizarea unei echipe capabile să gestioneze proiectul de la început până la finalizare. „Oportunitatea de a accesa fonduri europene trebuie făcută cu mare chibzuinţă. Trebuie să calculezi bine toate investiţiile şi să estimezi profitabilitatea. Dacă pleci de la ideea să laşi să treacă primii 3-5 ani şi apoi să recuperezi o parte din bani, ar fi bine te gândeşti de mai multe ori înainte de a face acest lucru”, spune Ioan Matei, fondatorul Sabrini, companie ce produce bijuterii din aur cu diamante. Antreprenorii care au reuşit să obţină finanţări UE recomandă să îţi construieşti o reţea de contacte şi să colaborezi cu experţi în accesarea de fonduri europene, deoarece acest lucru poate face diferenţa între succes şi eşec. În plus, trebuie să ai o viziune pe termen lung şi să fii pregătit să investeşti atât timp, cât şi energie pentru a transforma proiectul tău într-un succes durabil. „Pentru atragerea de fonduri lucrăm de mult timp, 8-10 ani, cu o singură firmă de consultanţă. Până acum, am încheiat împreună 3-4 proiecte. În prezent, avem pregătit un proiect pentru diversificarea producţiei şi aşteptăm să se deschidă o nouă linie de finanţare, să aplicăm pentru demararea producţiei de bijuterii din platină”, adaugă Ioan Matei.

    Pentru Flexibil, unul dintre cei mai importanţi producători europeni de sisteme antivibratie, business înfiinţat în urmă cu 50 de ani pe piaţa locală, fondurile europene au însemnat o sursă esenţială de dezvoltare. În acest context, compania a decis să înfiinţeze un departament dedicat proiectelor de finanţare. „Am creat un departament care scrie proiectele de finanţare în proporţie de 80-90%. Am învăţat foarte mult din a scrie astfel de proiecte, inclusiv ce înseamnă eficienţă energetică, retehnologizare, digitalizare, inovare. Orice proiect pe care l-am implementat a reprezentat o provocare în a înţelege gândirea celor care au pus condiţii şi scopul lor”, spune Daniel Borota, directorul general al companiei. „Principalele sfaturi pe care le-aş oferi antreprenorilor care doresc să acceseze finanţări ar fi să achiziţioneze doar lucruri pe care le-ar cumpăra şi din fonduri proprii, să aplice pentru fonduri doar atunci când există şi un plan B, şi să investească astfel încât să fie siguri că banii vor contribui real la dezvoltarea afacerii”, adaugă Daniel Borota.

    Un alt beneficiar al fondurilor europene este Laboratorul de Şosete, business fondat de antreprenorul craiovean Ilie Pană. Povestea afacerii a început să prindă contur în 2015, însă, fiind susţinută încă de la început prin fonduri europene, planul s-a concretizat cu adevărat abia în toamna anului 2018. „La început, am finanţat businessul cu bani economisiţi, la care am adăugat un proiect de fonduri europene. Nu aş fi făcut niciodată această investiţie doar cu banii mei sau cu banii băncii, pentru că mi-ar fi fost frică. Ar fi trebuit să investesc peste 200.000 de euro într-un business pentru care nu aveam o experienţă de piaţă. Fondurile europene m-au ajutat să transform acest vis în realitate, pentru că riscul de eşec era mult mai mic decât în cazul în care aş fi făcut investiţia din bani proprii”, mărturiseşte Ilie Pană. 

    Birocraţia care există în accesarea şi gestionarea fondurilor europene poate părea copleşitoare pentru antreprenori, însă este de înţeles şi, într-o anumită măsură, justificată de faptul că atunci când se obţine o sumă semnificativă de bani nerambursabili, este firesc ca instituţiile finanţatoare să impună un nivel ridicat de control prin care se urmăreşte nu doar să asigure că fondurile sunt utilizate conform scopului pentru care au fost acordate, ci şi să protejeze interesele publice şi transparenţa în cheltuirea resurselor.

