BusinessMagazin

Tag: Bruxelles

  • Lituania, viitoarea preşedintă UE, nu este optimistă privind aderarea României la Schengen. Emisarul Vilniusului: “Este foarte dificil să promitem ceva”

     Este “foarte dificil” să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale.

    Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la “beneficii turistice” pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări.

    O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adio uniune bancară europeană

    Explicaţia e simplă: toate acestea se bazează pe conceptul de “solidaritate”, care a ajuns să însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru susţinerea ţărilor mai slabe, sub controlul Bruxellesului şi fără ca aceste ţări să accepte reformele dorite de Germania în măsura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemţi sau cei ai Bundesbank o cer.

    Nici liderii de la Bruxelles, nici ţări ca Franţa sau Italia nu mai încurajează politici de austeritate ca în urmă cu un an sau doi, iar aceasta nu convine Germaniei, care susţinea proiectul Statelor Unite ale Europei în ideea că “solidaritatea” înseamnă acceptarea de către ţările mai sărace a sprijinului celor mai bogate nu doar în schimbul cedării de suveranitate, ci mai ales în schimbul acceptării unor norme comune de disciplină fiscală, liberalizare a pieţei muncii şi a unor eforturi de restructurare a sistemelor bancare cu probleme care să nu se bazeze doar pe ajutorul dat din fondurile de urgenţă ale zonei euro.

    Aşa se face că, la reuniune din 21 iunie, miniştrii de finanţe ai UE vor discuta proiectul de legislaţie pentru viitoarea uniune bancară, urmând să ia în calcul un document franco-german care mai păstrează din vechiul proiect al uniunii doar ideea unei autorităţi europene de supraveghere financiară, dar abandonează ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul zonei euro şi lasă sarcina restructurării şi a recapitalizării băncilor cu probleme pe seama autorităţilor naţionale, care ar urma doar să “coopereze” în cadrul unui grup unde să-şi trimită reprezentanţi.

  • Lipsă de coerenţă şi transparenţă în Ministerul Energiei

    Reprezentanţii autorităţilor române au primit clarificări de la cele două instituţii europene cu privire la rolul Comisiei în analiza modificărilor propuse de proiectul de ordonanţă de urgenţă care redimensionează schema de susţinere a producţiei de energie din surse regenerabile. O aprobare a Comisiei presupune însă o procedură oficială, în care se prezintă documente, cifre, explicaţii şi se finalizează cu un aviz scris şi dat apoi publicităţii. Drept urmare, RWEA consideră că declaraţiile oficiale care susţin ‘unda verde’ a Comisiei Europene pentru a promova ordonanţa de urgenţă sunt hazardate şi provoacă dezinformare.

    În cadrul discuţiilor cu RWEA, reprezentanţii Directoratului General Energie şi ai Directoratului General Concurenţă au subliniat necesitatea notificării Comisiei Europene despre noul proiect de OUG, făcut public  la începutul lunii aprilie, pentru ca forurile europene să poată analiza în cunoştinţă de cauză impactul acestor modificari legislative.

     Analiza de impact ar urma să se desfăşoare pe două teme distincte: una ce se referă la schema de sprijin pe bază de certificate verzi şi cealaltă privind scutirea marilor consumatori de la plata unei părţi a certificatelor verzi. Legat de schema de sprijin, România trebuie să trimită la Bruxelles calcule care să argumenteze soluţia amânării unui număr de certificate şi să explice cum se va face recuperarea acestora, la ce valoare şi cum va afecta acest mecanism întreaga piaţă de energie. Proiectul de OUG iniţiat de minister prevede, în cazul producătorilor de energie eoliană, amânarea unui certificat verde pe o perioadă de trei ani şi jumătate.

     Totodată, autorităţile de la Bucureşti vor trebui să aducă lămuriri în faţa oficialilor europeni în privinţa discriminării pe care o va crea noul OUG, dat fiind că amânarea unui număr de certificate verzi se aplică doar tehnologiilor eoliană, fotovoltaică şi microhidrocentralelor noi, nu şi biomasei şi microhidrocentralelor retehnologizate.

    Producătorii de energie eoliană s-au arătat dispuşi să dialogheze cu guvernul, însă până la acest moment nu au fost posibile discuţii serioase, iar oficialii de resort nu au ţinut cont de propunerile scrise ale industriei.

  • Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru discuţii despre evaziunea fiscală şi energie

     După negocierile dure privind bugetul UE, există speranţe că liderii europeni se vor înţelege mai bine pe aceste chestiuni, considerate de importanţă vitală pentru competitivitatea economică a UE, transmite BBC.

    Se estimează că evaziunea fiscală privează guvernele europene de 1.000 miliarde euro pe an.

