BusinessMagazin

Tag: bunuri

  • Cum ar putea deveni periculoasă inflaţia scăzută din zona euro

    Oficiul European de Statistică (Eurostat) a confirmat scăderea ratei anuale a inflaţiei în zona euro la 1,7% în luna martie, de la 1,8% în februarie. Astfel, rata anuală a inflaţiei a scăzut continuu de la 2,2% în decembrie 2012 până la 1,7% la sfârşitul primului trimestru din 2013. Ţinta de inflaţie pe termen mediu a Băncii Centrale Europene presupune o creştere anuală mai mică, dar apropiată de 2% a indicelui armonizat al preţurilor de consum pentru Zona Euro. “Din câte se vede în ultimele luni, inflaţia se depărtează de plafonul de 2%, menit să asigure atât o stabilitate a preţurilor, cât şi o marjă pentru evitarea riscurilor deflaţiei”, spune Cătălin Buşa.

    Între 2001 şi 2007, inflaţia în zona euro a avut o variaţie relativ redusă, între 2,3% şi 2,1% pe an. Apoi, în 2008 rata anuala a inflatiei a fost de 3,3%, dar în cea de-a doua parte a anului a înregistrat o scădere extrem de abruptă; în 2009, la nivelul zonei euro inflaţia a ajuns la 0,3%. Preţurile au intrat pe creştere în următorii ani, astfel încât în 2010 rata inflaţiei s-a ridicat la 1,6%, iar în 2011 s-a situat la 2,7%. În decembrie 2012, inflaţia zonei euro a fost de 2,2%, iar de atunci a intrat pe un trend de scădere.

    De ce ar fi periculoasă?

    Comisia Europeană a estimat că economia zonei euro se va contracta cu 0,3% în 2013 şi va reveni pe creştere abia în 2014. “O scădere accelerată a inflaţiei în continuare şi instabilitatea preţurilor ar putea avea urmări care ar întârzia chiar mai mult revenirea Zonei Euro pe creştere economică”, a precizat Cătălin Buşa. Inflaţia în scădere ar aduce cu sine riscul de a întări imaginea preţurilor în scădere, atât în ceea ce îi priveşte pe agenţii economici, cât şi în ceea priveşte populaţia.

    Astfel, atunci când vor fi luate în calcul achiziţiile sau investiţiile, ar apărea “speranţa” că preţurile ar putea scădea în continuare, iar planurile ar fi puse “în aşteptare”. “Amânarea investiţiilor (în bunuri mobile, mijloace de producţie, etc) şi a achiziţiei bunurilor de folosinţă îndelungată ar conduce în mod clar la scăderea producţiei şi a consumului general şi ar purta cu sine chiar riscul deflaţiei. Inflaţia şi preţurile în scădere sub un anumit nivel indică cerere în scădere, iar acesta ar fi un semnal negativ privind reluarea creşterii economice în regiune”, a precizat Cătălin Buşa.
     

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LISTA completă a bunurilor care vor rămâne în baza RA-APPS

    Lista completă a bunurilor care vor rămâne în baza materială destinată activităţii de reprezentare şi protocol, avizată de Guvern, include complexul Lotus din Neptun-Mangalia cu vilele Nufărul, Trandafirul, Ghiocelul, Lotus cu anexe formate din piscină, lac, debarcader, plajă, vila Panseluţa din Neptun-Mangalia, Palatul Olăneşti cu heliport, cabană şi parc, vilele Carpaţi, Postăvarul şi Izvorul din Predeal, vila Covasna, complexul Foişor din Sinaia, complexul Scroviştea cu bazin, popicărie, cramă, Palatul Snagov, Palatul Primăverii, vilele Lac 1, de pe bulevardul Mircea Eliade 11-13, şi Lac 2, de pe strada Turgheniev 22-24, vila Dante şi un ansamblu de construcţii din satul Uzlina (comuna Murighiol, judeţul Tulcea), format din sală de conferinţe, bazin copii şi adulţi, patru bungalow-uri a câte 99 metri pătraţi fiecare, două cabane de 357 metri pătraţi, respectiv 90 metri pătraţi, pavilion de expunere păsări, precum şi un umbrar barbeque.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat FĂRĂ AVERE a sponsorizat USL şi PSD cu 85.800 de lei în 2012

     Dumitrache a donat anul trecut USL suma de 75.000 de lei pe 16 noiembrie 2012, în timpul campaniei electorale, conform evidenţelor publicate de partide în Monitorul Oficial.

