BusinessMagazin

Tag: asteptare

  • În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti

    La sfârşitul anului trecut piaţa de birouri din Bucureşti a trecut pragul celor 3 milioane de metri pătraţi de spaţii office moderne, spaţii în care lucrează cel puţin 300.000 de corporatişti în condiţii bune de lucru. A durat şase ani ca birourile să ajungă la această suprafaţă, ani în care România şi-a revenit după criza economică, iar centrele de birouri au fost construite exclusiv în zone cu acces rapid la mijloace de transport în comun.
    „Analizând evoluţia pieţei de birouri din Bucureşti, observăm că şi în perioada 2007 – 2010 au fost livrate spaţii (cu o suprafaţă totală n.red.) de peste 1 milion de metri pătraţi, după care a urmat o aşezare a pieţei. Diferenţa faţă de cele două perioade este făcută de faptul că piaţa locală are în prezent un număr mult mai mare de companii multinaţionale care şi-au stabilit aici prezenţe regionale, ajungând la echipe de ordinul miilor de angajaţi“, observă Mădălina Cojocaru, partener, Office Agency, în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Totodată, acum sunt şi multe companii cu un istoric de până în 10 ani care au început să concureze multinaţionale de tradiţie ca viteză de creştere, atât din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cât şi al suprafeţei închiriate.
    „Se pune problema dacă aceste companii vor găsi şi resursa umană necesară pentru a-şi concretiza planurile de expansiune. Cele care îşi doresc cu adevărat vor găsi şi oamenii cu ajutorul cărora îşi vor implementa proiectele, Bucureştiul fiind în continuare o destinaţie atractivă pentru angajaţii din toate zonele ţării“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    În ultimii opt ani, numărul angajaţilor din Bucureşti a crescut cu circa 170.000 de persoane, de la 857.657 în februarie 2011 la 1.027.060 în februarie 2019, în condiţiile unei majorări a salariului mediu net în acelaşi interval de timp, în lei, de 85%. Astfel, în condiţiile menţinerii unui climat economic favorabil, atât la nivel local, cât şi european, există premisele ca în următorii patru – cinci ani să fie absorbite în Bucureşti spaţii de birouri cu o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi.
    După ani de zile în care zona Barbu Văcărescu – Floreasca a fost cap de afiş, acum centrul Bucureştiului, zona din jurul Pieţei Victoriei, de pe Calea Victoriei sau chiar din centru-sud revin sau intră în atenţia dezvoltatorilor. Dacă în urmă cu câţiva ani nimeni nu lua în calcul zonele Tineretului sau Timpuri Noi pentru un proiect de birouri, cei de la Vastint şi Forte Partners schimbă complet faţa acestor cartiere. Mai mult, cei de la Skanska discută achiziţia unui teren chiar vizavi de Timpuri Noi Square, iar pe calea Văcăreşti ar putea apărea în următorii ani un alt cartier de birouri, în condiţiile în care Primăria Sectorului 4 lucrează la un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru zona respectivă. Mai mult, dezvoltatorii imobiliari anunţă peste 200.000 mp de birouri şi 3.000 de apartamente în zona Expoziţiei din Bucureşti în următorii cinci ani. Până la sfârşitul anului 2021, în zonă ar putea fi livrate aproximativ 156.000 de spaţii de birouri de clasă A şi aproximativ 1.500 de locuinţe noi, în cele patru proiecte care au primit deja autorizaţii de construire. Portland Trust deja lucrează la ultimele detalii din prima clădire a proiectului Expo Business Park, ungurii de la Futureal deja construiesc proiectul Parcului20, iar cei de la Impact se pregătesc să finalizeze primele apartamente din proiectul Luxuria.
    „Majoritatea proiectelor noi sunt fezabile, fiind dezvoltate în zone cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi realizate de investitori consacraţi, atât străini, precum Globalworth, Skanska, Vastint sau Portland Trust, cât şi locali, precum Forte Partners, One United sau River Development. Cu siguranţă, aceşti dezvoltatori îşi calculează foarte atent investiţiile, astfel că ritmul de dezvoltare va ţine cont şi de viteza cu care companiile pot absorbi noile spaţii“, crede Mădălina Cojocaru.
    Din calculele C&W Echinox, la finalul primului trimestru rata de neocupare a birourilor din Bucureşti era de 8,4%, zonele cu cea mai redusă disponibilitate fiind Centru–Nord (2,5%), CBD – Piaţa Victoriei (3,3%) şi Vest (5,9%). Pentru finalul acestui an, ţinând cont de specificul proiectelor ce urmează a fi livrate în următoarele luni şi de contractele de închiriere deja semnate pentru spaţiile din aceste clădiri, consultanţii estimează că rata de neocupare va rămâne stabilă, în jurul nivelului de 9%. „Companiile din sectorul IT, telecomunicaţii şi BPO (business process outsourcing) au fost în ultimul deceniu cei mai activi jucători din piaţa locală de birouri, astfel că 70% dintre cei mai mari chiriaşi de birouri din Bucureşti, care ocupă spaţii de peste 10.000 de metri pătraţi fiecare, provin din acest sector. Aceste companii vor continua să fie un pilon principal al pieţei, iar pentru anul acesta observăm o activitate ridicată şi din partea grupurilor bancare, a firmelor de servicii profesionale şi a operatorilor de spaţii de birouri flexibile“, observă Cojocaru. În ceea ce priveşte tendinţele, certificarea WELL, care vizează direct calitatea mediului de lucru al angajaţilor, câştigă tot mai mult teren.
    „În momentul de faţă este un trend puternic, care va atinge maturitatea certificărilor green. În acest moment cei de la Skanska, Vastint, Forte Partners şi One au toate proiectele noi în curs de certificare WELL. În următorul an şi jumătate, pe măsură ce proiectele vor evolua, mulţi vor anunţa proiecte certificate LEED Platinum şi WELL. Vorbim de un trend, nu de o nişă“, este de părere Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services la CBRE România.
    Renault, ING, Deloitte, Enel sau UPC şi-au schimbat deja sau sunt în curs să-şi schimbe sediile de birouri în acest an. „Chiriaşii, în general, decid să se mute în special din cauza lipsei spaţiului. Au nevoie de birouri suplimentare şi nu se mai pot extinde în clădirea existentă. Totodată, majoritatea companiilor pleacă din dorinţa de a beneficia de clădiri cu specificaţii tehnice superioare şi mai puţin din raţiuni legate de costuri“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    Companiile care încep o analiză cu privire la opţiunile de mutare sunt interesate în special de zonă, coroborată cu specificaţiile tehnice şi de design ale proiectului. În analiza zonei, cele mai importante cerinţe sunt legate de apropierea faţă de un hub de transport în comun, diversitatea serviciilor la o distanţă de mers pe jos sau chiar în proiect, precum şi apropierea de zone rezidenţiale consacrate.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează acum să-şi schimbe biroul. Pe de altă parte, în nicio nouă zonă de birouri nu există vreo schimbare în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, ci numai promisiuni din partea primăriilor.
    Anul acesta consultanţii estimează livrarea a peste 300.000 mp de birouri. Printre proiectele ce urmează a fi livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aproximativ 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Anchor Plaza Metropol, proiect ce urmează a fi finalizat de Anchor Group pe bdul. Timişoara (25.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp).
    În primele trei luni ale anului au fost finalizaţi 93.000 mp, care se află în trei proiecte de birouri: Renault Bucharest Connected, The Mark şi The Bridge – clădirea B. În prezent, alţi 216.000 mp se află în construcţie, cu date de livrare anunţate în intervalul T2 – T4 2019, dintre care 60% sunt deja preînchiriaţi. Cele şase proiecte a căror finalizare este aşteptată până la sfârşitul anului sunt: Business Garden Bucharest, Expo Business Park, Oregon Park – clădirea C, The Light, Equilibrium – clădirea A, Timpuri Noi Square – clădirea C.
    La nivelul primului trimestru al acestui an, cea mai mare suprafaţă tranzacţionată se află în clădirile de birouri din Bucureşti, unde au fost închiriaţi 110.000 mp, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. În sectorul spaţiilor comerciale din ţară au fost finalizaţi 17.000 mp, reprezentând extinderi pentru două centre comerciale, în timp ce 472.000 mp se află în construcţie sau încă în faza de proiect, având date de livrare în intervalul T2 2019 – T4 2020. Cele mai multe spaţii industriale şi logistice au fost închiriate în oraşe regionale, unde s-au tranzacţionat 61% din totalul de 29.000 mp, predaţi clienţilor în primele trei luni din 2019. Restul de 39% au fost tranzacţionaţi în parcurile situate în zonele limitrofe Capitalei. Din totalul celor 110.000 mp tranzacţionaţi în T1, 79% au fost reprezentaţi de cereri noi (14%), preînchirieri (52%) şi extinderi ale unor spaţii existente (13%), iar 21% au constat în renegocieri şi reînnoiri. Partea de vest a Bucureştiului a continuat să fie cea mai solicitată, cu 43% din totalul tranzacţiilor, urmată de centru cu 23% şi de CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle) cu 12%. Cele mai multe cereri de închiriere au venit şi în 2019 tot din partea companiilor din domeniul IT&C, cu 63%, poziţia secundă fiind ocupată de jucătorii din zona financiară cu 16%, care au fost urmaţi de sectorul de servicii, cu 12%.
    „Din analizele CBRE, în primul trimestru din 2019 am avut cea mai mare activitate de pe segmentul spaţiilor de birouri comparativ cu aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani. Încă din T1 2017 am asistat la o creştere constantă a nivelului tranzacţiilor şi estimăm că această tendinţă se va menţine şi în următorii doi ani. Piaţa imobiliară cere noi proiecte, iar vestea bună este că 2019 a început într-un ritm foarte alert în ce priveşte construcţiile”, a explicat Mihai Păduroiu. Dincolo de clădirile aflate în construcţie, alte 20, echivalentul a aproape 600.000 mp de birouri aşteaptă autorizaţiile necesare pentru a intra pe şantier. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea zonei din jurul intersecţiei de la Răzoare, iar tot în 2019 ar putea fi anunţat probabil cel mai complex proiect din Bucureşti, cel de la Casa Radio, dacă cei de la AFI vor fi declaraţi câştigători. 

