Tag: buget

  • Buget 2023: Ministerul Familiei primeşte de şase ori mai mulţi bani decât în 2022

    Primesc mai mulţi bani:

    -Ministerul Familiei – 620 mil. lei (+620%)

    -Ministerul Cercetării – 3,2 mld. lei (+70%)

    -Ministerul Apărării – 35 mld. lei (+52%)

    -Senat – 325 mil. lei (+47%)

    -Administraţia Prezidenţială – 120 mil. lei (+35%)

    -Ministerul Dezvoltării – 13 mld. lei (+31%)

    -Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 11,7 mld. lei (+30%)

    -Ministerul Culturii – 3 mld. lei (+21%)

    -Secretariatul General al Guvernului – 3,3 mld. lei (+20%)

    -Ministerul Mediului – 3,8 mld. lei (+17%)

    -Ministerul Transporturilor – 23 mld. lei (+17%)

    -Ministerul Afacerilor Interne – 26 mld. lei (+12%)

    -Camera Deputaţilor – 590 mil. lei (+7%)

    -Ministerul Agriculturii – 25 mld. lei (+7%)

    -Ministerul Educaţiei – 33 mld. lei (+7%)

    -Ministerul Turismului – 4 mld. lei (+3%)

    -Ministerul Economiei – 702 mil. lei (0%).

    Cine pierde bani în 2023:

    -Ministerul Afacerilor Externe – 1,3 mld. lei (-64%)

    -Ministerul Energiei – 3 mld. lei (-52%)

    -Ministerul Justiţiei – 3 mld. lei (-6%)

    -Ministerul Muncii – 61 mld. lei (-4%)

    -Ministerul Sănătăţii – 23 mld. lei (-4%)

    -Ministerul Sportului – 580 mil lei (-3%)

    -Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale – 56 mld. lei (-3%).

  • Buget 2023. Cine câştigă bani şi cine pierde în 2023: Ministerul Familiei primeşte de şase ori mai mulţi bani decât în 2022. Bugetul Cercetării creşte cu 70%, al Apărării cu 50%. Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022

    Bugetul de stat este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 mld. lei. Veniturile vor creşte cu 14%, în vreme ce cheltuielile avansează mai puţin, cu 10%. Astfel, mai multe ministere primesc mai mulţi bani, însă există şi „pierzători”: Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022.

    Primesc mai mulţi bani:

    Ministerul Familiei      620 mil. lei         +620%

    –          Ministerul Cercetării  3,2 mld. lei         +70%

    –          Ministerul Apărării     35 mld. lei          +52%

    –          Senat 325 mil. lei         +47%                               

    –            Administraţia Prezidenţială           120 mil. lei               +35%           

    –          Ministerul Dezvoltării 13 mld. lei          +31%

    –          Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene                    11,7 mld. lei                      +30%

    –          Ministerul Culturii      3 mld. lei            +21%

    –          Secretariatul General al Guvernului     3,3 mld. lei         +20%

    –          Ministerul Mediului   3,8 mld. lei         +17%

    –          Ministerul Transporturilor      23 mld. lei          +17%

    –          Ministerul Afacerilor Interne  26 mld. lei          +12%

    –          Camera Deputaţilor   590 mil. lei, +7%              +7%

    –           Ministerul Agriculturii             25 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Educaţiei   33 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Turismului 4 mld. lei            +3%

    –          Ministerul Economiei 702 mil. lei         0%    

     

    Cine pierde bani în 2023:

     

    –          Ministerul Afacerilor Externe         1,3 mld. lei         -64%

    –          Ministerul Energiei            3 mld. lei            -52%

    –          Ministerul Justiţiei             3 mld. lei            -6%

    –          Ministerul Muncii        61 mld. lei                 -4%

    –          Ministerul Sănătăţii           23 mld. Lei         -4%

    –          Ministerul Sportului          580 mil lei          -3%

    –          Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale   56 mld. lei          -3%

     

     

  • Ce spune Marcel Ciolacu despre introducerea de noi taxe

    „Nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine”, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu. El apreciază că bugetul pentru 2023 este unul „bun pentru condiţiile actuale”. Liderii PSD, PNL şi UDMR s-au reunit pentru a discuta proiectul de buget pentru anul viitor.

    „Nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine! Veniturile excepţionale… Sunt în continuare adeptul unei impozitări, repet, pe o perioadă eeterminată pentru veniturile excepţionale. Şi mi se pare corect şi de bunsimţ. Din ce am văzut bugetul aseară împreună cu prim-ministrul avem un buget bun pentru condiţiile actuale şi asumându-ne că nu va fi introdusă absolut nicio taxă. Ar fi o greşeală majoră către toţi oamenii de afaceri şi toate investiţiile”, spune Marcel Ciolacu, la evenimentul „Forumul Capitalului Românesc”.

    El afirmă că susţine în continuare actuala coaliţie de guvernare.

    „Indiferent de cât s-ar discuta, eu susţin această coaliţie. Indiferent de ce dispute ar fi între noi, din punctul meu de vedere, în acest moment, pentru o stabilitate politică în contextul foarte complicat, cu războiul la uşă, nu cred că clasa politică, măcar de data aceasta, nu trebuie să îpingă Românie într-o nouă aventură. Avem obligaţia să facem tot ce ţine de noi să încercăm să ne ridicăm cât de cât la aşteptările românilor”, încheie liderul PSD.

  • Croaţia, pe cale să intre în zona euro, adoptă primul buget în euro

    Croaţia, care va intra în zona euro la 1 ianuarie, a adoptat marţi primul său buget în euro, vizând un deficit general de 2,3% din produsul intern brut, pe baza proiecţiei de creştere economică de 0,7% pentru 2023, relatează Reuters.

    Bugetul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru şi 50 împotrivă în parlamentul cu 151 de locuri.

    “Acesta este primul buget al Croaţiei denominat în euro”, a declarat ministrul de finanţe Marko Primorac în timp ce prezenta planurile bugetare.

    “Introducerea monedei euro va consolida economia noastră, va fi o ancoră de stabilitate, ne va face mai rezistenţi şi mai protejaţi de şocurile şi crizele externe şi va contribui la îmbunătăţirea climatului investiţional”, a declarat Primorac în faţa parlamentarilor.

    În iulie, miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene au aprobat în mod oficial ca Croaţia – stat membru al UE din 2013 – să devină al 20-lea membru al monedei comune euro la începutul anului 2023, stabilind rata de conversie pentru intrare la un euro pentru 7,53450 kuna croată.

    Premierul Andrej Plenkovic a declarat că bugetul urmăreşte să amortizeze efectele crizei economice declanşate de războiul ucrainean, să menţină creşterea economică şi să păstreze stabilitatea socială.

    Veniturile totale ale bugetului sunt prognozate la 24,9 miliarde de euro, în creştere cu 9% faţă de anul acesta şi alimentate în principal de impozitele directe şi indirecte proiectate la 13,3 miliarde de euro.

    Cheltuielile sunt stabilite la 26,7 miliarde de euro, în creştere cu 2,1 miliarde de euro faţă de anul acesta, din cauza creşterii programelor guvernamentale sociale şi de dezvoltare.

    Creşterea economică de 5,7% aşteptată în acest an este prognozată să se reducă la 0,7% în 2023, în timp ce datoria publică este vizată să fie redusă la 67,9% din PIB de la 70,2% în acest an. Inflaţia, care este prevăzută la 10,4% în acest an, este văzută să scadă la 5,7% în 2023.

     

     

     

     

  • Bugetul statului la 10 luni din 2022. Vestea bună: investiţiile accelerează. Vestea proastă: guvernul plăteşte dobânzi cu 60% mai mari decât anul trecut. Veniturile cresc cu 23%, cheltuielile cu 19%. Deficitul bugetului ajunge la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB

    Veniturile bugetului general consolidat au crescut în primele 10 luni din an cu aproape 23%, în vreme ce cheltuielile au avansat cu circa 19%. Astfel, statul a încasat 379 mld. lei şi a cheltuit 426 mld. lei. În aceste condiţii, deficitul bugetului a ajuns la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB, arată execuţia bugetului, publicată de Ministerul Finanţelor vineri seară.

    „Evoluţia veniturilor fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii MFP în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 27 mld. lei în primele 10 luni din an, o creştere de 17,7% „susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+49,4%), declaraţia unică (+36,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor  (+25,1%).”

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 115,47 mld lei în primele zece luni, în creştere cu 10%, diminuate de introducerea facilităţilor fiscale şi pentru sectorul agro-alimentar.

    Din impozit pe profit statul a încasat 25 mld. lei, cu 34% peste nivelul din primele 10 luni din 2021. Din TVA, statul a încasat 77 mld. lei, o creştere de 20% an/an. Creşterea din încasări de TVA este peste inflaţie, evoluţie care sugerează avansul consumului.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, salariile bugetarilor au însumat 426 mld. lei, plsu 6% faţă de primele 10 luni din 2021. Cu bunurile şi serviciile statul a cheltuit 56 mld. lei (+17%) şi cu dobânzile 24 mld. lei, adică un plus de 57%. Finanţele dau vina pe „creşterea ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international,  cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.”

    Cu pensiile guvernul a cheltuit circa 146 mld. lei, plus 18% în primele zece luni din 2022 versus aceeaşi perioadă din 2021.

    Cheltuielile de capital, investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat puternic în octombrie. Plusul a fost de aproape 21% şi, la 10 luni din an, cheltuiala bugetului de stat cu investiţiile a fost de 24 mld. lei.

     

     

  • Analiză: Statele Unite înfrâng Rusia în Ucraina cu mărunţiş / O cursă a înarmării împotriva Occidentului ar falimenta economia rusă şi ar putea duce la căderea lui Vladimir Putin

    Cu toate acestea, din numeroase puncte de vedere, atunci când este privit din perspectiva beneficiilor, sprijinul SUA şi al Occidentului pentru Ucraina este o investiţie incredibil de rentabilă. 

    În total, administraţia Biden a primit aprobarea Congresului pentru un ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina în anul 2022 şi a solicitat o sumă suplimentară de 37,7 miliarde de dolari pentru 2022. Mai mult de jumătate din acest ajutor a fost alocat pentru apărare, informează CEPA.

    Asistenţa reprezintă doar 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA

    Aceste sume nu înseamnă prea mult în comparaţie cu un buget total al SUA pentru apărare de 715 miliarde de dolari pentru anul 2022. Asistenţa reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA. Dar Rusia este un adversar principal al SUA, un rival de prim rang, nu prea departe de China, principalul său adversar strategic. În termeni geopolitici, acest război oferă o ocazie excelentă pentru SUA de a eroda şi degrada capacitatea de apărare convenţională a Rusiei, fără bocanci pe teren şi cu un risc mic pentru vieţile americanilor. 

    Forţele armate ucrainene au ucis sau rănit peste 100.000 de soldaţi ruşi, au fost confirmate aproape 8.000 de pierderi de vehicule blindate, inclusiv mii de tancuri, piese de artilerie, sute de avioane şi numeroase nave militare. Cheltuirea de către SUA a 5,6% din bugetul său de apărare pentru a distruge aproape jumătate din capacitatea militară convenţională a Rusiei pare o investiţie absolut incredibilă.

    În cazul unei împărţiri a bugetului de apărare al SUA în funcţie de ameninţările cu care se confruntă, Rusia ar fi poate de ordinul a 100-150 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte cheltuielile în raport cu ameninţarea. Deci, cheltuirea a doar 40 de miliarde de dolari pe an erodează o valoare a ameninţării de 100-150 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o rentabilitate de două-trei ori. 

    Armata SUA ar putea dori în mod rezonabil ca Rusia să continue să desfăşoare forţe militare pe care Ucraina să le distrugă

    Între timp, înlocuirea echipamentelor distruse şi continuarea noii curse a înarmării pe care a declanşat-o acum cu Occidentul vor sfârşi cu siguranţă prin a falimenta economia rusă; mai ales o economie supusă sancţiunilor occidentale agresive. Cum poate spera Rusia să câştige o cursă a înarmării când PIB-ul combinat al Occidentului este de 40 de trilioane de dolari, iar cheltuielile sale de apărare, care se ridică la 2% din PIB, totalizează cu mult peste 1 trilion de dolari, dacă se ia în considerare contribuţia disproporţionată a SUA la apărare? PIB-ul total al Rusiei este de numai 1,8 trilioane de dolari. Vladimir Putin va trebui să redirecţioneze cheltuielile de la consum către apărare, riscând tulburări sociale şi politice pe termen mediu şi un pericol real şi în curând prezent pentru regimul său. Asistenţa occidentală pentru Ucraina ar putea însemna un chilipir dacă ar duce la schimbarea regimului de la Moscova.

    În al doilea rând, războiul a servit la distrugerea mitului că tehnologia militară rusă este cumva comparabilă cu cea a SUA şi a Occidentului.

  • Analiză: Statele Unite înfrâng Rusia în Ucraina cu mărunţiş / O cursă a înarmării împotriva Occidentului ar falimenta economia rusă şi ar putea duce la căderea lui Vladimir Putin

    Cu toate acestea, din numeroase puncte de vedere, atunci când este privit din perspectiva beneficiilor, sprijinul SUA şi al Occidentului pentru Ucraina este o investiţie incredibil de rentabilă. 

    În total, administraţia Biden a primit aprobarea Congresului pentru un ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina în anul 2022 şi a solicitat o sumă suplimentară de 37,7 miliarde de dolari pentru 2022. Mai mult de jumătate din acest ajutor a fost alocat pentru apărare, informează CEPA.

    Asistenţa reprezintă doar 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA

    Aceste sume nu înseamnă prea mult în comparaţie cu un buget total al SUA pentru apărare de 715 miliarde de dolari pentru anul 2022. Asistenţa reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA. Dar Rusia este un adversar principal al SUA, un rival de prim rang, nu prea departe de China, principalul său adversar strategic. În termeni geopolitici, acest război oferă o ocazie excelentă pentru SUA de a eroda şi degrada capacitatea de apărare convenţională a Rusiei, fără bocanci pe teren şi cu un risc mic pentru vieţile americanilor. 

    Forţele armate ucrainene au ucis sau rănit peste 100.000 de soldaţi ruşi, au fost confirmate aproape 8.000 de pierderi de vehicule blindate, inclusiv mii de tancuri, piese de artilerie, sute de avioane şi numeroase nave militare. Cheltuirea de către SUA a 5,6% din bugetul său de apărare pentru a distruge aproape jumătate din capacitatea militară convenţională a Rusiei pare o investiţie absolut incredibilă.

    În cazul unei împărţiri a bugetului de apărare al SUA în funcţie de ameninţările cu care se confruntă, Rusia ar fi poate de ordinul a 100-150 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte cheltuielile în raport cu ameninţarea. Deci, cheltuirea a doar 40 de miliarde de dolari pe an erodează o valoare a ameninţării de 100-150 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o rentabilitate de două-trei ori. 

    Armata SUA ar putea dori în mod rezonabil ca Rusia să continue să desfăşoare forţe militare pe care Ucraina să le distrugă

    Între timp, înlocuirea echipamentelor distruse şi continuarea noii curse a înarmării pe care a declanşat-o acum cu Occidentul vor sfârşi cu siguranţă prin a falimenta economia rusă; mai ales o economie supusă sancţiunilor occidentale agresive. Cum poate spera Rusia să câştige o cursă a înarmării când PIB-ul combinat al Occidentului este de 40 de trilioane de dolari, iar cheltuielile sale de apărare, care se ridică la 2% din PIB, totalizează cu mult peste 1 trilion de dolari, dacă se ia în considerare contribuţia disproporţionată a SUA la apărare? PIB-ul total al Rusiei este de numai 1,8 trilioane de dolari. Vladimir Putin va trebui să redirecţioneze cheltuielile de la consum către apărare, riscând tulburări sociale şi politice pe termen mediu şi un pericol real şi în curând prezent pentru regimul său. Asistenţa occidentală pentru Ucraina ar putea însemna un chilipir dacă ar duce la schimbarea regimului de la Moscova.

    În al doilea rând, războiul a servit la distrugerea mitului că tehnologia militară rusă este cumva comparabilă cu cea a SUA şi a Occidentului.

  • Cum cred românii că vor evolua preţurile locuinţelor în primăvara lui 2023

    Platforma de imobiliare Storia.ro a lansat un studiu despre felul în care românii percep piaţa imobiliară în prezent, acţiunile pe care le fac şi estimările lor pentru următoarele 6-12 luni. Întrebaţi dacă îşi doresc să achiziţioneze o proprietate în următoarele 12 luni, 38% dintre respondenţi au răspuns că sunt siguri că da, o treime că oscilează între da şi nu (33%), iar 12% că înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuinţă în următorul an, iar alţi 8% înclină spre nu.

    Bugetul alocat pentru viitoarea proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 EUR. Un sfert (25%) au un buget între 61.000  şi 90.000 EUR, 12% se situează între 91.000 şi 120.000 EUR şi 8% depăşesc 121.000 EUR. Legat de felul în care a evoluat bugetul alocat pentru achiziţii imobiliare în ultimele 6 luni, pentru  aproape jumătate dintre ei (42%) a rămas constant, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a crescut, iar pentru 35% a scăzut. Evoluţia diferă în funcţie de buget. 44% dintre cei care sunt dispuşi să ofere până în 60.000 EUR au scăzut bugetul, faţă de doar 18% dintre cei cu peste 121.000 EUR. Creşterile de buget au apărut în special la cumpărătorii care caută locuinţe de 91.000-120.000 EUR (30%) şi cei de peste 121.000 EUR (31%).

    Cei care au spus că sigur nu ar cumpăra o proprietate, întrebaţi care ar fi schimbarea care i-ar putea face să se răzgândească , au menţionat în proporţie de 75% că scăderea preţului locuinţelor ar fi factorul decisiv. Pe locul doi ca importanţă se află scăderea dobânzilor la credite (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) şi creşterea veniturilor personale (18%). Nevoia neapărată de a se muta i-ar convinge pe 8%, urmată de găsirea unei proprietăţi perfecte pentru persoana respectivă – cu 6% şi de creşterea semnificativă a chiriei – cu 3%. Dintre respondenţi, doar 10% au afirmat că nimic nu le poate schimba decizia. „În privinţa aşteptării legate de evoluţia preţurilor, e normal ca oamenii să îşi dorească o scădere a acestora. Sunt copleşiţi de creşteri pe toate planurile şi nu îşi mai doresc o creştere de preţ şi în cazul viitoarei lor locuinţe, aceasta având şi un impact mare asupra bugetului total. Dacă se va materializa sau nu această scădere, rămâne de văzut. În termeni reali (ajustaţi cu inflaţia) avem deja o scădere a preţurilor medii în imobiliare (practic preţurile imobilelor au crescut mai lent decât rata inflaţiei), deci suntem pe perioada de corecţie la mijlocul ciclului imobiliar. În valori nominale (cifre efective) însă, e greu de crezut că inflaţia nu va afecta şi piaţa construcţiilor, care are două componente principale: materialele şi forţa de muncă (manopera). Aşteptările mele şi ale colegilor mei din The Concept sunt ca pe perioada cât dobânzile bancare sunt sus să avem o domolire a creşterii la câteva procente an la an, iar din momentul scăderii dobânzilor să asistăm la o explozie a preţurilor pe o perioadă de 3-5 ani. Românii câştigă mult mai bine (în medie de 2.3 ori mai bine) decât câştigau acum 14 ani la vechea criză economică, în schimb preţurile imobiliare sunt mai mici ca în vârful din 2008, pe medie cu 10-12%”, a declarat Daniel Tudor, reprezentant al agenţiei imobilare The Concept.

     

    Referitor la modalitatea de plată, cei care ar cumpăra o proprietate ar achita cash în proporţie de 60%, iar cu credit – 40%. Cei care pot achita cash au răspuns în proporţie de 49% că sunt siguri că vor să cumpere o proprietate în următorul an, faţă de 33% dintre respondenţii care ar apela la un împrumut. În ultimele 6 luni, bugetul celor cu cash a ramas acelaşi pentru 44% dintre respondenţi, a scăzut pentru 33% şi a crescut pentru 23% dintre ei. Pentru cei cu credit însă, bugetul a scăzut pentru 40% sau a rămas la fel (38%). Suma alocată locuinţei a crescut pentru 23% dintre cumpărătorii cu credit. „Faptul că peste jumătate dintre respondenţii studiului Storia.ro doresc să achiziţioneze o proprietate în următoarele 12 luni arată o cerere concretă, reală pentru locuinţe în România, care alimentează în continuare noi dezvoltări imobiliare. Coroborat cu indicatorul de aproape 60% dintre respondenţi care doresc să achiziţioneze cu cash şi nu cu credit, se confirmă încă o dată că piaţa românească este una atipică, la începutul dezvoltării ei. În acest moment, când dobânzile sunt sus, este benefic să existe atât de mult cash disponibil, pentru că dă combustibil pieţei mai departe. Altfel, o piaţă imobiliară în care balanţa ar înclina în mod copleşitor către credit ar fi foarte vulnerabilă în situaţii cum este cea actuală pe piaţa creditelor bancare”, a completat Daniel Tudor, reprezentant al agenţiei imobilare The Concept.

    În ceea ce priveşte aşteptările pentru următoarele 6 luni,  39% dintre participanţi anticipează o scădere semnificativă a preţurilor, 27% – o uşoară scădere, în timp ce 9% se aşteaptă să stagneze. Doar 8% se aşteaptă la o creştere uşoară şi 5% la una semnificativă. 12% declară că nu ştiu la ce să se aştepte. Cei care se aşteaptă în cea mai mare măsură la scăderi de preţ sunt respondenţii cu buget de până în 60.000 EUR (42%), în timp ce creşterile semnificative sunt anticipate mai degrabă de cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (8%). În următoarele 12 luni însă, proporţia celor care se aşteaptă ca preţurile să fie semnificativ mai mici scade până la 30%, iar 24% să scadă uşor. O uşoară creştere este estimată de 12% dintre respondenţi, o creştere semnificativă – de 7%, iar stagnarea – de 12%.Proporţia celor care nu ştiu în ce direcţie se vor îndrepta preţurile creşte până la 18%. Pentru acest orizont de aşteptare, cumpărătorii cu buget de peste 121.000 EUR sunt cei care aşteaptă scăderi semnificative, iar creşterile sunt anticipate tot mai degrabă de cei cu buget de 91.000-120.000 eur (10%). 

     

    „Luând în considerare creşterea costurilor de construcţie, care încă nu s-au stabilizat, din păcate nu se poate discuta despre scăderi de preţuri ale locuinţelor noi. În această perioadă, mulţi clienţi amână luarea unei decizii, în speranţa unor preţuri mai accesibile. Momentan, în Bucureşti preţurile apartamentelor în complexele rezidenţiale noi sunt în stagnare, iar piaţa veche este direct influenţată de evoluţia pieţei locuinţelor noi. Pentru anul viitor, în contextul unei cereri ridicate de locuinţe noi şi a unui stoc nou în scădere din cauza  blocajului în procesul de emiterere a PUZ-urilor de sector, nu preconizăm scăderi majore de preţ, ci, cel mai probabil, anumite reglaje în cazul unor proiecte”, a declarat Despina Ponomarenco, preşedinta BUCHAREST REAL ESTATE CLUB (BREC). Subiectele care influenţează deciziile imobiliare în această perioadă sunt: pentru 62% – preţurile mai mari ale locuinţelor, pentru 38% – creşterea dobânzilor la credite, pentru 36% – preţurile mai mari pentru coşul zilnic, pentru 28% contextul geopolitic, pentru 16% înăsprirea condiţiilor de creditare, în timp ce 8% menţionează modificările din noul Cod Fiscal.

    Cu privire la starea pieţei imobiliare din România, 80% dintre respondenţi cred că ne aflăm într-o bulă imobiliară şi tot atâţia că e mai bine să amâne achiziţia unei proprietăţi. 36% consideră că locuinţele încă mai sunt accesibile şi 19% că este un moment bun să cumperi o proprietate. 54% dintre cei cu buget de peste 121.000 EUR considera locuinţele accesibile, faţă de doar 31% dintre cei cu 91.000-120.000 EUR. Percepţia unei bule imobiliare nu este probată, însă, de cifrele din piaţă. Indicele de accesibilitate este de 1,85 în primul trimestru din 2022, în timp ce, în 2008 – valoarea sa era de aproape 5. Indicele de accesibilitate este calculat pe baza preţurilor reale de tranzacţionare, ca raport dintre preţul mediu per metru pătrat (mp) al locuinţelor şi salariul mediu net pe economie.

    Senzaţia unei bule imobiliare, neprobată de cifre, influenţează şi sentimentul general care descrie felul în care se raportează respondenţii la piaţa imobiliară: îngrijorare, în proporţie de 48%, urmat de descurajare – 30%, frustrare – 18%, confuzie – 18%. Speranţa este menţionată de 13%, urmată de curiozitate – 8%, optimism – 6% şi indiferenţă 3%.  „Sondajul ne confirmă că există diferenţe semnificative între aşteptările potenţialilor cumpărători şi preconizările dezvoltatorilor şi ale altor profesionişti în imobiliare. Considerăm că observaţiile de aici sunt un punct bun de pornire pentru o discuţie mai amplă despre ce influenţează preţul imobiliarelor şi care sunt aşteptările cumpărătorilor. Misiunea noastră e să înţelegem perspectiva tuturor, să le oferim o voce şi să facilităm un dialog coerent care să aducă mai multă claritate într-o perioadă cu atât de mulţi factori de luat în calcul”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Activităţile imobiliare din această perioadă sunt: pe locul 1 – urmărirea anunţurilor imobiliare, pentru 93%; pe locul 2 – urmărirea ştirilor din domeniu, pentru 42%; pe locul 3, la egalitate, cu 29% – contactarea proprietarilor sau agenţilor şi mersul la vizionări; pe locul 4, cu 16% este ofertarea proprietăţilor de interes, iar pe locul 5, cu 9% – consultarea băncii sau a unui broker de credite. Cei mai preocupaţi de ştirile din domeniu sunt cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (61%), iar cei mai dispuşi să meargă la vizionări sunt cei cu buget de peste 121.000 EUR (55% faţă de 21% în cazul celor cu buget de sub 60.000 EUR). Dintre cei care au completat chestionarul şi au precizat veniturile în gospodăria lor, 24% au un venit de 2.501 şi 5.000 lei; 17% se situează între 5.001 – 7.500 lei; 16% câştigă peste 9.000 lei, 10% – sub 2.500 lei şi 7% – între 7.501 – 9.000 lei. Studiul a fost realizat prin chestionar online, aplicat în rândul a 1,041 respondenţi care utilizează platformele Storia.ro şi OLX Imobiliare, în luna septembrie 2022.

    Datele analizate au fost colectate în septembrie 2022 şi sunt agregate de pe platformele Storia.ro şi OLX Imobiliare.

     

     

     

  • Nicolae Ciucă: veniturile şi investiţiile sunt mai mari, deficitul este în scădere

    Anunţul a fost făcut marţi, pe Facebook.

    „Guvernul ia măsuri corecte şi responsabile, aspect care se reflectă în cifrele din execuţia bugetară pe primele 8 luni: veniturile bugetului general consolidat sunt mai mari cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, iar investiţiile sunt în creştere cu 9,6%. Totodată, deficitul bugetar pe primele 8 luni este în scădere cu peste 6 miliarde de lei”, a anunţat Nicolae Ciucă.