    O rezoluţie adoptată de Parlamentul European stabileşte ca ţintă pentru UE reducerea la jumătate a acestor pierderi până în anul 2020, prin eliminarea breşelor din legislaţie şi presiuni asupra aşa-numitelor paradisuri fiscale.

    Parlamentarii europeni au cerut întocmirea unei “liste negre” a paradisurilor fiscale. Anterior, premierul David Cameron a cerut teritoriilor britanice off-shore să semneze tratate internaţionale privind taxarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.rop

  • În timp de Europa se zbate în criză, autorităţile de la Bruxelles au alte griji. Ce au interzis în restaurante?

    Din 2014 uleiul de măsline trebuie prezentat pe o masă de restaurant doar într-o sticlă ambalată în fabrică şi prevăzută cu un dispozitiv antipicurare şi care previne reumplerea, sticlă etichetată conform standardelor industriale europene. Recipientele care pot fi umplute, dar şi cumpărarea uleiului produs artizanal, în mici afaceri de familie, vor fi interzise.

    Criticul culinar Sam Clark, proprietar al unui restaurant londonez, spune că nu va renunţa nici la furnizorul său din Spania şi nici la modalitatea tradiţională de servire a uleiului. El crede că măsura ar putea afecta activitatea micilor fermieri şi va accelera dispariţia modurilor tradiţionale de producere şi vânzare a hranei, totul în favoarea marilor producători industriali.

    Comisia Europeană pune interdicţia pe seama igienei şi a nevoii de a proteja “imaginea uleiului de măsline” şi invocă nevoia oamenilor de a fi informaţi. “Consumatorii nu sunt proşti, ei sunt primii care îşi dau seama când sunt înşelaţi”, replică Sam Clark.

    “Este 1 aprilie?”, a întrebat retoric Martin Callanan, parlamentar european. “Commisia nu are ceva mai bun de făcut, cu un euro în criză, o încredere la pământ şi o economie care abia se târăşte, decăt să se ocupe de sticlele de ulei?  Ar trebui să caute moduri de a reduce ambalajele inutile”, a adăugat Callanan.

  • Wizz Air a inaugurat zborul Bucureşti-Geneva, rută pe care nu are competitor

    Locurile pe noile rute sunt disponibile la vânzare pe wizzair.com, cu preţuri pornind de la 142 lei pentru un singur zbor, cu toate taxele incluse.

    “Suntem foarte încântaţi să fim cei care leagă direct Bucureştiul de una dintre cele mai importante destinaţii de business din Europa, Geneva. Şi cei care sunt în căutarea unei destinaţii de vacanţă vor fi mulţumiţi de noua destinaţie de pe harta Wizz Air, întrucât Geneva are foarte multe de oferit celor care caută un oraş verde şi prietenos cu mediul înconjurător”, a declarat într-un comunicat Daniel de Carvalho, corporate communications manager la Wizz Air.

    Singura companie care operează zboruri spre Elveţia este Swiss – cursele către Zurich fiind gestionate de subsidiara Helvetic Airways.

    Recent, Wizz Air a anunţat că operează zboruri către Tel-Aviv (Israel), Dubai (Emiratele Arabe), Perugia (Italia) şi Girona (Spania) de pe aeroportul „Henri Coandă” Bucureşti.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. La nivel internaţional, Wizz Air a anunţat peste 12 milioane de pasageri, reprezentând o creştere cu 12% faţă de anul anterior. Anul trecut Wizz Air şi-a dezvoltat reţeaua de transport de la 203 la 250 de rute extinzându-şi operaţiunile în 29 de ţări prin operarea de zboruri şi către Georgia, Israel, Slovenia şi Elveţia.

  • Aveţi un proiect de business ecoinovator? Trimiteţi-l la Bruxelles

    Companiile din întreaga Europă sunt invitate să transmită până la 5 septembrie 2013 propunerile lor menite să introducă pe piaţă soluţii ecologice inovatoare în următoarele cinci domenii: reciclarea materialelor, apa, materialele de construcţii durabile, afacerile ecologice şi sectorul alimentelor şi al băuturilor.

    Cererea de propuneri vizează în principal întreprinderile private, în special IMM-urile care au dezvoltat un produs, proces sau serviciu ecologic inovator, dar care se confruntă cu dificultăţi în privinţa lansării pe piaţă. Cererea de propuneri oferă cofinanţarea până la 50 % a costului proiectului şi ar trebui să sprijine aproximativ 45 de proiecte noi în acest an.