    Cu toate acestea, atât în declaraţia de avere depusă în calitate de candidat pentru un mandat de deputat de Constanţa pe 15 octombrie 2012, cât şi în cea depusă în calitate de parlamentar nou ales în 18 decembrie 2012, Dumitrache nu a menţionat să aibă conturi peste 5.000 de euro, datorii sau bunuri în proprietate.

    Singura menţiune făcută în ambele declaraţii de avere este aceea că în anul fiscal încheiat, respectiv 2011, a obţinut în calitate de deputat, ales în legislatura 2008-2012, suma de 52.044 de lei, iar în secţiunea destinată soţului menţionează venituri de 9.978 de lei de la SC 2×1 Holding Cape Midia Shipzard SA.

    De asemenea, deputatul PSD menţionează în declaraţiile de interese, depuse la aceleaşi date cu declaraţiile de avere, că deţine 20 de acţiuni la SC Dacia Tour SA Constanţa, în valoare de 250 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valeriu Stoica, audiat în dosarul schimbului de terenuri Becali-MApN: Am dat un răspuns fără referiri concrete la problema MApN

     Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a reluat, marţi, audierile în cazul recursului făcut de procurorii anticorupţie împotriva deciziei de achitare a inculpaţilor din dosarul privind schimbul de terenuri în care sunt judecaţi fostul ministru al apărării, Victor Babiuc, omul de afaceri George Becali şi Dumitru Cioflină, fost şef al Marelui Stat Major General.

    Cu acest prilej, instanţa l-a audiat pe fostul ministru al Justiţiei Valeriu Stoica, pe care l-a chestionat în legătură cu o adresă răspuns semnată de acesta şi remisă MApN.

    “Este vorba de un punct de vedere exprimat în scris de către MJ, urmare unei solicitări scrise a MApN cu privire la regimul juridic al terenurilor proprietate publică în general”, a arătat fostul demnitar în faţa judecătorilor, arătând că îşi menţine toate declaraţiile date în faţa procurorilor, dar şi a instanţei de fond.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii au decontat aproape 1 milion de euro pentru funcţionarea birourilor parlamentare în februarie

     Astfel, deputaţii au decontat pentru luna februarie suma de 3.983.688 lei, respectiv 926.439 euro, potrivit informaţiilor prezentate în secţiunea economică a site-ului acestui for legislativ.

    În medie, în luna februarie, fiecare deputat a cheltuit, din bugetul Camerei, o sumă de aproximativ 10.000 de lei (9.669 lei) pentru a plăti personalul angajat în propriul cabinet parlamentar şi pentru achitarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile ale biroului parlamentar (chirie, utilităţi, consumabile, abonament cablu/internet, etc).

    Din suma totală de aproximativ 4 milioane de lei (3.983.688 lei) decontată în luna februarie, deputaţii au cheltuit jumătate (2.119.223 lei) pentru achitarea bunurilor şi a serviciilor, iar cealaltă jumătate (1.864.465 lei) pentru a-şi plăti salariaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director general al AMPOS Mediu Adrian Mîndroiu, reţinut pentru fapte de corupţie

     Adrian Mîndroiu, fost director general şi în prezent director la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu (AMPOSM), este cercetat pentru patru fapte de trafic de influenţă şi pentru asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de corupţie, se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Alături de acesta sunt cercetaţi Nicolae Frank şi Vlad Cristian Goga, administratori ai unor societăţi de consultanţă, aceştia fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă şi asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de corupţie.

    Procurorii au dispus reţinerea celor trei şi cer vineri Tribunalului Bucureşti arestarea lor preventivă pentru 29 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scumpirile din energie inflamează şi în februarie preţurile industriale, care cresc anual cu 5,4%

     În februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013, preţurile producţiei industriale din România au crescut cu 0,3%. Pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă, preţurile producţiei industriale au crescut cu 0,3%, pootrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Faţă de ianuarie, preţurile producţiei industriale au crescut la grupa produselor energetice (+1,6%). Pentru celelalte mari grupe industriale s-au înregistrat scăderi de preţuri; cele mai importante fiind cele ale preţurilor din industria bunurilor de capital (-0,3%), urmate de cele din industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,2%), industria bunurilor de uz curent (-0,2%) şi industria bunurilor intermediare (-0,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAR estimează venituri mai mari cu 5% în acest an

     Potrivit proiectului de buget pentru 2013, RAR estimează cheltuieli totale de 185,7 milioane lei, din care 49 milioane lei pentru bunuri şi servicii şi 107,7 milioane lei cu personalul.

    Registrul Auto Român a programat pentru acest an investiţii de 24,7 milioane lei, de 7 ori mai mari faţă de nivelul din 2012.

    RAR estimează că va avea la finele anului 1.669 de angajaţi, cu 50 de salariaţi în plus faţă de 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro