Tag: blocare

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Opinie Claudiu Pândaru, director editorial Mediafax Group: Fă, Revoluţie!

     Suntem o naţiune blocată? Oprită în timp, sortită unui veşnic “la noi nu se poate”?

    Suntem o naţiune coruptă? În care dacă nu dai, nu primeşti? Suntem ţara de zece? Zece la sută şpagă?

    Zece ani cu executare?

    Chiar toţi cei 19 milioane alcătuim o naţiune care-şi fură pădurile?

    În care drumurile noastre toate se întâlnesc, dar niciodată nu se transformă în autostrăzi?

    Suntem o naţiune în care cel mai bun medic e norocul?

    Norocul de a nu ajunge în spital.

    Oricum ai lua acest popor, când îl cauţi în măruntaie e unul în care Google e un motor de avansare?

    În care golul umple plinul paharului, iar paharul înlocuieşte cartea?

    Suntem o naţiune de nostalgici? Suntem o naţiune care trăieşte în trecut, incapabilă să-şi schimbe viitorul?

    Care votează răul cel mai mic? Atât de aproape întotdeauna de răul cel mai mare? Sau dimpotrivă, suntem naţiunea care nu votează, pentru că oricum nu contează?

    Orice am face suntem o naţiune condusă de politruci căzuţi cu paraşuta, care strigă “fă, revoluţio”?

    După 25 de ani e timpul să ne amintim cine face Revoluţia: oamenii, noi.

    Suntem conduşi de indivizi care au toate defectele, lipsurile şi lipsa de caracter ce fac toate întrebările de mai sus să fie mai degrabă retorice. E vina noastră – a ta, a celui care citeşti, a mea, a celui care scriu. Ca naţiune, românii au un defect istoric: memorie scurtă.

    În goana prezentului, a creditului care trebuie plătit, a copilului care trebuie dus la şcoală, suntem complici în uitare.

    După 25 de ani e timpul să ne amintim că atunci când am vrut am luptat, noi sau părinţii noştri! Ne-am schimbat destinul.

    Ne-am câştigat dreptul la libertate, dreptul de a ne găsi fericirea, dreptul la viaţă şi dreptul de a vota liber.

    Am câştigat şi o obligaţie: să nu ne mai întoarcem în trecut!

    Haideţi să nu ne mai văicărim şi să ne amintim perfect ce vrem în singura zi din an în care noi ne-am câştigat dreptul să fim la putere.

    După 25 de ani de evoluţie şi reformă, a rămas o singura revoluţie neconfiscată de întrebări retorice:

    Revoluţia prin vot.

  • Despagubiri de pana la 600 de euro daca zborul e anulat sau intarziat peste trei ore. Informatii utile pentru turistii blocati in aeroporturi sau cu bagajele pierdute pe drum

     Calatorii au dreptul la compensatii financiare daca li se pierd bagajele sau ajung cu intarziere la destinatie. In Romania, exista un Centru european al consumatorilor care ii poate ajuta sa rezolve aceste probleme.

    Aurora Carpen si-a cumparat impreuna cu sotul o vacanta in Sardinia. La intoarcere, zborul lor a fost anulat si au asteptat sase ore in aeroport pentru urmatoarea cursa. Cand au revenit in tara, cei doi soti au depus o plangere online la Centrul european al consumatorilor, care a preluat gratuit cazul.

    “Am primit compensatia respectiva in valoare de 500 de euro, toata excursie a costat 400 si ceva de euro”, spune femeia

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducerea CAS s-a transformat în muniţie electorală. Viitorul sistemului de impozitare rămâne incert

    Nici codul fiscal nu se schimbă din cauza reducerii CAS, nici faimosul MTO din expunerea de motive a legii privind CAS nu e cheia fiscalităţii româneşti. Numai că tratarea politicii fiscale exclusiv ca muniţie electorală deja a blocat orice discuţie raţională despre viitorul sistemului de impozitare.