    Urmează să fie lansate aproximativ 50 de proiecte din cadrul cererii de propuneri de anul trecut şi peste 185 de proiecte sunt deja în curs de desfăşurare. Printre proiectele actuale se numără, de exemplu: optimizarea tehnologiei de reutilizare a cărămizilor vechi în sectorul construcţiilor (proiectul Rebrick); producerea de încălţăminte din piele care nu conţine substanţe chimice periculoase (proiectul Tileather); utilizarea CO2 pentru a valorifica o sursă naturală de Omega-3 (proiectul Phobior); o tehnică nouă de fabricare a covoarelor (proiectul EuroC2C Carpetchain).

    Cererea de propuneri din 2013 este deschisă până la 5 septembrie. La data de 27 mai va avea loc, în clădirea Charlemagne din Bruxelles, Ziua europeană de informare privind ecoinovarea, în cursul căreia se vor prezenta informaţii detaliate cu privire la priorităţi şi sfaturi privind depunerea candidaturii pentru finanţare.

    Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: “Ecoinovarea nu este doar o nişă a afacerilor ecologice. Competitivitatea Europei în următoarele decenii va depinde de capacitatea sa de a depăşi constrângerile în materie de resurse. Întreprinderile ecoinovatoare sunt factorii care vor facilita această transformare la nivelul întregii economii. Încurajez în mod special întreprinderile mici şi mijlocii să candideze la finanţare şi să ajute Europa să fructifice avantajul pe care îl deţine în sectoare cum ar fi gospodărirea apei şi gestionarea deşeurilor.”

    Ecoinovarea este finanţată prin Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare (CIP) şi dispune de un buget de aproximativ 220 mil. euro pentru perioada 2008-2013. Aceasta sprijină produsele demonstrate din punct de vedere tehnologic care contribuie la o mai bună utilizare a resurselor naturale ale Europei. Ecoinovarea reprezintă una dintre componentele ecologice ale CIP şi contribuie la Planul de acţiune privind ecoinovarea (EcoAP). Programul este gestionat de Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI).

  • Cioloş, despre Bruxelles ca “Înalta Poartă”: Oricât de înaltă ar fi, tot are o clanţă pe undeva

     “Preşedintele Băsescu, unii dintre dumneavostră vorbeau aici de «Înalta Poartă», de ce face, ce taie şi spânzură Bruxelles-ul. Eu vreau să vă spun că oricât de înaltă ar fi o poartă, tot are o clanţă undeva. Important e să ştii să o găseşti să o deschizi şi să treci dincolo”, a spus oficialul european.

    El le-a cerut fermierilor români să renunţe la ideea delimitării “noi aici, în România, ei acolo în Europa”, având în vedere faptul că sunt beneficiarii unei politici comunitare, respectiv Politica Agricolă Comună.

    “Măcar dumneavoastă, în agricultură să ieşiţi din ideea asta – noi aici, în România, ei acolo, în Europa. Ieşiţi din ideea asta, sunteţi unul puţinele sectoare care beneficiază de o politică comună, Politica Agricolă Comună”, a spus comisarul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, fermierilor români: Bruxelles-ul nu e Înalta Poartă, ci un partener al României

     “Poate de la această întâlnire veţi pleca, dacă voi reuşi să vă conving, că Bruxelles-ul nu e Înalta Poartă. Vă pare Cioloş a fi unul de la Înalta Poartă? Mie nu-mi pare deloc. Eu cred că Bruxelles-ul e partenerul nostru, cu o singură condiţie: să respectăm regulile. Atunci când respecţi reguli şi ce ne-am angajat să facem, cu certitudine Bruxelles-ul ne va fi un partener. Când vedeţi sancţiuni, să vă întrebaţi de zece ori ce o fi făcut România de sunt poziţii care o admonestează”, a spus Băsescu.

    El a arătat că interesul celor de la Bruxelles este ca banii europeni să fie cheltuiţi bine şi la vreme în România şi i-a îndemnat pe fermieri să considere Bruxelles-ul un partener.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air a inaugurat trei rute din Cluj-Napoca, spre Bari, Eindhoven şi Bruxelles. De la ce preţ pornesc zborurile

     Cu cele trei noi rute, Wizz Air operează în prezent zboruri spre 15 destinaţii din Cluj-Napoca, crescând astfel capacitatea de transport din oraş cu peste 700.000 de locuri anual.

    Locurile pe noile rute sunt disponibile la vânzare pe wizzair.com, cu preţuri pornind de la 109 lei pentru un singur zbor, cu toate taxele incluse.

    “Sosirea celei de-a treia aeronave va stimula creşterea locurilor de muncă, cu benificii asupra clienţilor şi ale economiei, învestiţia Wizz Air în flota alocată Cluj Napoca fiind la peste 240 milioane dolari (pe baza preţului de listă Airbus, n.r)”, a declarat într-un comunicat Daniel de Carvalho, corporate communications manager la Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro