BusinessMagazin

Tag: arestare

  • Camera Deputaţilor a încuviinţat arestarea preventivă a deputatului Cătălin Teodorescu

    Deputaţii au aprobat această decizie cu 199 voturi pentru, 6 împotrivă, 58 abţineri, modificând hotârârea luată în data de 3 decembrie, când a fost respinsă încuviinţarea arestării preventive a lui Teodorescu.

    Comisia de numărare a voturilor a constatat, în urma reverificării prezenţei la vot, că au fost prezenţi 291 de deputaţi şi nu 292, cum a apărut iniţial în procesul verbal, deoarece dintr-o eroare materială, secretarul Camerei, care a a făcut atunci prezenţa, l-a trecut prezent pe Marko Attila, deşi acesta nu se afla în ţară.

    Ca urmare, numărul celor prezenţi este mai mic cu unul şi, cu 291 deputaţi prezenţi, 146 voturi pentru şi 101 împotrivă, se constată că a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru a încuviinţa arestarea preventivă a deputatului Teodorescu, a menţionat comisia de numărare a voturilor.

    Iniţial, solicitarea de încuviinţare a arestării preventive fusese respinsă la un vot diferenţă.

    Liderul deputaţilor PDL Tinel Gheorghe a contestat această procedură de a vota corectarea erorii materiale, arătând că în ziua de 3 decembrie au fost trecuţi prezenţi şi alţi doi deputaţi care nu se aflau în sală, cum ar fi Mircea Dolha, aflat în straăinătate şi Mircea Roşca care este arestat.

    ”Vă aduc la cunoştinţă că şi Mircea Dolha şi Mircea Roşca au lipsit şi au fost trecuţi prezenţi, Dolha era în concediu în străinătate, iar Roşca era arestat. Aţi votat o eroare”, a spus liderul PDL.

    În replică, preşedintele de şedinţă Miron Mitrea a spus că ”dacă este nevoie se vor face din nou corecturile necesare”.

    Deputatul PDL Cătălin Teodorescu a solicitat, marţi, în plen, procesul verbal privind votul din data de 3 decembrie asupra arestării sale preventive şi dacă acesta a fost publicată în Monitorul Oficial în termen de 3 zile, pentru a verifica legalitatea deciziilor luate.

    ”În conformitate cu Constituţia României, hotărârea arestării prevemntive se face cu votul deputaţilor prezenţi. În urma apelului nominal din 3 decembrie, rezultatul este de 339 de deputaţi prezenţi, probă audio video pe site-ul Camerei deputaţilor. Cum aţi ajuns iniţial la 292 şi cum aţi constatat că numai Marko Attila este absent în condiţiile în care au lipsit şi Mircea Dolha aflat în concediu de odihnă aprobat de Camera Deputaţilor şi Mircea Roşca arestat. Deci şi datele prezentate de această dată nu au nicio legătură cu realitatea”, a afirmat Cătălin Teodorescu.

    El a cerut documentele adoptate din data de 3 decembrie, când Camera Deputaţilor decisese respingerea arestării sale preventive şi a întrebat dacă acestea au fost publicate în păcat că se întâmplă acest lucru în cel mai înalt for al Româmniei.

    ”Vă solicit,de asemnea, să-mi puneţi la dispoziţie procesul verbal din data 3 decembrie 2014 prin care s-a stabilit rezultatul votului în privinţa cererii Ministerului de Justiţie, de arestare a subsemnatului şi aş vrea să-mi comunicaţi dacă această hotărâre a fost publicată în Monitorul Oficial cu respectarea termenului legal de 3 zile prevăzut de actul normativ. În aceste condiţii solicit aceste documente pentru a verifica legalitatea deciziilor adoptate”, a spus Teodorescu.

    Deputaţii au aprobat, cu 194 voturi pentru, 2 împotrivă şi 44 abţineri, şi corectarea „erorii materiale” şi în cazul procesului de vot în cazul încuviinţării arestării preventive a deputatului Marko Attila, dar în această situaţie nu a fost modificată decizia de încuviinţare a arestării preventive a acestuia. Şi în acest caz, Marko Attila a fusese trecut prezent de către secretarul Camerei, deşi acesta nu se afla în ţară.

    Astfel, la votul pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Marko Attila au fost prezenţi 304, nu 305 câţi au fost menţionaţi în 3 decembrie, dintre care 171 pentru şi 111 împotrivă.

  • Dosarul retrocedărilor ilegale de păduri: DNA cere arestarea preventivă a judecătorului Andras Ordog

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) îl acuză pe Lorand Andras Ordog de abuz în serviciu şi luare de mită, anchetatorii considerând că magistratul trebuie cercetat în continuare în stare de arest. Materialul probator prin care anchetatorii cer arestarea lui Ordog a fost trimis, luni, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Conform referatului cu propunere de arestare, în iunie 2010, Lorand Andras Ordog, în calitate de judecător, a primit de la Ioan Adam, avocat în respectiva cauză, 10.000 de euro, pentru a da o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, respectiv lui Gheorghe Paltin Sturdza. Banii au fost primiţi chiar în biroul magistratului de la Tribunalul Covasna.

    După ce a primit banii, Ordog, împreună cu ceilalţi doi membri ai completului, a admis recursul împotriva unei sentinţe pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, respectiv Judecătoria Sfântu Gheorghe.

    Ulterior, în martie 2012, Lorand Andras Ordog i-a mai cerut lui Ioan Adam, avocat într-un dosar aflat pe masa magistratului, suma de 50.000 de euro, pentru a-i da o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, adică tot lui Gheorghe Paltin Sturdza. Banii au fost ceruţi tot în biroul judecătorului, iar Ioan Adam a promis că-i va da această sumă.

    “După formularea deciziei (dispuse de judecătorul Ordog Lorand Andras, împreună cu judecătorii Uţă Gabriel şi Velican Maria Daniela), avocatul Adam Ioan i-a dat lui Ordog Lorand Andras suma de 10.000 de euro din suma promisă anterior. Decizia respectivă a fost dată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, urmare a unei analize şi interpretări părtinitoare a probelor, denaturându-se vădit starea de fapt”, susţine DNA.

    Astfel, prin măsura luată de cei trei magistraţi, Romsilva ar fi fost prejudiciată cu aproape 304 milioane de euro, ceea ce reprezintă contravaloarea a 43.227 de hectare de teren forestier.

    Consiliul Superior al Magistraturii a încuviinţat, în 4 decembrie, solicitarea luării măsurii arestării preventive/a arestului la domiciliu, a judecătorului.

    Judecătorul Lorand Andras Ordog, alături de magistratul Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, este cercetat în libertate în dosarul retrocedărilor ilegale de ternuri forestiere, după ce un complet de la ICCJ a ridicat, în 31 octombrie, măsura controlului judiciar.

    În acest dosar, până la acest moment, au fost arestaţi Viorel şi Andrei Hrebenciuc, Gheorghe Paltin Sturdza, precum şi deputatul PSD Ioan Adam.

    Procurorii DNA susţin că, în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Potrivit anchetatorilor, începând din aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, a constituit şi coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior şi de alte persoane, ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi vânzarea rapidă a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 de hectare, dobândit prin hotărârea judecătorească din 2012 de la Tribunalul Covasna.

    În acest sens, în aprilie 2013, Hrebenciuc şi Bengescu le-ar fi promis deputatului Ioan Adam şi lui Paltin Sturdza că-i va determina pe funcţionarii publici care trebuiau să îl pună în posesie pe Sturdza şi să elibereze titlul de proprietate pentru terenul de 43.227 de hectare – printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiile locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava şi Romsilva – să urgenteze îndeplinirea actelor sau să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău. Hrebenciuc şi Bengescu ar fi acceptat să primească de la cei doi, în schimbul intervenţiilor sale, bani sau alte foloase, au precizat procurorii.

    Hrebenciuc mai este acuzat că, începând din 2013, i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să-i transmită “mesaje obligatorii” directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, membru în acelaşi partid, în legătură cu modul în care Romsilva trebuia să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele peste 43.000 de hectare de pădure.

    În dosarul retrocedării sunt urmăriţi penal şi senatorii Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

  • Deputatul Ioan Adam rămâne în arest – definitiv

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

    Deputatul PSD Ioan Adam a fost arestat, pe 20 noiembrie, printr-o decizie luată de instanţa supremă, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din Bacău, în care au fost arestaţi şi fostul deputat Viorel Hrebenciuc şi fiul acestuia.

    Procurorii DNA au cerut arestarea parlamentarului, după ce au obţinut avizul Camerei Deputaţilor în acest sens.

    După ce a fost arestat, Ioan Adam a fost suspendat din PSD, o decizie similiară fiind luată şi de Universitatea “Transilvania” din Braşov, unde Adam era profesor la Facultatea de Drept.

    Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. În acest dosar, au fost arestaţi preventiv, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure care ar fi fost retrocedate ilegal.

    Procurorii DNA susţin că în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    În acest dosar sunt arestaţi preventiv fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure.

  • Român reţinut în Israel după ce şi-a lovit fiica, jucătoare de tenis, pentru că a pierdut un meci

    Surdeanu a pierdut, cu scorul de 6-2, 7-6 (0), meciul cu Daria Krujkova din Rusia, ratând califcarea în semifinalele competiţiei. Krujkova a declarat, pentru site-ul juniortennis.ru, că nu a văzut momentul în care bărbatul şi-a lovit fiica, dar a auzit ţipete şi a observat că adversara ei sângera la faţă, incidentul fiindu-i povestit de alţi martori, informează prosport.ro.

    “După ce am câştigat meciul cu Ioana, ea a mai rămas pe teren cu tatăl şi antrenorul ei. Eu nu am văzut personal că a lovit-o, dar au existat martori care mi-au spus că a lovit-o de câteva ori. Ea a ţipat, iar antrenorul a fugit să aducă un prosop pentru că avea sângerări nazale. Arbitrul mi-a spus că poliţia l-a arestat pe tatăl fetei. Ioana şi unul dintre organizatori au mers la poliţie pentru a da declaraţii”, a spus sportiva din Rusia pentru sursa citată.

    Andrada Surdeanu a confirmat incidentul, într-o postare pe pagina ei de Facebook, însă a precizat că a fost lovită o singură dată şi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Jucătoarea şi-a asumat vina pentru reacţia tatălui şi spune că a meritat să fie lovită pentru că s-a comportat iresponsabil.

    “Nu am avut faţa plină de sânge, nu am avut nicio fractură nazală şi nu, nu a venit niciun medic la faţa locului! Recunosc că m-a lovit o dată. Şi ce? M-a lovit pentru că meritam. Vă spun eu: niciun părinte nu şi-ar dori să nu primească respect după atâtea sacrificii şi eforturi pentru copilul său. Asta am făcut eu, m-am comportat iresponsabil şi tatăl meu a avut un moment de rătăcire pe care orice părinte sunt sigură că l-a avut. M-am speriat, recunosc, dar ştiu că regretă ce a făcut şi mă iubeşte la fel de mult cât îl iubesc eu”, a scris Andrada Surdeanu.

    Lucian Gabriel Surdeanu, care îi este şi antrenor fiicei lui, a compărut, marţi, în faţa unui judecător. Contactat de ProSport, consulul Adrian Adam a declarat că tatăl jucătoarei a primit un avocat din oficiu. “Deocamdată, domnul Surdeanu nu poate fi transferat în România, cel puţin nu până nu va fi o decizie a Curţii din Israel. Azi (n.r. – marţi) era deja programată o primă înfăţişare a procesului. N-aş vrea să mă pronunţ ce sancţiuni riscă tatăl fetei. În funcţie de sancţiunea pe care o va primi, Lucian Surdeanu va putea acţiona însă în consecinţă. O cerere de strămutare poate fi făcută doar în cazul în care vorbim de o sancţiune cu închisoarea mai mare de şase luni”, a afirmat Adrian Adam.