    DIN CÂTE SPUN CEI CARE APAR ÎN DEZBATERILE TELEVIZATE, S-A AJUNS CA LA NOI CREŞTEREA ECONOMICĂ SĂ FIE CONSIDERATĂ POSIBILĂ NUMAI CU DEFICIT BUGETAR MARE, CUM SPUNEA SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ GUVERNATORUL BNR. ”Dar trebuie să ieşim din această capcană mentală periculoasă, pentru că deja avem probleme structurale care împing mereu deficitul să crească şi avem şi alegeri aproape la fiecare 1-2 ani. Ne-ar trebui un suflu de alergător de cursă lungă în condiţiile unor cicluri politice pe termen scurt.”

    Mugur Isărescu n-a vorbit de conflictele politice pe tema reducerii CAS ori a modificării Codului fiscal, dar sugestia era clară. Au apărut comentatorii care îl acuză pe preşedintele Băsescu că a asumat reducerea deficitului structural la 1% din PIB din 2015, mai devreme cu 2-3 ani decât state mult mai dezvoltate, periclitând astfel şansele de creştere economică începând exact din primul an după terminarea mandatului prezidenţial.

    Au apărut şi comentatorii care îl acuză pe premierul Ponta că nu-i pasă ce se va întâmpla începând din 2015, lăsând viitorului guvern decontarea minusului de aproape 5 mld. lei din reducerea CAS. Dar nici ideea de a stimula economia fără a genera deficite de peste 8% din PIB, ca în 2009 (iar scopul fixării unei limite oarecare de deficit structural este tocmai ca prognozele să câştige în realism, separând influenţa în buget a factorilor permanenţi de a celor temporari), nici ideea de a pregăti ”provizioane„ la buget pentru un stimulent fiscal oarecare n-ar trebui să fie misiuni imposibile sau surse de şoc şi groază pentru un guvern normal.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a enumerat din nou problemele şi soluţiile. Toleranţă zero pentru evaziunea fiscală, în special în sectoarele cele mai expuse, ţinând cont că acestea se cunosc (industria alimentară, energie electrică şi termică, tutun) şi că evaziunea a depăşit în ultimii ani nivelul record de 16% din PIB, respectiv peste 72 mld. lei la nivelul anului 2012, ceea ce, în opinia lui Dumitru, ”ameninţă securitatea naţională şi ar face necesar un pact naţional pentru combaterea evaziunii, aşa cum e pactul pentru aderarea la euro„.

    Ameliorarea colectării veniturilor, care rămâne sub 60% din total, prin accelerarea programului de restructurare a ANAF început cu Banca Mondială în 2013. Stimularea conformării voluntare a contribuabilului inevitabil scade după o perioadă de la introducerea oricărui stimulent fiscal, prin reducerea birocraţiei, ţinând cont că o companie plăteşte 39 de taxe şi impozite, faţă de 13 în Bulgaria şi 8 în Cehia, şi că lipseşte posibilitatea de a declara şi face cu uşurinţă plăţile electronic. ”Informatizarea extinsă a plăţii taxelor, care se poate realiza relativ rapid, ar face ca România să avanseze 10 locuri în clasamentul competitivităţii„, afirmă Dumitru, referindu-se la un clasament al Băncii Mondiale unde România e pe locul 134 din 189 de ţări la uşurinţa plăţii taxelor. Conformarea voluntară ar creşte şi graţie transparentizării cheltuielilor publice, ”astfel încât cetăţeanul să vadă permanent unde se duc banii lui şi să nu mai fie nevoit să vină la spital cu aspirina în buzunar„.

    Mai departe, munca la negru, devenită fenomen de masă din moment ce 1,5-1,6 milioane de persoane (patroni, întreprinzători individuali, salariaţi) nu plătesc niciun ban la stat, în special în construcţii, comerţ sau transporturi, poate fi combătută printr-o reformă a sistemului de contribuţii sociale, astfel încât veniturile din salarii să nu mai suporte o povară fiscală disproporţionat mai mare decât toate celelalte surse de venit (drepturi de autor, PFA, profesiuni liberale etc.), iar toate cotele de contribuţii sociale să fie plafonate prin lege la un număr de salarii brute, nu doar cele la pensii. ”În toate statele UE, inclusiv în cele din est, există plafoane pentru toate contribuţiile, iar plafoanele sunt mult mai jos decât în România„, arată şeful Consiliului Fiscal. Iar toate acestea ar urma să fie însoţite de o strategie pe termen mediu şi lung de încurajare a natalităţii şi a întoarcerii în ţară a cetăţenilor plecaţi să muncească în străinătate.

    Pe de altă parte, finanţatorii internaţionali au început treptat să admită implicit că o economie slabă cum este cea a României, ca şi alte economii din est, suferă din cauza globalizării şi a crizei în cel puţin două capitole esenţiale nu doar pentru creşterea economică, cât mai ales pentru dezvoltarea pe termen lung: scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei şi migrarea masivă a forţei de muncă active spre vest, în căutare de slujbe mai puţin prost plătite decât acasă, şi practica preţurilor de transfer prin care multinaţionalele, dominante în economie, transferă mare parte din profit în ţările de origine.

    Aşa se face că încă din timpul guvernărilor Boc au început să apară recomandări privind deplasarea centrului de greutate al taxării de la sursele ”mobile„, volatile spre cele ”imobile„, locale sau captive, respectiv impozitele pe avere şi proprietăţi, redevenţe şi taxe de mediu în sectorul energetic, impozitarea agriculturii (Consiliul Fiscal, 2010). Atunci apăreau idei ca impozitarea veniturilor nedeclarate, prin controale la patronii de firme sărace care şi-au cumpărat iahturi şi vile, amintind de celebra impozitare a piscinelor din Grecia reperate cu elicopterul.

    Taxa pe stâlp, majorarea impozitelor pe maşini sau pe locuinţele folosite ca sedii de firme, extinderea majorării taxelor locale, convenite cu FMI şi incluse în noul proiect de Cod fiscal, fac parte din aceeaşi filosofie, care se va reflecta în sistemul fiscal al următorilor ani indiferent cine va fi la putere. ”Din cauza marjei limitate de acţiune în domeniul finanţelor publice, recomandările CE vizează reorientarea impozitării dinspre muncă spre proprietate, consum şi mediu„ (recomandări CE pentru statele membre, iunie 2014). ”Ţările UE 11 ar trebui să transfere povara fiscală de la impozitarea muncii la taxe mai prietenoase pentru creşterea economică, aşa cum sunt taxele pe locuinţe şi taxele de mediu„ (raport Banca Mondială privind ECE, iulie 2014). ”Globalizarea şi liberalizarea comerţului îndreaptă statele spre baze de impozitare mai puţin mobile, ca proprietăţile, consumul sau veniturile din exploatarea resurselor naturale„ (raport OECD ”Provocări pentru politicile publice în următorii 50 de ani„, iulie 2014).

    În acelaşi timp, proiectul de Cod fiscal ar urma să abordeze pentru prima dată preţurile de transfer ori impozitarea persoanelor juridice străine care au conducerea efectivă în România. Actualul ministru al finanţelor, Ioana Petrescu, a cerut în primăvară ambasadorului francez să ofere ANAF expertiza Parisului în privinţa preţurilor de transfer, ştiind că această chestiune se află în vârful priorităţilor pentru guvernele din SUA ori din zona euro, care încearcă şi vor încerca şi în anii următori să limiteze scăderea veniturilor la bugetele publice din cauza delocalizării şi a optimizărilor fiscale făcute de multinaţionale.

  • Bombardament de artilerie în zona gării Doneţk

     Circulaţia pe străzile din cartier a fost blocată de către combatanţi separatişti.

    Civili erau evacuaţi cu minibuze de transport în comun. Unii locuitori fugeau în grupuri, pe jos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transalpina, „blocată“ de insolvenţa Romstrade. CNADNR a plătit 1 mld. lei pe un drum care stă în reparaţii de 6 ani

    CNADNR se află acum în situaţia în care nu poate rezilia contractul, astfel încât să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea drumului, aşa că Transalpina rămâne închisă anul acesta între Rânca şi Sebeş, adică pe o porţiune de mai bine de 100 de kilometri.