    Ea poate include, de exemplu, documentaţii detaliate despre fiecare etapă a proiectului, raportări financiare frecvente şi justificarea fiecărei cheltuieli. Deşi acest proces poate încetini derularea proiectului, el este, de fapt, o măsură de siguranţă pentru ambele părţi: finanţatorul are certitudinea că fondurile sunt utilizate corect, iar antreprenorul este încurajat să respecte un plan clar şi bine structurat. „A fost vorba de multă birocraţie atunci când am aplicat pentru finanţare, dar este normal să existe atâta birocraţie atunci când încasezi o sumă importantă de bani. Este normal să existe verificări stricte”, spune Ilie Pană. Pe termen mediu, Ilie Pană intenţionează să dezvolte două fabrici în Craiova, una de şosete şi una de detergenţi, investiţii de câteva milioane de euro, finanţate prin programul Tranziţie Justă, dar adminte că o mare piedică în realizarea proiectelor privind finanţările nerambursabile a fost reprezentată de societăţile de consultanţă. „Dacă nu aş fi citit singur fiecare regulament, fiecare ghid scos de minister sau de administraţia publică, mi-ar fi fost foarte greu să depun corect proiectul şi să-l implementez fără să primesc sancţiuni. Pentru cele două proiecte, am trecut prin şase firme de consultanţă, am semnat cu trei, iar apoi am reziliat contractul cu două dintre acestea. Este dureros să vorbeşti cu o firmă de consultanţă care să cunoască mai puţine lucruri decât tine despre programul care te interesează. În plus, nu recomand unui antreprenor aflat la început de drum să se lanseze într-un business doar cu fonduri europene, pentru că fondurile europene vin cu obligaţii foarte mari.” Totuşi, în majoritatea cazurilor, accesarea finanţărilor europene are un impact semnificativ asupra dezvoltării businessurilor, antreprenorii cu experienţă reuşind să îşi accelereze ritmul de creştere, să îşi extindă infrastructura, să investească în tehnologie de ultimă generaţie şi să îşi diversifice produsele sau serviciile oferite. 

    În acest context, fondurile europene reprezintă un adevărat catalizator în progresul unei afaceri, oferind resursele financiare necesare pentru a trece la următorul nivel. „Experienţa clienţilor noştri şi a partenerilor care au accesat fonduri europene, milioane de euro, evidenţiază faptul că aceste fonduri au avut un impact major în accelerarea dezvoltării, având însă totdeauna în minte şi rigorile foarte stricte şi birocraţia – volumul foarte mare de documentaţie necesară pentru deconturi etc”, menţionează Mihai Manole, managing director şi acţionar al Tema Energy, dezvoltator de centre de date, cu afaceri de 74 mil. lei în 2023. Compania îşi propune să construiască o fabrică dedicată producţiei de data centere mobile, un proiect ambiţios care vizează inovarea în domeniul tehnologic. „Studiem atent oportunităţile de finanţare disponibile pentru a sprijini această iniţiativă, căutând soluţii care să corespundă necesităţilor noastre financiare. În paralel, dorim să accesăm fonduri europene pentru a digitaliza întreaga activitate a companiei, achiziţionând platforme software”, a spus Mihai Manole. Din 2007, când a intrat în UE, România a primit plăţi totale de 96,7 mld. euro şi a contribuit la bugetul UE cu 31,3 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 65,4 miliarde de euro. Dacă absorbţia a fost greoaie la început, acum echipele care se ocupă de fondurile UE s-au rodat şi lucrurile se mişcă ceva mai bine. Astfel, din exerciţiul financiar 2014-2020,  România a avut o absorbţie pentru fondurile de coeziune de 96% (a pierdut 1 mld. euro din alocarea totală de 24 mld. euro).

    Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, afirmă că până în 2030, România poate beneficia de 80 mld. euro prin accesarea unui portofoliu variat de finanţări europene şi naţionale: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Politica Agricolă Comună (PAC), Politica de Coeziune, Fondul de Modernizare, programul InvestEU, granturi de la bugetul de stat sau scheme de garantare. „Temele predilecte pe care companiile pot accesa finanţări sunt inovare, competitivitate, eficienţă energetică, digitalizare, energie regenerabilă, retehnologizare, transfer tehnologic.” Dacă România va reuşi să absoarbă eficient şi la timp aceste fonduri, PIB-ul ar putea creşte cu peste 2%, iar pe termen lung s-ar putea înregistra o creştere economică permanentă de peste un punct procentual, cu efecte benefice durabile asupra economiei.