  • Mandate de arestare pentru acţionarii clubului Petrolul Ploieşti în dosarul de evaziune fiscală

    Magistraţii Tribunalului Prahova au emis, miercuri seară, mandate de arestare preventivă pe numele acţionarilor clubului de fotbal Petrolul Ploieşti şi al altor patru persoane, în dosarul instrumentat de DIICOT în care mai mulţi suspecţi sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Cei trei acţionari ai clubului de fotbal din Ploieşti fuseseră reţinuţi, marţi seară, alături de alte patru persoane suspecte în acest dosar.

    Decizia Tribunalului Prahova poate fi contestată la Curtea de Apel Ploieşti.

    Daniel şi Nicolae Capră, principalii acţionari ai clubului Petrolul Ploieşti şi Marius Bucuroiu, acţionar şi director general al clubului, au fost arestaţi alături de Marius Alexandru Gîscă, Petre Gheorghe Daniel, Dragoş Ioan Viorel Constantin şi Daniel Stoica Spirea, cu toţii acţionari în diverse societăţi comerciale, acuzaţi că au creat un circuit economic fictiv prin care au adus un prejudiciu de 15.400.000 de euro prin acţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Pe lângă cei şapte arestaţi, alte 12 persoane au calitatea de suspecţi în acest dosar, printre acestea numărându-se şi soţiile celor doi fraţi Capră.

    Pentru ceilalţi suspecţi, procurorii nu au cerut emiterea de mandate de arestare preventivă.

    Conform procurorilor, faptele cercetate în acest dosar deschis de DIICOT au avut loc începând cu anul 2012, an în care, în luna februarie, omul de afaceri Daniel Capră a preluat echipa de fotbal Petrolul Ploieşti, care aparţinea, în documente, Societăţii Comerciale”F.C. Petrolul Ploieşti” SA, deţinută, ca acţionar majoritar, de Federaţia Sindicatelor Libere din Petrol şi la care erau acţionari, cu câte o acţiune, şi Liviu Luca, Florin Bercea şi Eduard Alexandru. Societatea era susţinută în cea mai mare parte din bani publici proveniţi de la bugetul municipiului Ploieşti.

    Direcţia Generală Antifraudă este cea care a sesizat DIICOT despre faptele suspectate în acest dosar, conform unor surse lucrătorii Antifraudă ridicând, anterior, în mai multe rânduri, documente fiscale ale clubului de fotbal din Ploieşti. În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, marţi, percheziţii la 25 de adrese din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Prahova, Buzău, Sălaj, Giurgiu şi Brăila, la membrii grupării suspectate de spălare de bani şi evaziune fiscală şi din care fac parte 19 persoane.

    La Buzău, poliţiştii, coordonaţi de procurorii Serviciului Teritorial Ploieşti al DIICOT, au percheziţonat sediul unei societăţi comerciale despre care anchetatorii au informaţii că ar fi implicată în ingineriile financiare ale fraţilor Capră.

    ”Au fostfăcute percheziţii la SC Soval Plast din Buzău, parte a ingineriilor financiareale fraţilor Capră. În acte, administrator al firmei apare un cetăţean moldovean, în realitate însă firma fiind controlată de membrii grupării Capră”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX şeful DIICOT Ploieşti.

    Într-un comunicat de presă transmis marţi dimineaţă, DIICOT preciza că administratoriai SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti ar fi iniţiat, în anul 2012, gruparea infracţională organizată, la care au aderat şi ceilalţi membri. Gruparea ar fi fost constituită pentru a favoriza firmele administrate de aceştia, care s-ar fi folosit de lanţuri infracţionale pentru a prelua şi finanţa SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti.

    “Astfel,au fost efectuate operaţiuni nereale prin emiterea de documente şi facturi fictive, în scopul deducerii TVA şi diminuării bazei de impozitare (impozit peprofit)”, se menţiona în comunicatul de presă al DIICOT.

    Anchetatorii susţin că membrii grupării ar fi facturat diferite servicii şi livrări de mărfuri cu clubul sportiv, pentru a acoperi astfel relaţii comerciale inexistente între firmele implicate în activitatea infracţională. Sumele obţinute în acest fel ar fi fost însuşite de către membrii grupării, în scopul preluării şi finanţării clubului, prin creditări succesive.

  • Şefa DIICOT, Alina Bica, a fost ARESTATĂ în dosarul despăgubirii de la ANRP

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă pentru celelalte trei persoane reţinute în acest dosar: Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu, toţi acuzaţi de abuz în serviciu.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    După aflarea deciziei instanţei, Bica a venit la arestul Poliţiei Capitalei, sâmbătă dimineaţă, cu un autoturism condus de soţul ei.

    Şefa DIICOT şi celelalte persoane pentru care s-a cerut arestarea preventivă au fost libere să plece după încheierea şedinţei de judecată, când instanţa a rămas în pronunţare, întrucât le expiraseră ordonanţele de reţinere. Judecarea propunerii de arestare a durat mai mult de zece ore.

    Secţia pentru procurori a CSM a încuviinţat, vineri, arestarea preventivă a Alinei Bica, după ce joi seară dăduse undă verde doar pentru reţinere şi arest la domiciliu în cazul şefei DIICOT.

    În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, şi el membru al comisiei care a acordat despăgubirile, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

    De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 61 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul ce face obiectul dosarului a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţiu.

    Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a ANRP au făcut parte, în 2011, şi fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu, deputatul UDMR Marko Attila, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, precum şi Oana Vasilescu.

    Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

    Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei “au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

     

  • DNA cere aviz pentru arestarea lui Marko Attila. Deputatul UDMR, acuzat de abuz în serviciu, în acelaşi dosar cu şefa DIICOT

    – ştire în curs de actualizare –

  • Deputatul Ioan Adam, arestat în dosarul retrocedărilor din Bacău

    Ioan Adam urmează să fie încarcerat, dar poate contesta decizia, care nu este definitivă, la aceeaşi instanţă.

    Procurorii DNA au cerut arestarea parlamentarului, după ce, săptămâna aceasta, au obţinut avizul Camerei Deputaţilor în acest sens.

    Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. În acest dosar, au fost arestaţi preventiv, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure care ar fi fost retrocedate ilegal.

    Procurorii DNA susţin că în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    În acest dosar sunt arestaţi preventiv fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure.

  • Viorel Hrebenciuc, ARESTAT preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri

    Decizia de miercuri dimineaţă a magistraţilor instanţei supreme poate fi contestată de fostul parlamentar la completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost reţinut, marţi, de către procurorii DNA Braşov în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, după ce fusese citat să se prezinte marţi dimineaţă la DNA Braşov, în condiţiile în care luni Camera Deputaţilor luase act de demisia deputatului. Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme, iar de aici la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în cazul lui Hrebenciuc.

    La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut.

    “Da, da, sunt pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de el (dosar – n.r). Un singur lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie, nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă în faţa procurorilor de la DNA”, a declarat Hrebenciuc.

    De asemenea, întrebat dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: “Sunt coincidenţe care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu nu l-am trădat niciodată””.

    Camera Deputaţilor a luat act, luni, de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament. Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, precum şi în dosarul în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă. În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În acest dosar, fiul său, Andrei Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, în 24 octombrie, pentru 30 de zile.

    Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Strudza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

    Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

    Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

    Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

    Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

    Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

    În acest dosar, au mai fost arestaţi preventiv Dan Bengescu şi Paltin Gheorghe Sturdza. Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă sunt cercetaţi sub control judiciar.

  • Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu, arestaţi preventiv în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, miercuri noapte, propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi au dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă, pe o perioadă de 30 zile, pentru Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu.

    Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

    Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

    Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

    Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

    “Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

    În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

    Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

    Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

    Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.