    FMI a modificat luni previziunile privind creşterea economică a României.

    „Ieri, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit pozitiv prognoza de creştere economică pentru România din acest an, la 4,8%. Obiectivul nostru constant este ca toate aceste cifre să se reflecte în creşterea nivelului de trai şi în modernizarea domeniilor esenţiale, pentru o Românie mai dezvoltată, mai prosperă”, a precizat premierul Nicolae Ciucă.

  • Giganţii din telecom Orange, Vodafone şi Telekom Mobile şi-au făcut curaj să atace împreună OUG-ul privind tarifele din energie

    Marii operatori de telecomunicaţii de pe piaţa locală Orange, Vodafone şi Telekom Mobile s-au lansat, sub umbrela organizaţiei fondate împreună – Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR) – într-o critică dură a ordonanţei de urgenţă emise de Guvern privind tarifele din energie, în contextul în care documentul prevede că jucătorii din piaţa de comunicaţii nu vor mai avea acces la tarifele plafonate pentru energie. Schimbarea, care a fost realizată fără ca măcar să se mimeze o consultare publică de către autorităţi, va perturba “grav” industria dar şi apetitul de participare la apropiata licitaţie 5G, spun operatorii.

    “Modificările din domeniul energiei aduse de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 119/2022 produc un efect major destabilizator asupra serviciilor de telecomunicaţii şi afectează grav planurile investiţionale în domeniu.

    Prin OUG menţionată, promovată de Guvern în şedinţa din 1 septembrie 2022, fără consultare publică, fără respectarea vreunui instrument de transparenţă decizională, Executivul înlătură de la o zi la alta, cu şapte luni mai devreme, pragurile de plafonare a preţului energiei electrice pe baza cărora furnizorii de comunicaţii electronice şi-au construit planurile de afaceri pentru anii 2022 – 2023.

    Prin aceasta OUG Executivul anulează estimările de dezvoltare, de investiţii şi de cost realizate de operatorii de comunicaţii electronice pentru infrastructura specifică. Operarea reţelelor, considerate ca având importanţa strategică, în mod deosebit în contextul geo-politic actual, presupune un consum permanent şi semnificativ de electricitate.

    Având în vedere şi contextul anunţatei licitaţii de spectru 5G, care implică investiţii substanţiale din partea operatorilor telecom precum şi faptul că serviciile de telefonie şi internet sunt esenţiale şi se regăsesc în toate aspectele activităţilor economice, sociale şi educaţionale din România, adoptarea acestei Ordonanţe de urgenţă creează riscul unei perturbări majore, cu efect negativ asupra întregii economii şi asupra societăţii în ansamblul său şi pune în pericol eforturile de digitalizare ale României.

    Menţionăm că România beneficiază de cele mai mici preţuri la telefonie şi internet din Europa, venitul mediu per utilizator fiind de 6,3 Euro comparativ cu, spre exemplu, 11,38 Euro în Ungaria, 14,92 Euro în Spania, 20,17 Euro în Franţa, în vreme ce calitatea serviciilor din România este superioară calităţii serviciilor din celelalte ţări europene. Notăm că în prezent România este pe ultimul loc în indexul Economiei şi Societăţii Digitale (DESI), publicat

    de Comisia Europeană în 2022 (la fel ca şi în 2021), iar măsurile adoptate fac şi mai dificilă recuperarea decalajului digital existent faţă de celelalte state europene.

    În acelaşi timp, solicităm autorităţilor competente să analizeze conformitatea şi efectele prevederilor acestei OUG cu normele de concurenţă şi ajutor de stat în condiţiile în care sectorul de telecomunicaţii, sector de importanţă strategică al României, susţine spectrul complet al activităţilor economico-sociale ale României.

    Dat fiind faptul că efectele prevederilor OUG pe termen scurt, mediu şi lung sunt majore, considerăm că în vederea evitării acestora, este necesară includerea de urgenţă a sectorului telecom în sfera de aplicare a prevederilor referitoare la plafonarea tarifelor la energie electrică”, arată comunicatul AOMR.