    Livrate în T1 2018
    Renault Bucharest Connected
    The Bridge
    The Mark

    Aflate în construcţie
    Expo Business Park
    Timpuri Noi Square
    Oregon Park
    The Light
    Business Garden
    Equilibrium
    Victoriei 109
    Zone 313
    Splay
    Mihai Eminescu Offices
    Mendeleev 5
    Office 1
    Sema Offices – ClĂdirea Berlin
    Globalworth Square
    One Tower
    Matei Millo Offices
    Globalworth Campus
    Campus 6
    Fosta Fabrica
    Ţiriac Tower
    The Bridge
    Ana Tower
    Mincu 3 Office Building
    Sema Offices – Londra & Oslo
     

    Planificate
    AFI Business Park VI – VIII
    Dacia One
    Expo by Atenor
    AFI Tech Park II
    Metroffice II
    Jiului Campus
    DN1 Offices
    City Rose Park
    Equilibrium – Faza II
    U-Center
    Green Court D
    One Cotroceni Park
    One Verdi Park
    Tandem Office Building
    Globalworth West
    Luterană Development

  • O piaţă de 1,5 mld. euro aşteaptă norme de aplicare pentru coplata în sistemul privat de sănătate

    Pacienţii şi furnizorii de servicii medicale private aşteaptă normele de aplicare pentru ordonanţa privind coplata în sistemul privat de sănătate, miza fiind o piaţă de 1,5 mld. euro anual, marcată de scandaluri privind decontări duble ilegale.

    O operaţie de apendicită cu bilet de trimitere într-un spital privat din Bucureşti ajunge până la 6.800 de lei, sumă ce include decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate de circa 2.000 de lei, iar restul sunt costuri supli­men­tare de la pacient pentru investigaţii preopera­torii, spitalizare, potrivit unui calcul realizat de ZF. Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apen­di­cită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Arhiva creatorilor de modă

    Denumit Catwalk, magazinul care nu iese deloc în evidenţă pe strada pe care se află amplasat pare un magazin vintage oarecare, dar pe rafturile sale se găsesc adesea articole nedisponibile în alte unităţi de acest tip.

    Creat de două întreprinzătoare, Michelle Webb şi Renee Johnston, cu experienţă în industria divertismentului, Catwalk este considerat de mulţi dintre cei care-i trec pragul un adevărat muzeu al modei, articolele disponibile fiind selectate pe baza cunoştinţelor în materie de cultură pop, istorie a modei şi comerţ cu articole vintage ale proprietarelor sale. Ca atare, magazinul se poate lăuda cu diverse rarităţi pentru cei care le caută.

    Clienţii obişnuiţi sunt serviţi în magazin, cunoscătorii, puţini la număr, au acces la aşa-numită arhivă, situată într-o încăpere din spate, unde articolele sunt aranjate după creator şi casă de modă. Printre cei care au putut vizita arhiva se numără, scrie LA Times, John Galliano sau Jean-Paul Gaultier, iar elemente din aceasta sunt căutate periodic de realizatori de filme sau documentare, de exemplu, fie pentru a le folosi ca atare, fie pentru a crea reproduceri. Printre clienţii Catwalk se numără Lady Gaga, Tamara Mellon, cofondatoarea companiei Jimmy Choo, sau chiar pasionaţi de modă din China. Într-un caz, aceştia din urmă au recurs la o echipă de filmare care să transmită live din magazin pe internet, să-i ajute să plaseze comenzile şi să le expedieze. 

  • Nemţii au dat lovitura: Peste 10.000 de precomenzi pentru noul Volkswagen în doar 24 de ore

    Producătorul german Volkswagen a anunţat că precomenzile pentru noul model electric ID.3 au depăşit nivelul de 10.000 de unităţi în doar 24 de ore, potrivit CNBC.

    Gigantul din industria auto a anunţat miercuri că preţul pentru noul model va fi sub 30.000 de euro, iar livrările vor fi onorate în Europa în 2020.

    Tot miercuri, gigantul german a început să accepte precomenzi pentru modelul ID.3, în baza unui depozit de 1.000 de euro.

    „Vreau să mulţumesc clienţilor noştri pentru interesul puternic faţă de prima ediţie ID3. Peste 10.000 de precomenzi în Europa în primele 24 de ore!”, a scris Jurgen Stackmann, şeful pe vânzări al grupului, într-o postare pe Twitter.

    Cu toate acestea, numărul nici nu se compară cu performanţa Tesla Model 3 din aprilie 2016. Elon Musk spunea atunci că precomenzile pentru Model 3 s-au ridicat la 276.000 de unităţi în doar două zile.

    Volkswagen ID va fi disponibil în trei versiuni de baterie, cu o autonomie de 330 km, 420 km şi 550 km în funcţie de baterie, care poate fi de 45 kWh, 58 kWh, respectiv 77 kWh. În Germania preţurile încep de la sub 30.000 de euro, iar versiunea intermediară va costa în Germania puţin sub 40.000.

    Clienţii care vor cumpăra First Edition vor avea şi încărcare gratuită în primul an în limita a 2.000 kWh. Livrările în Germania încep în aprilie 2020.

    În România din cele 30.000 de modele din ediţia First Edition sunt alocate 450 de maşini. Cei care vor să primească maşina anul viitor, trebuie să achite un avans de 1.000 de euro, care este returnabil, în cazul în care clientul se va răzgândi. Versiunea First Edition va fi cu bateria intermediară, cu autonomia de 420 km.

     

     

  • Un tânăr de 17 ani a FURAT 30.000 de lire din contul mamei sale pentru a săpa un şanţ. Ce a reuşit acesta facă acesta cu banii depăşeşte orice aşteptare

    Când avea doar 17 ani, Andrew Michael a luat o decizie care avea să-i schimbe viaţa: el a cheltuit 30.000 de lire sterline de pe cardul de credit al mamei sale, fără să-i spună acesteia nimic.

    În 1997, Michael locuia alături de părinţii săi în Cheltenham, în vestul Marii Britanii, când a descoperit o oportunitate de afaceri. În timp ce înregistra un website alături de un coleg, el şi-a dat seama că foarte puţine companii de găzduire web ofereau servicii pentru organizaţiile mici.

    “Toate centrele de găzduire din Marea Britanie ţinteau companii mari”, povesteşte pentru cei de la BBC Andrew Michael, ajuns acum la vârsta de 39 de ani. “Am observat că sunt multe afaceri mici sau simpli indivizi care caută un serviciu simplu şi uşor de folosit.”

    Fără să stea pe gânduri, el a pus bazele unei companii de găzduire web numite Fasthosts. “Aveam deja calculatoare acasă, iar software-ul l-am scris singuri. Mai aveam nevoie doar de o conexiune ultra-rapidă la internet, lucru care, la acea vreme, necesita săparea unui şanţ.”

    Cititi aici articolul integral

     

     

     

     

     

  • Una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România intră în linie dreaptă

    „S-a desemnat câştigătorul pentru lotul 1 Boiţa – Sibiu, parte integrantă a autostrăzii Piteşti – Sibiu. Dacă nu vor fi contestaţii, pe 23 martie 2019 vom putea semna contractul de proiectare şi execuţie. De asemenea documentaţia referitoare la lotul 4 al aceleiaşi autostrăzi Piteşti – Sibiu, secţiunea Curtea de Argeş – Tigveni, a fost transmisă, spre validare, la ANAP. Astfel autostrada Piteşti – Sibiu a intrat în linie dreaptă”, a declarat Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.
     
    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a finalizat, miercuri, procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii „Proiectare şi execuţie autostrada Sibiu – Piteşti, Secţiunea 1 Sibiu – Boiţa, km. 0Ă000 – km. 14Ă150 – Lot 1 km. 0+000 – km. 13+170”.
     

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Alegeri prezidenţiale în Ucraina: Un actor de comedie, considerat favorit/ Peste 35 de milioane de ucraineni, aşteptaţi astăzi la vot

    Zelenski, în vârstă de 41 de ani, nu are niciun fel de experienţă politică, a devenit celebru datorită serialului de comedie politică “Slujitorul Poporului”, în care joacă rolul unui profesor de istorie care este ales preşedinte.

    “Zelenski este susţinut de votanţii care sunt nemulţumiţi de preşedintele Poroşenko, care nu au încredere în liderii politici tradiţionali şi doresc schimbări cardinale în ceea ce priveşte sistemul de guvernare din Ucraina”. a declarat directorul Centrului Penta de Studii Politice Aplicate, citat de agenţia Dpa.
     
    Poroşenko, actualul lider de la Kiev, este criticat pentru modul lent de implementare a reformelor promise.
     
    Atât Poroşenko, cât şi Iulia Timoşenko, premier între 2007 şi 2010, au subliniat în timpul campaniei electorale faptul că au o experienţă politică vastă.
     
    În cazul în care niciun candidat nu obţine duminică peste 50% din voturi, pe 21 aprilie ar urma să se organizeze un al doilea tur.
     

  • Petrecerea de NUNTĂ dintre Claudiu Manda şi Lia Olguţa Vasilescu are loc astăzi: Sunt aşteptaţi peste 500 de invitaţi

    Fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, şi Claudiu Manda fac petrecerea de după nuntă, sâmbătă, în jurul orei 18.00, într-un cort privat din comuna doljeană Işalniţa, al cărei primar este chiar naşul mirilor, Ovidiu Flori.

    Evenimentul vine după ce, de Dragobete, cei doi s-au căsătorit în faţa ofiţerului de stare civilă şi s-au cununat şi religios. Cununia a fost urmată de o petrecere într-un local din zona centrală a oraşului Craiova.
     
    Surse apropiate mirilor au spus că la nunta Olguţei Vasilescu cu Claudiu Manda sunt aşteptaţi 500 de invitaţi, între care miniştri, parlamentari şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
     
    Cei doi au anunţat că se vor căsători încă din luna ianuarie a acestui an. Lia Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda au cumpărat şi o casă în zona centrală a Craiovei, senatorul Manda precizând că imobilul a costat 230.000 de euro.
     

  • Două dintre cele mai mari bănci din Europa aşteaptă aprobarea cancelarului Angela Merkel pentru a fuziona

    Gigantul german Deutsche Bank aşteaptă susţinere politică din partea cancelarului Angela Merkel pentru o potenţială fuziune cu Commerzbank, celălalt creditor problematic din Germania, potrivit Bloomberg.

    Executivii băncii caută susţinere guvernamentală deoarece o fuziune ar duce la restructurări, încât ei vor să iasă în faţă şi să facă public planul pentru o potenţială fuziune.

    În timp ce Olaf Scholz, ministrul gemran de Finanţe a încurajat cele două bănci să fuzioneze, Merkel nu a intervenit până acum.

    Guvernul deţine 15% din Commerzbank, iar aprobarea cancelarului Angela Merkel este absolut necesară pentru ca fuziunea să meargă înainte.

    Susţinătorii tranzacţiei spun că o combinaţie între cele două bănci ar crea un campion german puternic, care ar putea concura mai uşor cu rivalii, însă Merkel a rămas până acum sceptică la ideea că o fuziune ar rezolva problemele celor două bănci, în contextul în care guvernul vrea să stea departe de alte potenţiale bailout-uri.

    Circa 30.000 de locuri de muncă sunt puse în pericol de fuziunea celor două bănci, iar instituţiile vor susţinerea publică a guvernului pentru a suporta mai uşor furia opiniei publice.