     Spre deosebire de contractul pentru Transalpina, pe care CNADNR nu a reuşit încă să îl rezilieze, în vara anului trecut compania de drumuri a încheiat contractul de construire a lotului al doilea din autostrada Nădlac-Arad, cu o lungime de 16,7 kilometri, la scurt timp după ce constructorul austriac Alpine, care lucra la această şosea, a intrat în faliment la nivel internaţional.

    Totuşi, subsidiara locală a Alpine nu a intrat în faliment, ci în insolvenţă. Chiar şi aşa, contractul pentru autostrada Nădlac-Arad a fost reziliat, deşi lucrările erau aproape finalizate, Alpine părăsind proiectul când acesta se afla la un stadiu fizic de execuţie de circa 85%. „Cu toate că CNADNR a transmis Rom­strade (…) notificarea prealabilă de re­ziliere a contractului, decizia adunării generale a creditorilor a Romstrade a fost aceea de a nu accepta rezilierea contractului“, susţine CNADNR, într-un răspuns transmis ZF.

    Pe de altă parte, administratorul judiciar al Romstrade, ZRP Insolvency, susţine că pro­iectul a fost suspendat în urmă cu doi ani pentru că autorizaţia de construire a expirat, astfel că firma nu a mai putut continua lucrările.

    De asemenea, casa de insolvenţă spune că Romstrade şi-a manifestat disponibilitatea pentru finalizarea lucrărilor. „Din partea CNADNR există o anumită reticenţă care credem că este cauzată, printre altele, şi de starea de insolvenţă a Romstrade“, potrivit casei de insolvenţă.

    În prezent, Transalpina (DN 67C), cu o lungime de 148 de kilometri, va rămâne închisă „pe toată perioada anului“  între Rânca (judeţul Gorj) şi Sebeş (judeţul Alba), adică pe trei sferturi din lungimea sa. Singura porţiune de pe DN 67C pe care se poate circula are o lungime de 34,5 kilometri, între Bengeşti şi Rânca. Deşi contractul a fost semnat încă din septembrie 2008, iar constructorul avea ca termen de finalizare 18 luni, nici până acum, la aproape şase ani distanţă, Transalpina nu este gata.

    Mai mult, de aproape doi ani pe Transalpina nu s-a mai executat niciun fel de lucrare. „Pe parcursul derulării contractului, antreprenorul (Romstrade – n.red.) nu a demonstrat că are capacitatea tehnică de a finalize lucrările de modernizare în termenele stabilite“, potrivit CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Transalpina, „blocată“ de insolvenţa Romstrade. CNADNR a plătit 1 mld. lei pe un drum care stă în reparaţii de 6 ani

    CNADNR se află acum în situaţia în care nu poate rezilia contractul, astfel încât să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea drumului, aşa că Transalpina rămâne închisă anul acesta între Rânca şi Sebeş, adică pe o porţiune de mai bine de 100 de kilometri.

     Spre deosebire de contractul pentru Transalpina, pe care CNADNR nu a reuşit încă să îl rezilieze, în vara anului trecut compania de drumuri a încheiat contractul de construire a lotului al doilea din autostrada Nădlac-Arad, cu o lungime de 16,7 kilometri, la scurt timp după ce constructorul austriac Alpine, care lucra la această şosea, a intrat în faliment la nivel internaţional.

    Totuşi, subsidiara locală a Alpine nu a intrat în faliment, ci în insolvenţă. Chiar şi aşa, contractul pentru autostrada Nădlac-Arad a fost reziliat, deşi lucrările erau aproape finalizate, Alpine părăsind proiectul când acesta se afla la un stadiu fizic de execuţie de circa 85%. „Cu toate că CNADNR a transmis Rom­strade (…) notificarea prealabilă de re­ziliere a contractului, decizia adunării generale a creditorilor a Romstrade a fost aceea de a nu accepta rezilierea contractului“, susţine CNADNR, într-un răspuns transmis ZF.

    Pe de altă parte, administratorul judiciar al Romstrade, ZRP Insolvency, susţine că pro­iectul a fost suspendat în urmă cu doi ani pentru că autorizaţia de construire a expirat, astfel că firma nu a mai putut continua lucrările.

    De asemenea, casa de insolvenţă spune că Romstrade şi-a manifestat disponibilitatea pentru finalizarea lucrărilor. „Din partea CNADNR există o anumită reticenţă care credem că este cauzată, printre altele, şi de starea de insolvenţă a Romstrade“, potrivit casei de insolvenţă.

    În prezent, Transalpina (DN 67C), cu o lungime de 148 de kilometri, va rămâne închisă „pe toată perioada anului“  între Rânca (judeţul Gorj) şi Sebeş (judeţul Alba), adică pe trei sferturi din lungimea sa. Singura porţiune de pe DN 67C pe care se poate circula are o lungime de 34,5 kilometri, între Bengeşti şi Rânca. Deşi contractul a fost semnat încă din septembrie 2008, iar constructorul avea ca termen de finalizare 18 luni, nici până acum, la aproape şase ani distanţă, Transalpina nu este gata.

    Mai mult, de aproape doi ani pe Transalpina nu s-a mai executat niciun fel de lucrare. „Pe parcursul derulării contractului, antreprenorul (Romstrade – n.red.) nu a demonstrat că are capacitatea tehnică de a finalize lucrările de modernizare în termenele stabilite“, potrivit CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Harley Davidson recheamă în service 66.421 motociclete

     Modelele vizate de programul de rechemări au fost construite în acest an.

    Motocicletele Touring şi CVO Touring cu sisteme antiblocare construite în această perioadă sunt de asemenea incluse în programul de rechemări.

    Cablul de frână din faţă ar putea fi prins între rezervor şi cadru, sporind riscul ca roata din faţă să se blocheze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Băncii Vaticanului s-a prăbuşit anul trecut cu 97%. Papa va schimba conducerea

     Profitul net al Institutului pentru Lucrări Religioase, numele formal al băncii înfiinţate în 1887, a scăzut de la 86,6 milioane de euro în 2012 la 2,9 milioane de euro anul trecut, potrivit Bloomberg.

    “Cu sprijinul Sfântului Părinte şi al Consiliului Cardinalilor, formăm structuri mai simple şi mai eficiente pentru a servi misiunea Bisericii Catolice”, a declarat cardinalul George Pell.

    Papa Francisc, 77 de ani, a încercat să îmbunătăţească transparenţa şi respectarea regulilor la Banca Vaticanului. În cel mai recent scandal care a afectat imaginea băncii, un prelat a fost arestat în Italia sub acuzaţii de fraudă.

    Papa s-a bazat pe preşedintele băncii, Ernst von Freyberg, un membru al Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos şi de Malta, organizaţie cu originile în străvechiul ordin al Cavalerilor Ospitalieri, pentru a verifica situaţia conturilor şi activelor băncii. Von Freyberg a fost numit în fruntea instituţiei anul trecut de predecesorul lui Francisc, Benedict al XVI-lea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta spune că proiectul Roşia Montană este blocat fără sprijin politic: Eu însă susţin exploatarea

     Întrebat dacă Roşia Montană mai are o şansă în acest moment, Ponta a răspuns: “Până nu există o susţinere politică clară, nu”.

    El a precizat că, personal, consideră că este mai bine pentru ţară să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, cât timp sunt respectate toate normele de mediu.

    “Ori proiectul era ca la gazele de şist, nici nu a început şi deja se ştia că va fi ceva rău. Eu sunt pentru exploatarea resurselor naturale”, a adăugat Ponta.

    În 2011, când se afla în opoziţie, Ponta afirma că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului Roşia Montană sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală şi că şeful statului se gândeşte doar la buzunarele sale şi niciodată la interesele României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro