Tag: bilant

  • Economia României în 2011, în comparaţie cu ţările vecine

    În al treilea trimestru Produsul Intern Brut al României a crescut cu 4,4% în raport cu perioada similară a anului anterior, ritm mai mare chiar decât cel al Poloniei, singurul stat din UE care a evitat recesiunea în timpul crizei economice mondiale, şi cel mai rapid dintre cele ale statelor vecine. Creşterea economică a Ro­mâniei a fost însă pro­gresivă, în timp ce PIB-ul polonez a urcat constant în primele trei trimestre cu peste 4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cresterea economica a Germaniei a incetinit la 0,1% in trimestrul al doilea

    Media estimarilor economistilor anunta o crestere de 0,5% a celei mai mari economii europene in al doilea trimestru, dupa ce cifra pe primele trei luni a fost revizuita oficial de la plus 1,5% la 1,3%. Institutul francez de statistica a anuntat saptamana trecuta ca PIB-ul Frantei, a doua mare economie europeana, a stagnat in trimestrul al doilea. Economistii estimeaza ca PIB-ul zonei euro a urcat in perioada analizata cu 0,3%, insa cifra s-ar putea dovedi prea optimista in urma datelor dezamagitoare din Germania si Franta. Cresterea economica de 0,1% a Germaniei este cea mai slaba cifra inregistrata din primul trimestru al anului 2009, cand tara era inca in recesiune in urma crizei financiare mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange Romania a avut venituri in scadere cu 4,9% in trimestrul al doilea

    “In cel de-al doilea trimestru, Orange a adoptat o noua
    semnatura de brand si a continuat sa inoveze serviciile si
    solutiile pe care le ofera, precum HD voice si Extra Signal”, a
    declarat Jean-Francois Fallacher, CEO Orange Romania. “Ne pregatim
    pentru iesirea din criza prin investitii masive in extinderea
    acoperirii 2G si 3G. Ne vom concentra eforturile sa descoperim noi
    modalitati de crestere si sa ne adaptam oferta in functie de
    profilul si cerintele consumatorilor”, a completat seful
    Orange.

    La finalul lunii iunie, Orange Romania avea 10,1 milioane de
    clienti, in scadere cu 3% fata de perioada similara a anului
    precedent. Din numarul total de clienti, 3,1 milioane folosesc
    solutiile Orange de date mobile.

  • Trimestru foarte bun pentru Apple: Profitul a crescut de peste doua ori, iar veniturile au urcat cu 82%

    De altfel, vanzarile Apple au depasit cu mult estimarile pe
    toate categoriile de produse, iar actiunile companiei au crescut cu
    peste 7% la New York, atingand un maxim istoric de 405 dolari pe
    unitate. Rezultatele financiare ale companiei au “zdrobit” si cele
    mai optimiste estimari ale analistilor, transmite agentia Reuters.
    Specialistii sustin ca, odata cu vanzarea a 20,34 milioane de
    iPhone-uri in trimestrul al treilea, Apple a devenit cel mai mare
    producator de smartphone-uri din lume dupa volum, depasind Nokia si
    Samsung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile MedLife cresc cu 37% dupa primul semestru

    Cresterea veniturilor inregistrate in primele sase luni vine pe
    fondul investitiilor sustinute pe segmentul de retail, dar si a
    achizitiilor si noilor investitii greenfield derulate in ultimele
    12 luni. Printre cele mai importante proiecte in acest sens se
    remarca: lansarea unei noi linii de business – farmaciile
    PharmaLife, achizitia pachetului majoritar de actiuni a doua
    entitati medicale importante din tara – PDR Brasov si Genesys
    Medical Clinic, Arad, deschiderea Hyperclinicii MedLife Titan si a
    Spitalului de Pediatrie MedLife, prima unitate de acest tip din
    Europa Centrala si de Est.

    “Primul semestru al acestui an a reprezentat pentru MedLife o
    perioada de investitii strategice, orientate in special catre piata
    privata, independent de posibilitatile financiare accesate in
    parteneriat cu statul – de altfel, ponderea veniturilor
    inregistrate in baza fondurilor obtinute de la CNAS in structura
    cifrei noastre de afaceri reprezinta sub 8%, urmand ca acest
    procent sa continue sa se diminueze pana la sfarsitul anului
    curent, in corelare cu noile masuri legislative/ordine ale
    Ministerului Sanatatii si ale CNAS”, a declarat Mihail Marcu,
    presedinte CA MedLife.

    “Este de mentionat faptul ca desi aceste masuri ale
    autoritatilor ne afecteaza direct veniturile, suntem multumiti de
    aceasta initiativa prin care se stipuleaza pentru prima data
    obligativitatea pastrarii uniformitatii in aplicarea acestora, fapt
    ce va conduce implicit la inexistenta unor contracte semnate prin
    negociere directa, prin urmare la o transparenta mai mare.”

    Potrivit reprezentanţilor MedLife, segmentul de retail
    (fee-for-service) are o pondere de 66% din valoarea totala a cifrei
    de afaceri a companiei din primul semestru, acesta inregistrand o
    creştere in valoare absoluta de 48% fata de aceeaşi perioada a
    anului trecut. Pe segmentul abonamentelor corporate, MedLife a
    reusit sa isi consolideze poziţia de lider in special prin
    atragerea clientilor deserviti anterior de concurenta, in
    conditiile in care aceasta piata se afla inca in scadere.
    Rezultatele din primele sase luni arata ca 500 de companii noi si
    respectiv 20.000 de abonati au ales serviciile MedLife.

    MedLife a inregistrat in primul semestru din 2011 un numar total
    de peste 475 mii de pacienti, numarul mediu al pacientilor care
    apeleaza zilnic la serviciile de ambulatoriu fiind de peste
    4.000.

  • De ce sunt atat de mari pierderile TAROM

    Anul trecut parea unul optimist pentru TAROM: veniturile
    companiei au urcat cu 15% si au ajuns la 306 milioane de euro;
    numarul pasagerilor transportati a urcat cu 23,6%, pana la 2,19
    milioane de pasageri; cota de piata a ajuns la 22,4%, fata de 19,7%
    in 2009; gradul de incarcare a ajuns la 62%, cu sase puncte
    procentuale mai mult decat in 2009, luna august 2010 fiind cea mai
    buna luna din ultimul deceniu din punctul de vedere al numarului de
    pasageri transportati.

    Cifrele ar arata chiar bine pentru ultimul an de mandat al
    Ruxandrei Brutaru, care a condus compania in ultimii doi ani, in
    prima parte a crizei care a bulversat toata industria de aviatie si
    nu numai. Indicatorii pozitivi de pe bilant sunt insa pusi in umbra
    de o singura cifra, cea care indica pierderile companiei: pentru
    anul 2010 pierderea a fost de 79,97 milioane de euro, in crestere
    cu 41,6% fata de anul precedent, cand operatorul aerian de stat a
    raportat un rezultat negativ de 234 de milioane de lei.

    In 2010 TAROM a pierdut in fiecare zi 200.000 de euro, iar
    compania pune minusul – ajuns la peste o treime din cifra de
    afaceri – pe seama unei strategii de preturi scazute. “Veniturile
    prognozate nu s-au realizat din cauza mentinerii unui nivel scazut
    la tarife, pe care a trebuit sa le adaptam la posibilitatea de
    cumparare a pasagerilor”, spunea, odata cu anuntarea intarziata a
    rezultatelor financiare, Gabriela Bordea, proaspat numita in
    functia de director general.

    Arma preturilor mici ar fi trebuit sa aduca inapoi pasagerii
    care au preferat zborurile low-cost, pe fondul scaderii puterii de
    cumparare. Insa nici pasagerii pierduti nu au venit inapoi, spun
    oficialii, iar restrangerea activitatii multor firme a condus la un
    trafic de business redus, la care s-au adaugat problemele
    financiare ale companiilor, sistemul bancar afectat de criza,
    taxele ridicate percepute de aeroporturi si pretul petrolului aflat
    in continua crestere. Cel mai mare cost al unei companii aeriene
    este reprezentat de combustibili (circa 15-25% din total), iar
    cresterea de peste un sfert la acest capitol poate fi contracarata
    prin acorduri negociate cu aeroporturile unde se face
    alimentarea.

    Cheltuielile TAROM cu combustibilul au crescut anul trecut cu
    29%, impactul acestor costuri asupra rezultatelor financiare de
    anul trecut fiind de 19 milioane de euro, iar eruptia vulcanului
    islandez Eyjafjallajokull a insemnat pierderi de alte aproape cinci
    milioane. Insa de unde diferenta pana la 80 de milioane de euro?
    “TAROM putea sa faca ceva mai mult in zona reducerii de costuri si
    de reorganizare pentru ca degeaba cresti la partea de venituri si
    la numarul de pasageri daca nu faci si restructurari”, spune
    Szabolcs Nemes, consultant in cadrul companiei Roland Berger.

    De regula, in cazul liniilor aeriene nationale, zonele de
    restructurare sunt sensibile – Czech Airlines a facut totusi anul
    trecut disponibilizari -, iar stoparea curselor neprofitabile ar
    putea fi un alt loc de taiere de costuri. TAROM este singura
    companie care mai zboara pe destinatii interne, ceilalti operatori
    renuntand treptat la astfel de curse din cauza pierderilor
    survenite. Nemes sustine ca alte cheltuieli aditionale pentru
    companie pot veni din efectuarea operatiunilor de reparatii si
    mentenanta; TAROM are un centru specializat de mentenanta,
    activitate care se justifica insa doar in cazul unor companii
    aeriene cu flota mai mare. Flota romanilor nu este foarte mare,
    plus ca este diversa, cele peste 20 de aeronave grupand modele ale
    Airbus, Boeing sau ATR.

  • Cine a mai intrat in vizorul Eurostat: Romania nu-i nici prima, nici ultima

    Vara trecuta, Bulgaria ajungea prima tara vizata de noul sistem
    de control al deficitelor bugetare din UE, care ofera celor de la
    Eurostat atributii de control si audit al situatiei fiscale din
    statele membre. Comisarul european Olli Rehn spunea ca exista
    “ingrijorari privind performanta statistica a Bulgariei” si o
    misiune a Eurostat a plecat la Sofia ca sa afle cum si-au calculat
    bulgarii deficitul. Evenimentul avea loc la cateva luni dupa ce
    premierul de centru-dreapta Boiko Borisov anunta ca au avut loc
    erori si omisiuni intentionate la calculul deficitului din 2009, pe
    care le-a atribuit guvernarii socialiste, plecate insa de la putere
    dupa alegerile din iunie 2009.

    Conform noilor date publicate atunci, deficitul fiscal din 2009
    n-a fost de 1,9% din PIB, ci de 3,7% din PIB. Ulterior, Eurostat a
    revizuit datele pentru Bulgaria, constatand ca de fapt nu e vorba
    nici de 3,7% din PIB, ci de 3,9%. La inceputul lui mai 2010,
    Comisia a declansat procedura de deficit fiscal excesiv impotriva
    Bulgariei, pentru depasirea limitei de deficit de 3% din PIB.
    Ministerul de Finante de la Sofia a explicat misiunii Eurostat
    modul de calcul al deficitului, iar incidentul a fost ingropat. La
    finele lui ianuarie 2011, Comisia Europeana a scos Bulgaria de sub
    incidenta procedurii de deficit excesiv, constatand ca Sofia “a
    intreprins demersurile adecvate pentru corectarea deficitului”.

    O situatie delicata a avut loc si in Polonia luna trecuta,
    legata de “erorile si omisiunile” de 4% din PIB detectate in
    balanta de plati a Poloniei – cealalta tara care, alaturi de
    Romania, inca nu raporteaza bilantul fiscal conform cu standardul
    ESA95 folosit de Eurostat, care ia in considerare si arieratele
    statului. Banca centrala a recunoscut ca exista “probleme serioase”
    cu datele statistice despre balanta de plati, in principal din
    cauza unor importuri din Germania subestimate cu circa 12 mld. euro
    numai pentru 2010. Efectul recalcularii, care ar urma sa se incheie
    in iunie, va fi revizuirea cu pana la 1% in plus a deficitului
    balantei de plati, ceea ce ar insemna o pondere a acestuia in PIB
    de 7-8%.

    Conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, toate
    tarile UE transmit la Eurostat de doua ori pe an, respectiv la 31
    martie si 30 septembrie, notificarea deficitului si a datoriei
    guvernamentale. Rezerve legate de calitatea datelor au fost
    exprimate de Eurostat si in anii precedenti privind informatiile
    transmise de alte state membre, cum ar fi Grecia, Danemarca si
    Marea Britanie, inclusiv pentru ultima notificare fiscala transmisa
    la 31 martie 2011, afirma Institutul National de Statistica.

  • Reteaua de clinici Anima la un an. Cum se vede deschiderea de clinici private in recesiune

    Cel mai mare distribuitor si retailer de medicamente din
    Romania, grupul A&D Pharma, care controleaza reteaua de
    farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, anunta in primavara
    anului trecut deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti,
    dezvoltata sub brandul Anima.

    “Daca deschideam acum sapte ani, concurentii erau mai putin
    pregatiti, vorbeam de companii mult mai mici, cat timp in 2007,
    liderul pietei abia depasea venituri de zece milioane de euro”,
    spune Cristian Sas, directorul operational al Anima. Asa cum spune
    Sas, criza le-a dat o mana de ajutor prin posibilitatea de a
    deschide clinici in zone foarte bune la preturi rezonabile.

    Anima a pornit ca un proiect spontan, care a dus, dupa numai
    doua luni, la decizia de a deschide prima clinica. Pe piata exista
    operatori precum MedLife, Regina Maria sau Medicover, cu ani buni
    de experienta, insa elanul celor de la Anima nu a fost taiat. In
    cifre, cinci clinici si un laborator central functioneaza astazi
    sub umbrela retelei, deservind peste 30.000 de clienti corporate,
    mai mult de 150 de companii cu care are contracte si o medie de 500
    de pacienti tratati zilnic. “Am crescut foarte mult, am facut
    intr-un an cat altii in zece, mai avem un drum lung, dar cred ca am
    aratat ce putem si unde putem ajunge in cativa ani”, spune Sas.

    In lupta cu ceilalti concurenti, Anima mizeaza mult pe
    accesibilitate, de unde si dezvoltarea agresiva. “Nu vrem ca
    pacientul care are abonament la noi sa astepte saptamani ca sa vada
    un medic, ci sa se poata programa in cel mult 24 de ore. Concurenta
    are probleme prin prisma capacitatii limitate si a numarului mare
    de abonati.” Proximitatea va insemna si deschideri de noi clinici
    in Bucuresti, planul Anima fiind sa-si dubleze numarul de unitati
    pana la finele anului. In 2013, oficialii companiei vor sa ajunga
    la 20 de clinici numai in Capitala. Tinta este ca peste doi ani
    fiecare potential pacient sa aiba o unitate medicala la cel mult 15
    minute distanta de orice bucurestean, la fel cum farmaciile
    Sensiblu se afla la zece minute de orice loc. Investitia intr-o
    clinica inseamna intre 350.000 si 1,5 milioane de euro, in functie
    de amplasament si dotarile din acea unitate.

    Deschiderea de noi clinici atrage o problema in ce priveste
    gasirea personalului medical, mai ales ca in piata se simte ca
    exista o concurenta mai mare pentru medici, in special din afara
    tarii. Salariile medicilor au cunoscut o crestere in ultimii ani,
    insa e dificil chiar si pentru marile retele sa plateasca un medic
    cu 2-3.000 de euro lunar, cat ar putea primi foarte usor in
    strainatate, in conditiile in care o consultatie in privat costa
    sub 20 de euro.

    40% dintre pacientii care se trateaza la Anima sunt abonati,
    insa Sas spune ca isi doreste mai degraba “un echibru” la acest
    capitol. Mai exact, un portofoliu echilibrat unde abonatii,
    clientii obisnuiti si relatia cu statul sa fie in balans: “Cu
    segmentul de stat a mers mai greu pentru ca inertia e mare, dar
    deja avem in contract zece medici, intram in contracte pe zonele de
    laborator si imagistica, lucru care va creste rulajele pe acest
    segment”.

    Grupul olandez A&D Pharma detine circa 90% din actiunile
    Anima si activeaza de 17 ani in zona farmaceutica. Experienta
    companiei in divizia de marketing si vanzari, care lucreaza cu mii
    de medici in fiecare zi, a fost o mana de ajutor. In plus,
    expertiza Sensiblu in marketing si promovare a avut un rol
    important.

    Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research
    Center, observa ca avantajul intrarii pe piata mai devreme este
    foarte important, dar nu decisiv. In viziunea sa, campaniile de
    marketing, medicii foarte buni si aparatura de inalta generatie pe
    care stii sa o promovezi “pot fura din pacientii competitiei”.
    Oricum, piata serviciilor medicale creste cu doua cifre de la an la
    an si are inca loc pentru noi jucatori, mai ales ca statul
    instituie coplata, spitalele se inchid si se comaseaza, iar
    conditiile de tratament din unitatile ramase sunt motorul principal
    al cererii crescute din mediul privat.

    “Suntem convinsi ca anul viitor vom intra in randul celor mai
    importanti zece sau chiar cinci jucatori”, anticipeaza directorul
    Anima, Cristian Sas, ceea ce inseamna venituri anuale de peste zece
    milioane de euro.

  • Cuptorul Franke din Romania inca mai coace

    Bucataria devine tot mai mult centrul casei si locul unde se
    petrece cel mai mult timp. Nu neaparat in sensul de a gati, ci de a
    petrece mai mult timp cu familia, indiferent ca sunt bucatarii
    inchise sau parte a livingului. Pe asta se bazeaza oficialii Franke
    Romania cand prognozeaza o crestere cu 10% a afacerilor in 2011.
    Afacerile companiei au scazut cu 5% anul trecut, de la 46,4
    milioane de lei la 42,7 milioane lei. “Cel mai greu moment a fost
    sa constientizam gravitatea situatiei economice, faptul ca este cu
    adevarat criza si ca ne-a atins si pe noi”, explica Florin
    Porojan-Gheaja.

    Managerul face trimitere la deciziile de crestere a TVA si de
    reducere a salariilor din vara lui 2010, moment in care evolutia
    afacerilor era peste cea a anului anterior. Dar dupa masurile
    impuse de Guvern s-a resimtit o puternica stagnare a cererii. Cu
    vanzarile diminuate, motivele de bucurie ale celor de la Franke
    dupa doi ani de criza sunt cota de piata pe zona de mobilier de
    bucatarie, care a ajuns la peste 50% in 2010, si scaderea mai mica
    decat linia pietei. Mai exact, dupa o restrangere de 40-42% in
    2009, piata a mai scazut cu 12% in anul urmator, fiind estimata la
    40-45 de milioane de euro in 2011.

    Investitii de 100.000 de euro sunt prognozate in perioada
    urmatoare pentru deschiderea a inca 13 showroom-uri, fata de 12,
    cate sunt in prezent. Momentul ales are de-a face cu strategia
    companiei, iar estimarile de crestere a vanzarilor au de-a face
    tocmai cu extinderea retelei. “Piata de acum este mult mai stabila
    decat in trecut, consumatorul a devenit mult mai educat si, mai
    mult decat atat, partea de incorporabile din totalul pietei de
    electrocasnice e pe un trend crescator”, explica managerul Franke.
    Romania se afla sub nivelul mediu european si tocmai decalajul va
    fi motorul avansului cifrei de afaceri.

    Din totalul veniturilor Franke Romania, 95% reprezinta vanzarile
    prin intermediul retelei de aproximativ 300 de parteneri si 5% prin
    showroom-urile proprii, situate in principalele orase din tara.
    Produsele sunt fabricate in cea mai mare parte in Italia. Revenirea
    pietei de sisteme incorporabile pentru utilarea bucatariei va
    depinde mult si de redresarea segmentului de real estate, dat fiind
    ca, in 2010, majoritatea achizitiilor s-au concentrat pe renovarea
    bucatariilor deja existente. “Estimez ca o crestere a pietei
    imobiliare va aduce un plus important afacerilor noastre, cele doua
    fiind businessuri complementare”, conchide Porojan-Gheaja.

  • Roche: Comasarea spitalelor va creste nevoia de noi aparate de diagnosticare

    In 2010, divizia de diagnostic a Roche Romania si-a crescut
    cifra de afaceri cu circa 10%, la 86,9 milioane de lei. Divizia
    functioneaza pe piata romaneasca de doi ani si s-a concentrat in
    acest timp pe incheierea de parteneriate cu o serie de spitale si
    clinici private, ce a inclus dotarea a doua laboratoare
    automatizate. Oficialii Roche anticipeaza o crestere a cifrei de
    afaceri si in 2011, mizand pe lansarea unor noi produse de
    diagnosticare a cancerului, dar si pe reforma demarata de
    autoritatile de resort.


    Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a anuntat la inceputul anului
    lista cu spitalele propuse pentru comasare sau reprofilare.

    Cele 182 de spitale care intra in reorganizare
    au ca tel
    “optimizarea tratamentului pacientului”, potrivit declaratiilor
    oficialului.