BusinessMagazin

Tag: arta

  • Deşeuri de mobilă

    Unele sectoare economice produc prea multe deşeuri, consideră diverse persoane, care atrag atenţia asupra acestui lucru prin proteste paşnice sub forma unor opere de artă sau obiecte cu utilitate practică.

    Deranjată de cantitatea mare de deşeuri produsă de construcţii, artista britanică Irene Roca Moracia a creat o colecţie de mobilier modular la care a folosit bucăţi de plasă sudată pentru cămăşuire parţial acoperite cu combinaţii de nisip şi ciment.

    Modulele se pot prinde unul de altul şi combina pentru a forma scaune, mese sau mobilier pentru depozitare, iar materialele folosite trebuiau să fi fost nefolosite şi aruncate de furnizorii lor, după deteriorarea pachetelor în care erau transportate, scrie Dezeen.

  • Colecţia de băcănii

    Oamenii sunt atraşi de o metropolă din diverse motive, de la diversitatea de oferte de muncă la locuri de petrecere a timpului liber, iar unii se simt inspiraţi să creeze ceva care să arate cât de drag le e oraşul adoptiv. Aşa stau lucrurile în cazul artistei canadiene Gabi Lamontagne, care s-a mutat la New York în 2012, scrie The Guardian. Aceasta a creat o serie de picturi care imortalizează diverse băcănii de cartier, prezentându-le din exterior sau din interior, cu tot cu eventualele mascote. Înainte de a picta, artista fotografiază subiectul, după care recreează imaginea cu acuarele lichide.

  • Lumea la scară mică

    Unii creează căsuţe de păpuşi foarte detaliate, alţii merg mai departe şi recreează la scară mică părţi de oraşe sau zone din natură. Un astfel de creator este artistul taiwanez Hank Cheng cunoscut pentru dioramele sale pline de viaţă care evocă locul în care trăieşte. Primul proiect al său din urmă cu cinci ani a fost un restaurant japonez la care mergea des pe când era student. De atunci a realizat un număr mare de diorame confecţionate din lemn, metal şi alte materiale reciclate care redau dormitoare în dezordine, magazine alimentare de cartier ori magazine de discuri, şi nu numai, pe care le vinde doritorilor din toată lumea.

  • 5 aşezări româneşti mai vechi decât piramidele egiptene

    Sa ne gandim de pilda la culturile Hamangia, Cucuteni ori Boian, intinse la est, respectiv la sud de Carpati, in mare parte pasnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de arta si de olarit.Da, au fost stabilite pe teritoriul Romaniei de astazi cu 3-4.000 de ani inaintea cunoscutilor daci si romani pentru care s-a creat o adevarata obsesie. Nimic rau in asta, daca nu am da insa la o parte si trecuturi mult mai importante, unele care au precedat marile si cunoscutele piramide egiptene, de exemplu!Fac o enumerare de cinci asezari, asadar, in speranta ca poate va incit putin curiozitatea si rascoliti dupa ele in drumurile voastre prin Romania ?

    Varfu Campului, Botosani

    Toata Moldova este plina de urmele civilizatiei Cucuteni. Vorbim despre o cultura care-si are inceputurile pe la 5.500 i.e.n., adica cu 2.000 de ani inainte de construirea primelor piramide egiptene si cu 3.500 de ani inainte de patriarhii din Biblie. E o cultura care a dainuit timp de peste 2.700 de ani si care a lasat in urma ei obiecte uluitoare de arta ceramica, dar si marturii ale unei filosofii de viata atemporale.

    De exemplu, pe teritorul comunei Varfu Campului din Botosani, in punctul numit ‚La Temelii’ (Ionaseni), s-au gasit numeroase fragmente ceramice de culoare neagra, bruna sau galbuie cu lustru si incizii specifice, iar astfel de descoperiri abunda pe tot teritoriul Moldovei, pentru ca civilizatia care le-a lasat in urma se intindea pana hat, departe, in stepele Ucrainei.

    Daca va aflati in zona, atunci ganditi-va la frumusetea culturii care a populat-o si dati o fuga pana la Iasi, pentru a vedea muzeul civilizatiei Cucuteni. Dar va puteti orienta si catre alte obiective turistice locale precum: Conacul Scarlat Rosetti din satul Ionaseni, Conacul Printul Dimitrie P. Moruzi din satul Maghera, Bisericuta de lemn din satul Dobrinauti, Muzeul Etnografic local si nu in ultimul rand, Rezervatia de stejari multiseculari din Parcul Conacului Moruzi.

    Harsova, asezare veche de sapte milenii

    Da, Harsova este o localitate cu vechime de sapte mii de ani! In partea de sud-est a localitatii, pe malul Dunarii, se gaseste o asezare neo-eneolitica dezvoltata sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii si refacerilor succesive a locuintelor din lut. Cercetarile de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vanatoarea, pescuitul, cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Au fost identificate schimburi comerciale cu comunitati de pe spatii mult mai indepartate. Pe vatra localitatii se gasesc mai multe asezari din epoca bronzului si fierului. In antichitate, comunitatile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare, atunci dobandindu-si si numele de Carsium.

    Cernavoda si Ganditorul de la Hamangia

    Daca treceti spre mare, opriti un pic la Cernavoda. Si aceasta asezare dainuie, sub o forma sau alta, de peste 7.000 de ani. Aici primele descoperiri apartin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe asezari si o necropola (cca. 400 de morminte). Tot aici a fost descoperit Ganditorul de la Hamangia alaturi de perechea sa Femeie Sezand, datand din a doua jumatate a mileniului V – inceputul mileniului IV i.Hr.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Noua modă în domeniul artei: tablou „de buzunar”

    Tablourile sunt în general percepute drept opere de artă care se agaţă pe pereţi, existând însă şi unele miniaturale, pe care iubitorii de artă, dar nu numai, le pot purta după ei. Tablourile miniaturale nu sunt o noutate, dar artiştii contemporani continuă să picteze astfel de lucrări, un exemplu fiind americanul Remington Robinson. Acesta realizează peisaje în miniatură, având ca „pânză” interiorul capacului unor cutii metalice de bomboane mentolate. Robinson călătoreşte în diverse locuri şi foloseşte o cutie nouă pentru fiecare peisaj, iar după ce a terminat de pictat face o poză a locului în care află ţinând în prim-plan ultima lucrare pentru ca publicul să poată să poată compara tabloul cu realitatea şi eventual să comande o lucrare în magazinul său online.

  • Nu puteţi ajunge? Nicio problemă, veniţi online!

    Într-un an în care oamenii nu se mai pot aduna în spaţii închise la fel ca înainte, lumea artei a găsit o cale de a ajunge la cei interesaţi, aşa cum o arată vânzările caselor de licitaţii.

    Acestea par să se fi descurcat cel mai bine într-un an greu, înlocuind evenimentele obişnuite cu unele online. Publicul interesat are acces la sălile de licitaţii cu ajutorul unor camere video, i se arată lucrările pe care nu le mai poate vedea personal şi este ţinut la curent cu mersul licitaţiei. Lucrările sunt prezentate de angajaţi ai caselor de licitaţii, iar uneori aceştia poartă şi bijuterii scoase la vânzare de firma lor în speranţa că, pe lângă un tablou sau o sculptură, un cumpărător ar fi interesat şi de nişte accesorii, scrie The Telegraph.

    Cei care participă la licitaţiile online sunt la fel de bine atraşi şi de obiecte vintage cum ar fi o pereche de pantofi sport Air Jordan 1 din 1985, realizaţi de Nike în colaborare cu jucătorul de baschet Michael Jordan, care s-a vândut pentru peste 550.000 de dolari, maşini-concept Alfa Romeo din anii cincizeci (adjudecate în grup pentru mai bine de 11 milioane de lire sterline), fosile (un schelet de tiranozaur şi-a găsit cumpărător pentru suma de 31,8 milioane de dolari), şi de tablouri sau sculpturi ale unor artişti din diferite epoci.

    Pe lângă superbogaţii cărora problemele economiei din acest an nu le-au ştirbit apetitul pentru artă, în rândul cumpărătorilor s-au mai situat şi persoane rămase cu mai mulţi bani disponibili fiindcă nu i-au putut cheltui în călătorii sau restaurante de lux, precum şi colecţionari tineri mai deschişi la achiziţii online decât la participarea la o licitaţie tradiţională desfăşurată la sediul unei firme specializate.

  • În vizită la „Mona Lisa”

    Atunci când muzeul e închis, unii norocoşi pot ajunge să-l viziteze fără probleme dacă participă la concurs. Muzeul Luvru, spre exemplu, a scos la licitaţie o serie de aşa-numite experienţe, cei interesaţi având timp să participe până la jumătatea lunii. Printre experienţele oferite, scrie CNN, se numără participarea la verificarea anuală a tabloului „Mona Lisa” sau un tur al muzeului în compania directorului său, iar câştigătorii licitaţiei vor avea la dispoziţie doi ani să le revendice.

  • Cum îşi vând galeriile de artă lucrările în timpul pandemiei

    Ca să nu rămână fără clienţi, galeriile de artă caută soluţii. Unele prezintă ce au de vândut online, altele respectă măsurile de distanţare socială în alt mod. Acestea din urmă profită din plin de vitrina pe care o au, care devine spaţiu de expoziţie, scrie The Telegraph, aşa cum au procedat nişte galerii britanice. Potenţialii cumpărători pot astfel să vadă ce mai e nou fără să se înghesuie înăuntru şi fără să facă vreo programare pentru vizionare, iar galeriile expun în vitrină lucrările promovate, pe care fie vor să le vândă direct, fie le-au pregătit pentru vreo licitaţie.

    Cel mai mult profită de moment galeriile care au investit în vitrine mari, iar unele dintre cele care activau la etajele unor clădiri
    şi-au adăugat şi ele spaţii stradale în care să se poată vedea bine ce au de vândut, profitând în unele cazuri de faptul  că pot găsi spaţii mai ieftine rămase libere după ce alte afaceri s-au închis.

    Colecţionarii, dar şi publicul larg, pot studia cu atenţie lucrările expuse, cum ar fi o instalaţie sonoră de artă, „Pineapple Project” a artistului Savinder Bual, de la galeria londoneză Peer UK. Instalaţia este formată din nouă instrumente ale căror coarde sunt ciupite de frunzele unor părţi superioare de ananaşi care se rotesc, iar sunetul poate fi auzit accesând site-ul galeriei de pe telefon.  

    Preţurile lucrărilor expuse în vitrinele galeriilor de artă variază între câteva mii şi câteva sute de mii de lire sterline.

     

  • Expoziţia mascată

    Dorindu-şi o expoziţie care să reflecte realitatea zilei de azi, o galerie de artă din Denver le-a cerut unor artişti să participe cu creaţii pe o temă dată. Galeria Vicki Myhren a invitat 45 de artişti să-şi pună imaginaţia la contribuţie având ca subiect masca pe care atât de multă lume o poartă astăzi şi să o reinventeze. Printre creaţiile expuse se numără măşti în formă de peşte, în formă de corali pentru a atrage atenţia asupra problemei acestora, în formă de trifoi sau una confecţionată din brăţările de spital ale unor oameni care au murit de COVID-19.

  • Colecţii pentru casă: perna care ţine loc de un Matisse

    Dacă operele unor artişti celebri sunt prea scumpe sau nu mai sunt disponibile fiindcă le-au cumpărat alţi colecţionari, se poate face colecţie de veselă şi textile pentru casă inspirate de lucrările lor.

    Spre exemplu familia Matisse a înfiinţat o firmă care are ca obiect de activitate comercializarea de decoraţiuni care amintesc de tablouri ale artistului, cum ar fi paravanul „Reflet” care costă aproape 15.000 de euro, scrie Financial Times.

    Tot Matisse a fost sursa de inspiraţie pentru o pernuţă semnată Bluebellgray. Ligne Blanche propune lumânări parfumate inspirate de eticheta cutiilor de supă de roşii Campbell realizate de Andy Warhol, în timp ce Ceramiche De Simone produce farfurii pictate manual pornind de la operele lui Picasso, Klee sau Léger.