Poveşti de succes precum cea a lui Mark Zuckerberg au arătat totuşi că oricine poate construi, de la zero, afaceri de miliarde de dolari. Tineri antreprenori din lumea întreagă visează cu ochii deschişi la „the next big thing“ şi dezvoltă, zi de zi, mii de aplicaţii sau programe. Succesul nu depinde însă numai de idee; sunt foarte mulţi factori care influenţează parcursul pe care îl urmează un proiect. Există şi exemple ale unor decizii proaste, aşa cum pare a fi cea a lui Evan Spiegel, CEO al Snapchat, care a refuzat o ofertă de trei miliarde de dolari din partea Facebook, pentru a putea păstra controlul asupra companiei. La scurt timp după refuz, peste patru milioane de conturi au fost atacate de hackeri, iar valoarea companiei a scăzut considerabil.
INSTAGRAM, APLICAŢIA CARE A SPART GHEAŢA
Atunci când Mark Zuckerberg a achiziţionat aplicaţia, pentru 1 miliard de dolari, la doar 18 luni de la lansarea acesteia, Instagram avea deja o bază solidă de 30 de milioane de utilizatori care încărcau, zilnic, în jur de cinci milioane de fotografii.
Aplicaţia de distribuire a pozelor a apărut în AppStore pe 6 octombrie 2010. A reuşit să strângă un milion de utilizatori în primele două luni. Graţie celor de la Facebook, Kevin Systrom şi Mike Krieger au devenit milionari peste noapte. De-a lungul procesului de dezvoltare a Instagram, cei doi au lăsat în spate mai multe proiecte eşuate; unul dintre acestea era menit să-i sprijine pe cei ce nu se pot bucura de soare (suferind de afecţiuni ale pielii) prin trimiterea selectivă a unor fotografii postate de locuitori ai zonelor însorite.
Un alt proiect ce nu a fost dus la bun sfârşit de cei doi a fost Burnb, un serviciu de localizare pentru care Systrom a adunat 500.000 de dolari în prima rundă de finanţare. Cu toate acestea, aşa cum îşi amintesc cei doi, conceptul din spatele Burnb a stat la baza Instagram.
În iunie 2011, Instagram avea deja cinci milioane de abonaţi şi aproape două milioane de descărcări lunar. Creşterea a fost ajutată şi de interesul arătat de celebrităţi ca Justin Bieber, Kim Kardashian, Snoop Dogg sau Barack Obama. Bieber, în special, a fost unul din factorii determinanţi pentru succesul aplicaţiei.
Dimensiunea tranzacţiei a surprins pe multă lume, chiar dacă în trecut asistasem la achiziţia MySpace de către NewsCorp (în anul 2005, pentru 580 milioane de dolari), a YouTube de către Google (în anul 2006, pentru 1,65 miliarde dolari) sau cea a The Huffington Post de către AOL (în anul 2011, pentru 315 milioane dolari).
Momentul decisiv în decizia celor de la Facebook a fost dezvoltarea versiunii pentru Android, lansată cu scurt timp înainte ca reţeaua socială să cumpere aplicaţia. În 24 de ore de la lansarea versiunii Android, Instagram avea deja un milion de utilizatori. După o săptămână, peste cinci milioane de oameni descărcaseră aplicaţia.
UBER, INAMICUL PUBLIC AL COMPANIILOR DE TAXI
”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea“, au anunţat cei de la Uber pe blog, după ce ultima rundă de finanţare a urcat valoarea companiei la 17 miliarde de dolari.
Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să dispună în permanenţă de o maşină şi un şofer, iar succesul său începe să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate chiar şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.
De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 17 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind aplicaţia de booking Airbnb, evaluată la 10 miliarde de dolari.
Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber devine un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state europene şoferii de taxi au organizat proteste.