BusinessMagazin

Tag: aplicatie

  • Vulpea când nu ajunge la struguri spune că-s acrii: Mark Zuckerberg a încercat timp de jumătate de an să cumpere TikTok. El a eşuat, iar acum susţine că aplicaţia este periculoasă pentru democraţie

    În 2016, Facebook şi-a petrecut jumătate de an încercând să achiziţioneze Musical.ly, o aplicaţie  chinezească, care acum este cunscută ca TikTok. Planul companiei lui Mark Zuckerberg de a intra pe piaţa chinezească a eşuat, iar acum CEO-ul Facebook susţine că aplicaţia este o ameninţare la adresa democraţiei, scrie Business Insider.

    Ceea ce avea să devină mai târziu cunoscut ca TikTok a fost achiziţionat în 2017 de gigantul tehnologic chinez ByteDance.

    Mark Zuckerberg a atras atenţia asupra TikTok, criticând platforma pentru cenzurarea utilizatorilor săi şi pentru conţinutul său, care ar putea deranja guvernul chinez.

    TikTok a negat orice acuzaţie adusă de executivul Facebook privind aceste subiecte.

    În acelaşi timp, senatorii americani au început să cerceteze mai atent cazul TikTok şi ByteDance. La începutul lunii noiembrie, reprezentaţii companiei nu s-au prezentat la o audiere a Sentului, unde urma să se discute problemele Chinei cu tot ce înseamnă zona de big tech. Pentru că această companie chinezească nu s-a prezentat la audiere, ea a fost atacată atrăgându-se în mod toxic atenţia asupra absenţei sale de la întâlnirea cu senatorii americani. Scopul ascestei practici numită şi „empty-chair” este clar şi se traduce prin punerea celor care se află la conducerea unei companii sau a liderilor politici într-o lumină proastă.

    „Serviciile noastre, aşa cum este WhatsApp, sunt folosite de protestatari şi actviştii de pretutindeni, datorită criptării şi a protecţiei datelor. În cazul TikTok, o aplicaţie care se răspândeşte în întreaga lume, lucrurile stau diferit, pentru că aceleaşi grupuri de oameni şi protestele lor sunt cenzurate, chiar şi aici, în SUA. Acesta să fie internetul pe care ni-l dorim?” a spus Zuckerberg într-un discurs ţinut la Universitatea Georgetown.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Miniprix a dezvoltat o aplicaţie prin care oricine poate dona haine. Ce trebuie să faceţi

    300 de donaţii au fost făcute prin intermediul aplicaţiei Seva, dezvoltată de Miniprix împreună cu SupplyBlockchain, în primele trei luni de când a fost lansată. Dintre acestea, 50 de colete au fost trimise de către Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, primul donator oficial. Aceste donaţii au ajuns la beneficiari, persoane cu masura de protectie socială (adulţi şi copii), din judeţul Bacău prin parteneriatul public –privat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău.

    În această perioadă, a fost dezvoltată cea de-a doua versiune a aplicaţiei, astfel încât, donaţiile pot fi făcute independent de comenzile pe Miniprix.ro. Cei care doresc să doneze pot lua gratuit pungi Seva din magazinele Miniprix sau de pe Miniprix.ro. Donatorii adaugă în pungi îmbrăcăminte sau încălţăminte, completează în aplicaţie informaţiile despre donaţia lor, scanează codul de pe punga Seva, iar aplicaţia asociază beneficiarul cel mai potrivit, urmând că donatorul să fie anunţat când coletul ajunge la destinaţie. Coletele Seva pot fi apoi lăsate în magazinele Miniprix sau trimise prin curier, gratuit, la sediul Miniprix.  

    În următoarea perioadă, Miniprix îşi propune să dezvolte cât mai multe parteneriate atât cu instituţii de ajutor social şi ONG-uri, în vederea extinderii numărului de beneficiari, dar şi cu retaileri sau agenţi economici pentru extinderea locaţiilor de colectare a donaţiilor Seva.
     

     

  • Facebook testează un sistem de recunoaştere facială pentru verificarea identităţii utilizatorilor

    Sistemul a fost descoperit în codul aplicaţiei mobile Facebook de către un cercetător. Potrivit lui Jane Manchun Wong, utilizatorii sunt rugaţi să îşi facă un selfie video, din mai multe unghiuri. Compania susţine că această înregistrare, la care nu are acces nimeni altcineva, este ştearsă după 30 de zile.

    Faptul că funcţia este testată nu înseamnă automat că va fi şi implementată în reţeaua de socializare.

    Un astfel de sistem de recunoaştere facială poate spori securitatea conturilor de Facebook, dar mulţi utilizatori sunt îngrijoraţi de faptul că baza de date cu înregistrările ar putea ajunge la cine nu trebuie sau ar putea fi folosită în scopuri ascunse.

    Recunoaşterea facială este folosită de mai multe companii, care susţin că aceasta este o metodă de autentificare mai sigură. De exemplu, pe noile smartphone-uri Apple, precum iPhone 11 sau iPhone 111 Pro, aceasta a înlocuit complet senzorul pentru amprentă. Totodată, un sistem similar cu Face ID de la Apple a fost lansat şi de Google pe noile sale smartphone-uri din seria Pixel 4.

  • Aplicaţia Clever va deveni în următoarele luni Free Now, platformă prezentă în ţări europene

    Aplicaţia Clever, care asigură servicii de transport alternativ şi taxi, va deveni în următoare luni Free Now, parte din grupul internaţional de mobilitate urbană Now, lansat de Daimler şi BMW în luna februarie a acestui an.

    Schimbarea va permite pasagerilor din România să folosească o singură aplicaţie pentru a găsi soluţii de transport, în regim de taxi sau transport alternativ, în România şi în peste 100 de oraşe din nouă ţări europene în care grupul operează – Germania, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Austria şi Suedia.

    Prima etapă a lansării Free Now în România va începe prin înrolarea şoferilor Clever existenţi din Bucureşti în noua aplicaţie, urmând ca într-o etapă ulterioară să aibă loc şi migrarea în alte oraşe în care Clever operează.

    Aplicaţia va fi în curând disponibilă şi pentru pasageri, care trebuie să o descarce din magazinele de aplicaţii ale Apple şi Google după lansarea oficială. Ulterior, aplicaţia Clever va continua să fie operaţională pentru o perioadă de timp, după care va fi înlocuită complet de noua aplicaţie Free Now.

    Clever Taxi a fost fondată de Mihai Rotaru şi Alex Dumitru în 2010 şi a fost achiziţionată de mytaxi, divizie a gru­pu­lui german Daimler în 2017, pen­tru o su­mă de peste 10 mil. euro.

    „Clever devine parte din cel mai important grup de soluţii de mobilitate din Europa, o etapă care va genera beneficii majore tuturor pasagerilor şi şoferilor noştri. Primul pas strategic în direcţia transformării aplicaţiei într-o platformă multimodală a fost realizat în luna ianuarie a acestui an, prin lansarea serviciului de transport alternativ CleverGO. Migrarea către FREE NOW este un capitol important în demersul nostru de a oferi o gamă completă de servicii de mobilitate într-o singură aplicaţie. Cu FREE NOW, pasagerii români vor putea să folosească aceeaşi aplicaţie de e-hailling oriunde în Europa. Numai în 2019, Clever a transportat peste un milion de pasageri în România, fiind cea mai descărcată aplicaţie din industrie la nivel naţional”, a declarat Andrei Frunză, CEO Clever / FREE NOW România.

    El a adăugat că firma va continua să investească în dezvoltarea soluţiilor de transport,  fie pe zona de taxi, fie de transport alternativ, reglementat recent în România.

    Free Now face parte din grupul NOW rezultat din fuziunea serviciilor de mobilitate urbană ale BMW şi Daimler.

    Celelalte verticale de business ale grupului, pe plan internaţional, sunt Share Now- serviciu de închiriere maşini direct de pe stradă, care permite clienţilor să închirieze şi să plătească pentru vehicule cu ajutorul smartphone-ului, oriunde şi oricând, Park Now – serviciu de parcare digitală prin care utilizatorii pot găsi cele mai bune soluţii pentru parcare, pot rezerva un loc şi pot gestiona timpul de parcare, având inclusiv posibilitatea să plătească electronic pentru locul de parcare ocupat, Charge Now – serviciu destinat şoferilor de maşini electrice care oferă localizare simplă şi rapidă a punctelor de încărcare electrică şi plată prin aplicaţie şi Reach Now – aplicaţie multimodală pentru servicii de transport.

    „Este un pas important în strategia noastră de extindere a portofoliului internaţional de soluţii dedicate celor 14 milioane de pasageri existenţi la nivel european. Astfel, ei vor putea folosi aplicaţia lor FREE NOW şi în România, ceea ce înseamnă potenţial de creştere a cererii pentru şoferii români. Pentru noi, FREE NOW înseamnă libertate. Libertate de mişcare atât pentru pasageri, cât şi pentru şoferi, fără grijile şi stresul cotidian. Ne dorim ca pasagerii noştri să se bucure de călătoria pe care o fac şi să lase drumul de la punctul A la punctul B în grija noastră. De asemenea, vrem ca şoferii care folosesc aplicaţia noastră să fie siguri că vor avea suficiente comenzi şi venituri pe măsură”, a spus EckartDiepenhorst, CEO al FREE NOW Europa.

    Clever este prima aplicaţie de e-hailling din România care permite plata curselor atât cash, cât şi direct din aplicaţie, prin card bancar. Aplicaţia are 30.000 de şoferi înregistraţi, peste 70 de angajaţi şi este prezentă în 20 de oraşe din ţară. În luna iunie 2017, Clever a intrat în grupul Free Now.

    Free Now a fost fondată sub numele de MyTaxi în iunie 2009 şi a fost prima aplicaţie de taxi din lume care a stabilit o legătură directă între pasagerii şi şoferii de taxi. În iulie 2019, aplicaţia MyTaxi a devenit Free Now. Cu 14 milioane de pasageri şi peste 100.000 de şoferi, aplicaţia este acum unul dintre cei mai importanţi furnizori de mobilitate urbană din Europa.

    Din februarie 2019, Free Now face parte din joint venture-ul dintre BMW şi Daimler şi are o echipă de peste 700 de angajaţi care lucrează în 26 de birouri internaţionale, furnizând servicii în peste 100 de oraşe europene. 

    Piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei. Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban, conform datelor PwC.

  • Surpriză de la Banca Transilvania. Se întâmplă pentru prima oară de când este în piaţă

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare ban­că de pe piaţa locală, a dezvoltat un banco­mat la care clienţii băncii pot face re­trageri de numerar contactless cu telefonul, acce­soriile BT Play, cardu­rile constact­less şi cu NEO private beta.

    „Clienţii Băncii Transilvania au ocazia să îşi gestioneze banii inclusiv printr-un ATM de ultimă generaţie, 100% contactless, fără fantă pentru card. Acesta se află în Bucureşti, la Prome­nada Mall. Banii se pot re­trage cu telefonul, prin aplicaţia BT Pay şi Apple Pay, cu oricare dintre ac­cesoriile colecţiei BT Pay şi cu cardurile BT contactles. Noutatea este valabilă, de asemenea, pentru clienţii BT care folosesc aplicaţia NEO private beta“, a transmis banca. La finalul lunii iulie, Banca Transilvania a devenit prima bancă din România de la care clienţii pot retrage contactless bani de la bancomat cu telefonul sau cu cardul fără a fi introdus în fantă. În circa de trei luni, clienţii Băncii Transilvania au făcut peste 600.000 de retrageri contactless de la ATM.

    Accesul contactless la bancomate oferă clienţilor aceleaşi funcţionalităţi ca şi până acum, cu excepţia activării cardului şi personalizării PIN-ului din motive de siguranţă.

    Banca Transilvania oferă, prin co­lecţia BT Pay, o serie de alternative de plată contactless, de tip wearables: ceas, brăţară, sticker, aplicaţia BT Pay, Garmin Pay, Fitbit Pay şi tastatu­ra/extensia BT Pay.

    Banca Transilvania a raportat un profit net de 848 mil. lei în primul semestru (S1) al anului 2019, în creştere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

  • Aplicaţia de socializare lansată de un programator român care rivalizează cu gigantul Google

    „Cumva este amuzant că apelăm tot la tehnologie şi tot la o aplicaţie pentru a-i scoate din casă. Asta e unealta, e un cal troian”, spune fondatorul businessului. Ideea de a dezvolta aplicaţia Jummpi, lansată anul acesta în luna mai, i-a venit în 2016. „Acum câţiva ani eram în casă, era vară, era frumos şi mă gândeam că aş face ceva amuzant dar nu ştiam exact ce şi nici cu cine.

    Tocmai apăruse în România Tinder. Eu sunt programator şi am fost şocat de ideea că există o aplicaţie care arată atât de simplu. Deci, coroborat cu ideea mea, am spus că aş putea să fac şi eu asta. Şi la puţin timp m-am apucat de aplicaţie”, povesteşte Andrei Stoiculescu.

    La acea vreme lucra într-o multinaţională, aşa că şi-a dat demisia pentru a se concentra pe crearea aplicaţiei, însă când a realizat că nu o poate termina aşa de repede pe cum credea, s-a întors la job. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro din fonduri proprii, „pentru că aveam nevoie de consultanţi şi de branding, adduri, hosting”, menţionează fondatorul businessului.
    La început a lucrat singur la crearea platformei, dar după ce a făcut un demo a început să caute noi parteneri pe LinkedIn. „Uşor, uşor am început să găsesc oameni şi aşa am strâns echipa actuală de şase persoane – patru programatori, un designer şi un şef al departamentului de marketing şi comunicare”, adaugă el.
    Rolul de CMO (chief marketing officer) a fost preluat de Irina Leca, antreprenoarea care i-a fost alături lui Andrei Pitiş la fondarea brandului Vector Watch, achiziţionat de Fitbit. Ea este şi cofondator al Jumppi şi s-a alăturat echipei în urmă cu o lună, însă momentan lucrează pentru aplicaţie, ca şi ceilalţi membri, doar în timpul liber sau în weekenduri, în contextul în care toţi sunt angajaţi în prezent în alte companii. „Cred că îţi rămâne în sânge antreprenoriatul şi îmi place foarte mult ideea de a aduna şi de a găsi modelul de business câştigător. Asta îmi place la start-up-uri, că poţi să experimentezi foarte mult şi că nu te duci pe o reţetă gata construită. Şi îmi place foarte mult să creionăm produsul ăsta pe baza feedback-ului pe care îl primim de la utilizatori. Plus că vrem să îi facem pe oameni mai fericiţi pentru că facilităm interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea socială; cred că asta rezonează foarte mult şi cu felul meu de a fi”, explică ea motivaţia de a se alătura afacerii.
    Iniţial, iniţiativa dezvoltării aplicaţiei a avut la bază dorinţa antreprenorului de a-i ajuta pe studenţii din provincie veniţi la facultate în Bucureşti să îşi facă mai uşor noi cunoştinţe şi să lege prietenii. „Eu am vorbit personal cu mai mulţi studenţi şi cu asociaţii de studenţi de la care am aflat că, într-adevăr, există problema asta: la început studenţii au foarte multe lucruri noi de care se lovesc şi faptul că foarte mulţi pleacă de acasă şi se mută într-un oraş nou e un factor în plus de greutate. Am intrat pe forumuri şi am văzut că oamenii chiar caută pe internet «Cum îţi faci prieteni la facultate, ce trebuie să faci» şi îşi dădeau sfaturi unii altora”, spune Irina Leca. Ea adaugă că, în ciuda faptului că asociaţiile de studenţi le pun acestora la dispoziţie grupuri de Facebook, în care se înregistrează toţi, de multe ori oamenii nu reuşesc să treacă de bariera aceasta şi să iniţieze discuţii sau să lege prietenii în spatele ecranului. La rândul său, Stoiculescu susţine că „una e să îi spui unui necunoscut pe Facebook: «Hai, nu vrei să ieşi acum să jucăm squash?» şi alta e să-i spui cuiva care este pe o platformă dedicată acestor activităţi”.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, aplicaţia nu se adresează doar studenţilor, ci şi tinerilor angajaţi, comunităţilor locale de expaţi sau turiştilor veniţi în Capitală, ţinta principală fiind persoanele de 18-35 de ani, dar nu există limită superioară de vârstă în ceea ce priveşte folosirea aplicaţiei, singura condiţie fiind să fii major. „Nu ne axăm neapărat pe studenţi, am lăsat o platformă care să-i ajute să se întâlnească mai uşor unii cu ceilalţi, dar asta nu-i exclude pe ceilalţi utilizatori”, menţionează fondatorul Jummpi.
    Pe platformă, disponibilă atât pe iOS cât şi pe Android, poţi să postezi sau să găseşti evenimente sau activităţi din cele mai diverse, de la simple ieşiri la bere sau la alergat, până la excursii sau seri de jocuri, ba chiar să îţi întâlneşti şi jumătatea, chiar dacă specificul aplicaţiei nu este unul de dating, ci de socializare. „Nu credem că publicul va percepe aplicaţia ca pe una destinată datingului, pentru că în primul rând pe aplicaţie se formează grupuri, de la două persoane în sus, şi în al doilea rând e centrată pe anumite activităţi”, spune Stoiculescu.
    Irina Leca adaugă: „E mult mai cool să faci o activitate socială cu alţi oameni, şi dacă se înfiripă ceva, să fie spontan, de la sine, nu forţat. Când te duci la o întâlnire de pe Tinder clar te duci cu o strângere de inimă. E un pic mai greu şi ai o anumită reţinere. Pe când dacă te duci înspre o activitate socială, într-un grup de oameni, şi se întâmplă ceva, cu atât mai bine. Noi ne-am bucura să fie mulţi oameni care să se îndrăgostească pe Jummpi”.
    Ea mai spune că nu trebuie doar să aştepţi să posteze cineva un eveniment şi să vină oamenii către tine, ci poţi invita şi tu la un eveniment alţi utilizatori din listă sau alţi prieteni, printr-un link pe care îl poţi distribui extern, pe alte aplicaţii, ca Facebook sau WhatsApp. „Am constatat că 85% dintre utilizatori nu iniţiază evenimente, ci stau şi se uită la ce activităţi sunt, dar nu au curajul să iniţieze. Pe aceştia vrem să-i activăm să participe.”
    În prezent, aplicaţia are 1.600 de utilizatori în Capitală, însă ambiţiile lui Stoiculescu sunt ca până la sfârşitul anului numărul acestora să crească până la 20.000, în Bucureşti, Cluj şi Braşov. Intenţia sa nu este însă de a acoperi doar harta României, ci plănuieşte ca, printr-o finanţare externă – fond de investiţii, accelerator de start-up-uri sau business angel – să se extindă anul viitor şi în afara ţării. „Există mai multe posibilităţi, dar momentan vrem să vedem că există tracţiune, că oamenii intră pe platformă şi că îşi doresc să participe la activităţi, şi după aceea vom vedea exact cui ne adresăm mai departe să obţinem şi finanţare”, menţionează Irina Leca. Motivaţia antreprenorului de a se extinde peste graniţe a fost impulsionată şi de faptul că, la foarte scurt timp după lansarea Jumppi, laboratorul de inovaţie de la Google a dezvoltat la New York o aplicaţie similară, Shoe Lace. „Cumva tot asta încearcă să facă, să scoată oamenii din spatele ecranelor pentru a se întâlnii în viaţa reală. Şi noi ne bucurăm, pentru că asta înseamnă că Google validează ideea noastră. Şi ei sunt foarte la început, chiar mai la început decât noi, şi experimentează, ca şi noi, dar asta e o validare în plus pentru proiectul nostru”, spune Stoiculescu.
    Primele state vizate pentru extindere sunt SUA, Marea Britanie şi Olanda, dar Irina Leca spune că personal se gândeşte şi la alte ţări care au foarte mulţi turişti şi comunităţi importante de expaţi. „Ne-am dat seama că străinii sunt un target foarte bun pentru noi. Chiar au căutat activ aplicaţii prin care să cunoască oameni, mai ales expaţi. Ţările sau zonele în care sunt mulţi expaţi ar fi un target bun, pentru că expaţii chiar asta îşi caută – un nou cerc de prieteni. Ei din start sunt izolaţi de prietenii lor şi e o nevoie umană, firească, să socializezi şi să îţi împarţi momentele cu alţi oameni. Toţi avem nevoia asta.”
    În ceea ce priveşte reticenţa pe care ar putea-o avea utilizatorii platformei în legătură cu stabilirea unor activităţi alături de oameni necunoscuţi, Andrei Stoiculescu spune că este normal să existe o temere. „De aceeea vrem să aflăm cât mai multe de la oamenii care folosesc sau vor folosi în viitorul apropiat Jumppi şi cum văd ei situaţia asta. Noi avem deja câteva mecanisme la care ne gândim, de exemplu un sistem de rating pentru oamenii care se întâlnesc, să îşi ofere unii altora un fel de calificativ. La noi nu vor fi steluţe, ci etichete pozitive pe care le dai doar dacă vrei. Spre exemplu, un tip de încredere sau o tipă foarte amuzantă”, explică el. De altfel, adaugă Stoiculescu, poţi avea această reticenţă peste tot, de pildă pe Tinder. „E un lucru de care nu ai cum să scapi. Vrem să creăm condiţiile de a găsi oamenii cei mai buni pentru tine, cei mai asemănători.” Irina Leca spune că şi conversaţia pe care o porţi pe platformă înainte de a te întâlni cu alţi utilizatori pentru a stabili diverse detalii este o primă modalitate de a vedea dacă persoana respectivă reprezintă o primă sursă de validare. „Apoi tu alegi dacă te duci mai departe”, menţionează ea. 
    În prezent aplicaţia nu este monetizată, însă pe viitor reprezentanţii afacerii plănuiesc să lanseze o versiune premium cu o serie de funcţionalităţi care vor fi disponibile contra cost. În plus, Stoiculescu spune că vor introduce şi publicitate targetată şi personalizată în funcţie de profilul utilizatorilor. „Trebuie să fie relevantă pentru ceea ce îţi place ţie să faci. De exemplu, dacă ştim că te duci la sală, probabil că vei putea să vezi produse pentru sală”, spune Irina Leca. O sursă de venit va fi reprezentată şi de parteneriate. „Vrem să avem şi furnizori de activităţi, cum ar fi Therme sau Worldclass, care să organizeze activităţi acolo, iar noi să creăm grupuri pentru a merge la furnizorul respectiv”, adaugă ea.
    „Vrem să ne parteneriem, să avem afiliaţi. Spre exemplu, dacă reuşim să facem oamenii să iasă din casă în club, e clar că vor avea nevoie să meargă acolo cu maşina. Facem un parteneriat cu Bold sau Uber, de exemplu; ei câştigă prin faptul că iau faţa concurenţei în oraşul respectiv, iar noi primim o mică taxă pentru fiecare cursă pe care ei au facilitat-o”, spune şi Stoiculescu. Potrivit lui, pentru a facilita accesul utilizatorilor la respectivul furnizor, în aplicaţie va fi disponibil un buton – «Comandă din Jumppi» – pentru cei care vor dori să folosească serviciul de ridesharing. De altfel, ei au încheiat deja un parteneriat care funcţionează pe acest principiu, de affiliate fee, cu platforma de rezervări pentru restaurante ialoc.ro, care, potrivit lui Stoiculescu, va oferi mici bonusuri sau recompense în restaurantele partenere utilizatorilor de Jumppi. Irina Leca spune că s-au gândit inclusiv la posibilitatea de a face parteneriate şi cu asociaţiile de studenţi, pentru a coorganiza o serie de evenimente.
    Cât priveşte concurenţa, reprezentanţii Jumppi spun că pe plan local nu au decât concurenţi indirecţi. „Tinderul, de exemplu, este folosit de mulţi oameni doar pentru socializare, nu neapărat pentru dating, şi observăm că uneori oamenii se duc efectiv la o întâlnire pentru că au nevoie de partea asta de socializare sau ca să iasă din casă”, susţine Irina Leca. Andrei Stoiculescu spune, în completare, că un alt concurent indirect este aplicaţia MeetApp. „E destul de mare şi cam pe aceeaşi idee, doar că mai planificată, şi se axează mai mult pe conferinţe. În plus, pe MeetApp trebuie să plăteşti ca să postezi activitatea, la noi e gratuit. Noi ne ducem mai mult pe partea de spontan”, adaugă Andrei Stoiculescu. „E un proiect destul de ambiţios, de anvergura celor mari din Statele Unite – cum ar fi Facebook, Tinder. Suntem entuziasmaţi şi credem în acest proiect pentru că este destul de vizionar pe termen lung”, adaugă Andrei Stoiculescu, fondator şi CEO al Jummpi.

  • O companie a investit 2 milioane de euro pentru a dezvolta o aplicaţie destinată restaurantelor şi clienţilor acestora. Ce facilităţi oferă

    Compania britanică Bittwatt Financial Investments PLC a investit 2 milioane de euro în dezvoltarea BGourmet, o aplicaţie prin care utilizatorii pot vedea promoţiile restaurantelor din proximitate, îşi pot rezerva masa preferată şi pot alege varianta prin care se elimină comanda şi plata la chelner.

    Aplicaţia, dezvoltată de o echipă de IT-işti din România, oferă deja acces la peste 200 de restaurante în Bucureşti, iar investitorii mizează pe cel puţin 100.000 de descărcări în următoarele şase luni. De implementarea în România şi de extinderea pe piaţa europeană a acesteia se ocupă Christian Hagmann, om de afaceri şi country manager BGourmet.Prin intermediul aplicaţiei BGourmet utilizatorii pot vedea ce restaurante din apropiere oferă preparatele preferate. Aplicaţia îţi arată toate restaurantele din apropiere care au respectivul preparat, traseul până acolo, în cât timp poţi ajunge cu maşina sau pe jos, şi cât durează până când poţi avea preparatul în farfurie.

    De asemenea, utilizatorul poate vedea dacă sunt mese libere la restaurantul unde vrea să servească masa şi să o aleagă pe cea preferată. Comanda şi plata se pot face direct din aplicaţie, fără să fie nevoiţi să aştepte chelnerul. După plata comenzii, utilizatorul primeşte bonusuri, pe care le poate folosi la comenzi viitoare.

    „Am gândit aplicaţia BGourmet plecând de la situaţii cu care m-am confruntat. Pe de o parte este experienţa de turist, care ajunge într-un oraş unde nu cunoaşte restaurantele, dar vrea să se bucure de cultura culinară a locului. Pe de altă parte, ştim cu toţii cum sunt momentele stânjenitoare din restaurant, când stai cu mâna ridicată, doar-doar te vede chelnerul şi vine să ia comanda sau să aducă nota. BGourmet face toate acestea şi îi lasă omului timp pentru experienţe la restaurant, de care să se bucure din plin”, a declarat Christian Hagmann, country manager BGourmet.

    De asemenea, BGourmet le oferă o serie de avantaje proprietarilor şi managerilor de restaurante. Aceştia îşi pot lista gratuit meniul şi pot trimite zilnic ofertele către toţi utilizatorii aplicaţiei, care pot astfel să devină clienţi ai restaurantului, eliminând totodată riscul ca un client să plece fără să achite nota prin introducerea plăţii prin aplicaţie. În acelaşi timp, proprietarii sau managerii de restaurante vor putea gestiona mult mai uşor resursele, ştiind în timp real gradul de ocupare al meselor şi preparatele comandate.

    „Pentru un proprietar este foarte simplu să-şi dea seama de utilitatea aplicaţiei, pentru că, dintr-o dată, are acces la toţi potenţialii clienţi la care nici nu s-ar fi gândit şi totodată îşi eficientizează foarte mult fluxul în restaurant (chelnerii, ocuparea meselor, necesarul de materie primă ) în funcţie de dinamica pe care o au comenzile”, a adăugat Christian Hagmann.

     

  • Cum a ajuns un fost călugăr să conducă o firmă cu venituri de peste 100 de milioane de dolari

    O serie de tragedii au condus viaţa lui Andy Puddicombe pe un drum cu totul diferit. Când avea 22 de ani, aflându-se în faţa unui pub din Londra, un şofer beat a intrat în grupul său de prieteni, ucigându-i pe doi dintre ei. Câteva luni mai târziu, fratele său vitreg a murit într-un accident de ciclism, iar apoi o fostă iubită a murit în timpul operaţiei. Pe atunci, Puddicombe urma o facultate în domeniul ştiinţei sportului, dar pe fondul durerii a abandonat studiile. Căutând o schimbare completă a vieţii, a decis să călătorească în Himalaya pentru a se alătura călugărilor budişti.

    El şi-a petrecut următorii zece ani în călugărie, mergând în toată Asia şi meditând până la 16 ore pe zi, şi spune că meditaţia i-a oferit o schimbare de perspectivă şi l-a învăţat să se concentrez mai puţin pe sine şi, în schimb, să aducă mai multă fericire celorlalţi.
    Cu toate acestea, prietenii şi familia lui au fost un pic şocaţi şi îngrijoraţi. „Niciunul dintre ei nu ştia cu adevărat ce să facă. Dar, în ciuda acestui fapt, m-au susţinut şi încurajat incredibil de mult”, povesteşte el, citat de BBC.

    În 2005, Andy s-a întors în Marea Britanie pentru a înfiinţa o afacere de meditaţie, acest lucru nefiind însă o practică foarte apreciată în ţara sa de origine. Începutul a fost greu, deoarece oamenii nu erau obişnuiţi cu acest tip de activitate şi credeau că e doar ceva pentru hippioţi. În acelaşi an l-a cunoscut pe Richard Pierson, care venise să practice meditaţii dar într-un final i-a devenit partener de business.

    Astăzi, cei doi rulează populara aplicaţie de meditaţii Headspace, care a fost descărcată de peste 16 milioane de ori în întreaga lume şi are venituri anuale de peste 100 de milioane de dolari. Până în 2010 ei au organizat evenimente pe întreg teritoriul Marii Britanii, unde vorbeau despre beneficiile meditaţiei şi chiar făceau sesiuni de meditaţie în grup. Folosind banii strânşi din asta, dar şi cu un ajutor de la prieteni care, printre altele, le-au pus la dispoziţie gratuit un birou şi un studio de înregistrări, aceştia au creat prima versiune a aplicaţiei Headspace. Utilizatorii puteau alege dintre un număr de meditaţii de 10 minute.

    Au fost norocoşi deoarece The Guardian a inclus  o rubrică dedicată Headspace în fiecare ziar de sâmbătă, în timp ce compania aeriană Virgin Atlantic a adăugat conţinut personalizat de meditaţii Headspace în sistemul de divertisment al aeronavelor sale. Acest lucru a dus la un număr tot mai mare de persoane care au descărcat aplicaţia, aflată astăzi la un cost de 9,99 lire sterline pe lună.

    În 2013, Richard şi Andy au decis să mute sediul afacerii de la Londra la Los Angeles. „Nu este vorba că nu ne-a plăcut Londra”, spune Andy. „Amândoi am visat să trăim în California şi să avem un stil de viaţă în aer liber – ne place să mergem la surf şi în drumeţii, şi este un stil care li se potriveşte şi familiilor noastre.”

    În mare măsură auto-finanţată la început, Headspace a început să investească din 2014 pentru a extinde aplicaţia şi businessul. Acum a primit o finanţare externă de peste 75 de milioane de dolari, dar Andy şi Richard încă deţin o participaţie majoritară.
    În timp ce, la început, amândoi au fost implicaţi în toate, pe măsură ce au început să crească, au preluat diferite roluri. Richard a devenit directorul executiv, în timp ce sarcina principală a lui Andy este să se concentreze în continuare pe extinderea aplicaţiei şi pe înregistrările vocale.
    Compania are în prezent peste 300 de clienţi-companii, precum Google, Linkedin, General Electric şi Unilever, pentru care ajută managerii şi personalul să mediteze.

    De asemenea, lucrează cu universităţi din SUA, inclusiv Harvard şi Stanford, şi Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie, participând la studii privind beneficiile pentru sănătate ale meditaţiei.
    Andy încă meditează în fiecare zi, deşi nu mai are timp să practice 16 ore. Richard îşi face la rândul său timp pentru asta.

     

  • Cel mai „periculos” job de birou: Din sistemul bancar au dispărut mii de angajaţi şi sute de sucursale

    Restructurarea sistemului bancar este în derulare în România, astfel că băncile care activează pe piaţa locală au ajuns să aibă la sfârşitul primului trimestru din acest an 53.754 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 4.350.
     
    Între primul trimestru al anului trecut şi primul trimestru al anului curent, 1.945 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 208 sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor transmise de Banca Naţională la solicitarea ZF. Ritmul restructurării s-a intensificat faţă de 2017 atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, cât şi în privinţa reţelei teritoriale a băncilor. Comparativ, în 2017 un număr de 202 sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 352 de salariaţi au plecat din sistem. Iar pe parcursul anului 2016, restructurarea a vizat 149 de sucursale şi agenţii bancare şi 532 de salariaţi.
     
    Gyula Fatér, care are peste 27 de ani de experienţă internaţională în managementul bancar, perioadă în care a condus start-up-uri şi bănci de top din Europa Centrală şi de Est, observă, referindu-se la regiunea în care ne aflăm, că intermedierea financiară şi gradul de bancarizare în societăţile fost comuniste evoluează într-un ritm inegal. Astfel, într-un 2019 asaltat de open banking şi ghişee care încap într-un ecran de Android sau iOS, mulţi români au nevoie de contact uman. 
     
    Pe de altă parte, datele BNR arată că una din patru comune din România nu are un bancomat. În mediul rural există 1.045 de 
    ATM-uri, instalate în 695 de comune. Oamenii din celelalte 2.166 de comune nu au acces la bancomat în localitatea lor. Mulţi dintre aceşti oameni au nevoie de contactul cu un bancher pentru a putea avea încredere să îşi plaseze banii în conturi sau pentru a apela la alte produse şi servicii.
     
    Mai mult, nivelul intermedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 26% în prezent, ceea ce arată că o parte din România are încă nevoie de sucursale bancare şi de contact uman, poate „mai mult ca niciodată” în unele locuri, după cum spune şeful OTP Bank. 
     
    „Putem spune că vom deschide mai multe sucursale. Nu spun că ne dublăm numărul de sucursale, dar vom face mai multe schimbări, precum modificarea dimensiunii sucursalelor. Vom angaja experţi şi consultanţi în sucursalele unde avem loc şi selectiv vom mai deschide sucursale bancare. Nu cred că au nevoie de mai puţină grijă şi atenţie decât aveau înainte”, spune Fatér.
     
    CEO-ul spune că banca ţine pasul cu trendurile digitale, totuşi, şi chiar anunţă în premieră că şi banca ungară se pregăteşte pentru lansarea serviciului Apple Pay.  „Lucrăm şi noi la Apple Pay şi facem toate aceste investiţii care ţin de digitalizare, lucrăm la aplicaţia de mobile, lucrăm la soluţii complet digitale, dar noi spunem că este o abordare greşită să închidem acum sucursale. Pentru a fi mai exact, cred că trecem exact prin ce s-a întâmplat în SUA în 1969. Când au apărut primele ATM-uri, companiile de consultanţă spuneau că în cinci ani nu vor mai exista casieri. Suntem 50 de ani mai târziu şi încă există casieri”, explică el.
     
    Mai mult decât atât, bancherul susţine că subsidiara locală este conectată la laboratorul de soluţii de la Budapesta, care explorează prin programe companii start-up şi tehnologii de tip big data, customer experience sau open banking.
     
    „Vreau să subliniez că este importantă digitalizarea, dar ce văd în pieţe ca România, Ungaria şi alte ţări, chiar şi în Polonia, este că ei pun accent doar pe digitalizare; anumiţi jucători, majoritatea de fapt, uită de relaţia personală cu clientul”, observă bancherul. 
     
    Ca parte din strategia pe care a adus-o în bancă şi pe care vrea să o implementeze în perioada următoare, CEO-ul spune că nu poate indica cu exactitate câte sucursale vor deschide, dar o vor face. „Nu pot spune o cifră exactă pentru că nu avem una exactă. Ce pot spune este că nu vom închide sucursale, şi faţă de competitorii noştri noi spunem că oamenii din sucursale nu trebuie înlocuiţi de maşini, noi vrem să facem opusul. Dacă găsim locaţii bune pentru sucursale, vom deschide”, spune el. 
     
    Iar strategia lui Fatér pentru bancă reprezintă momentan un plan gândit pe cinci ani, care trebuie să aducă o cotă dublă de piaţă pentru subsidiara locală a celui mai mare grup bancar cu capital maghiar. În cadrul acestui plan, el vrea să angajeze oameni, dar în principal experţi. 
     
    „Avem o echipă în transformare, căutăm experţi, dar şi oameni în sucursale. Vom angaja mai mulţi oameni în sucursale. Toate diviziile pe care le avem acum sunt într-un plan complex care include atât digitalul, cât şi noile sucursale. Elaborăm un plan pentru a ne creşte amprenta la sol şi brand awareness-ul. Dacă vrei să îţi dublezi cota de piaţă, nu te poţi concentra pe un singur lucru”, explică Gyula Fatér. 
     
    OTP Bank România era la finele anului 2018 pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde lei. Ţinta asumată de noul CEO în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii. „Vrem să creştem constant peste nivelul pieţei. Până anul trecut a funcţionat, dar trebuie să continuăm. Pe partea de active şi pe partea de clienţi vrem să menţinem ritmul de creştere şi să le dublăm în următorii cinci ani. Ţintim o cotă de piaţă de 5%“, spune Fater.
     
    OTP Bank România a reuşit să înregistreze o creştere semnificativă a profitului în primul semestru (S1) din 2019, depăşind ţinta de profit pentru anul acesta, de 50 milioane de lei, şi îşi propune să reinvestească câştigurile, potrivit planului pe cinci ani. 
     
    „Deja am realizat în S1 nivelul pe care îl ţinteam pentru tot anul. Programaserăm să atingem un profit de 50 de milioane lei şi am depăşit în jumătate de an ţinta. Pentru noi este foarte important să avem profit pe care să îl reinvestim în bancă. Nu va fi distribuit pentru dividende, ci ne va ajuta să ne îmbunătăţim serviciile mai departe“, adaugă bancherul. 
     
    În ceea ce priveşte pârghiile de care se va folosi noul executiv pentru a creşte dimensiunea băncii în sistemul bancar românesc, acesta propune o abordare bazată pe finanţarea microîntreprinderilor şi a persoanelor fizice, aceeaşi abordare care a contribuit la rezultatul din S1/2019. Pe lângă creşterea organică a băncii, Fater afirmă că rămâne deschis şi la oportunităţile de achiziţii.
     
    „Ţintim să ne dublăm cota de piaţă în cinci ani, în principal prin creştere organică. În trecut am încercat să facem achiziţii şi suntem siguri că era achiziţiilor şi fuziunilor din România nu este gata. Sunt prea multe bănci şi îţi trebuie neapărat o cotă de piaţă semnificativă ca să fii profitabil“, crede CEO-ul OTP Bank România.
     
    Potrivit datelor financiare furnizate de OTP Bank România, creditarea a crescut cu 17% de la an la an, susţinută de imobiliare, IMM-uri şi o dinamică pozitivă pe segmentul corporate, iar executivul vrea să mizeze în continuare pe aceste segmente pentru a susţine creşterea.
     
    „Am crescut atât prin vânzări către persoane fizice, cât şi pe partea de IMM-uri. Creditarea ipotecară a fost excepţional de bună. La fel, aş mai spune că pe segmentul de IMM-uri creditarea a mers foarte bine. Acum vrem să ne concentrăm pe partea micro din IMM-uri, pe antreprenori mici. Nu este uşor. Toată lumea se concentrează pe linia de sus a segmentului. Dacă există o companie mare este mai uşor să mergi după ea decât după 20 de companii medii. Dar noi alegem ultima alternativă, să mergem în schimb după 200 de companii mici. Bineînţeles că antreprenorii mici au nevoie de mai multă grijă şi de aceea costă mai mult, dar noi vrem să mergem după acest segment.“
     
    Legat de ceilalţi jucători din piaţă, şeful OTP Bank susţine că peisajul bancar din România trebuie să se schimbe, deoarece mare parte din piaţă este controlată încă de primii jucători, iar într-un mediu unde marjele de profit sunt din ce în ce mai mici, o bancă cu o cotă de piaţă de sub 1% nu poate face profit semnificativ.
     
    „O cotă de piaţă de 1% nu este destul. Jucătorii mai mici din piaţă trebuie să iasă din poziţiile lor. Băncile de talie medie trebuie să îşi mărească dimensiunea, nu neapărat cota de piaţă, ci dimensiunea. Sunt din ce în ce mai multe reglementări în piaţă. Vedem în fiecare an 2-3 reglementări noi europene care necesită mai multă atenţie, mai multe investiţii şi care se traduc în oameni noi, şi în noi aplicaţii de urmărit. Deci este nevoie de mai multe active şi de o dimensiune mai mare.“
     
    De când au intrat în România cei de la OTP au fost interesaţi de mai multe achiziţii, uitându-se chiar şi la jucători precum BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac sau Banca Carpatica, însă fără prea mult succes. Singurele achiziţii reuşite au fost în anii 2000, la intrarea în piaţă, achiziţia Robank şi în 2014 tranzacţia prin care a preluat subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank. Grupul ungar a încercat anul trecut să cumpere Banca Românească, de la grupul elen National Bank of Greece, dar tranzacţia a fost respinsă de BNR, banca românească cu capital elen ajungând în cele din urmă pe mâna EximBank – instituţie bancară controlată de statul român.
     
    „Sistemul bancar din România este condus încă de cei mai mari jucători. Nu am comentarii specifice referitoare la subiectul achiziţiei Banca Românească. Nu cred că va schimba semnificativ peisajul bancar românesc. Cel mai important este ca oricine deţine orice jucător din piaţă să se supună aceloraşi reguli. Dacă toată lumea joacă după aceleaşi reguli, cu aceeaşi supervizare, este greu să spui cine este un proprietar bun sau nu. Noi am închis capitolul Banca Românească“, explică şeful OTP Bank România.
     
    Pe plan internaţional, grupul OTP continuă achiziţiile, drept urmare, fostul şef al OTP Bank România László Diósi, care a condus banca mai mult de un deceniu, a fost numit de cel mai mare grup bancar din Ungaria la conducerea Mobiasbanca, o nouă subsidiară a ungurilor achiziţionată de la francezii de la Société Générale. Numirea lui László Diósi ca CEO şi preşedinte al Comitetului de Direcţie a fost realizată în luna iulie, potrivit datelor oficiale ale Mobiasbanca.
     
    Cine este Gyula Fatér:
     
    Între 1992 şi 2000, Gyula Fatér a fost CEO al Europool Investment Fund Management, iar în anul 2000 s-a alăturat Budapest Bank Group în calitate de CEO al Budapest Fund Management, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2014. Între 2006 şi 2009, el a fost responsabil de supravegherea regională a opt ţări, ca manager de capital şi investiţii, iar din 2009 a asigurat şi managementul produselor de retail la Budapest Bank. În ultimii patru ani, Gyula Fatér a fost head of consumer în cadrul aceleiaşi bănci. În urmă cu opt luni a fost adus de grupul OTP pentru a conduce subsidiar

  • Digitalizarea nu e încă un trend în banking

    “Competitorii îşi reduc numărul de sucursale datorită digitalizării. Noi nu facem asta. Nu spun că nu vrem să ne digitalizăm, pentru că nu mai poţi fi o bancă fără digitalizare, dar eu văd că există o perspectivă care spune că nu am mai avea nevoie de sucursale şi că vom putea lăsa maşinile să interacţioneze cu clienţii. Eu mă îndoiesc de aceasta”, spune Gyula Fatér, noul CEO al OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai puternic grup bancar din Ungaria, într-un interviu acordat Business Magazin şi Ziarul Financiar, primul de când a preluat funcţia.
     
    Venit în OTP Bank România în urmă cu aproximativ opt luni şi anunţat oficial în poziţia executivă în luna iunie, Fatér crede, referin-du-se la digitalizare, că „poate în 10-20 de ani acesta va fi trendul”.  „Eu cred că piaţa înţelege greşit capacitatea oamenilor de a se adapta la digitalizare. Poate că peste 10 ani situaţia se va schimba, dar în următorii cinci ani credem că oamenii au nevoie de şi mai mult contact uman”, spune CEO-ul.
     
    Restructurarea sistemului bancar este în derulare în România, astfel că băncile care activează pe piaţa locală au ajuns să aibă la sfârşitul primului trimestru din acest an 53.754 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 4.350. Între primul trimestru al anului trecut şi primul trimestru al anului curent, 1.945 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 208 sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor transmise de Banca Naţională la solicitarea ZF. Ritmul restructurării s-a intensificat faţă de 2017 atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, cât şi în privinţa reţelei teritoriale a băncilor. Comparativ, în 2017 un număr de 202 sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 352 de salariaţi au plecat din sistem. Iar pe parcursul anului 2016, restructurarea a vizat 149 de sucursale şi agenţii bancare şi 532 de salariaţi.
     
    Gyula Fatér, care are peste 27 de ani de experienţă internaţională în managementul bancar, perioadă în care a condus start-up-uri şi bănci de top din Europa Centrală şi de Est, observă, referindu-se la regiunea în care ne aflăm, că intermedierea financiară şi gradul de bancarizare în societăţile fost comuniste evoluează într-un ritm inegal. Astfel, într-un 2019 asaltat de open banking şi ghişee care încap într-un ecran de Android sau iOS, mulţi români au nevoie de contact uman. 
     
    Pe de altă parte, datele BNR arată că una din patru comune din România nu are un bancomat. În mediul rural există 1.045 de 
    ATM-uri, instalate în 695 de comune. Oamenii din celelalte 2.166 de comune nu au acces la bancomat în localitatea lor. Mulţi dintre aceşti oameni au nevoie de contactul cu un bancher pentru a putea avea încredere să îşi plaseze banii în conturi sau pentru a apela la alte produse şi servicii.
     
    Mai mult, nivelul intermedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 26% în prezent, ceea ce arată că o parte din România are încă nevoie de sucursale bancare şi de contact uman, poate „mai mult ca niciodată” în unele locuri, după cum spune şeful OTP Bank. 
     
    „Putem spune că vom deschide mai multe sucursale. Nu spun că ne dublăm numărul de sucursale, dar vom face mai multe schimbări, precum modificarea dimensiunii sucursalelor. Vom angaja experţi şi consultanţi în sucursalele unde avem loc şi selectiv vom mai deschide sucursale bancare. Nu cred că au nevoie de mai puţină grijă şi atenţie decât aveau înainte”, spune Fatér.
     
    CEO-ul spune că banca ţine pasul cu trendurile digitale, totuşi, şi chiar anunţă în premieră că şi banca ungară se pregăteşte pentru lansarea serviciului Apple Pay.  „Lucrăm şi noi la Apple Pay şi facem toate aceste investiţii care ţin de digitalizare, lucrăm la aplicaţia de mobile, lucrăm la soluţii complet digitale, dar noi spunem că este o abordare greşită să închidem acum sucursale. Pentru a fi mai exact, cred că trecem exact prin ce s-a întâmplat în SUA în 1969. Când au apărut primele ATM-uri, companiile de consultanţă spuneau că în cinci ani nu vor mai exista casieri. Suntem 50 de ani mai târziu şi încă există casieri”, explică el.
     
    Mai mult decât atât, bancherul susţine că subsidiara locală este conectată la laboratorul de soluţii de la Budapesta, care explorează prin programe companii start-up şi tehnologii de tip big data, customer experience sau open banking.
     
    „Vreau să subliniez că este importantă digitalizarea, dar ce văd în pieţe ca România, Ungaria şi alte ţări, chiar şi în Polonia, este că ei pun accent doar pe digitalizare; anumiţi jucători, majoritatea de fapt, uită de relaţia personală cu clientul”, observă bancherul. 
     
    Ca parte din strategia pe care a adus-o în bancă şi pe care vrea să o implementeze în perioada următoare, CEO-ul spune că nu poate indica cu exactitate câte sucursale vor deschide, dar o vor face. „Nu pot spune o cifră exactă pentru că nu avem una exactă. Ce pot spune este că nu vom închide sucursale, şi faţă de competitorii noştri noi spunem că oamenii din sucursale nu trebuie înlocuiţi de maşini, noi vrem să facem opusul. Dacă găsim locaţii bune pentru sucursale, vom deschide”, spune el. 
     
    Iar strategia lui Fatér pentru bancă reprezintă momentan un plan gândit pe cinci ani, care trebuie să aducă o cotă dublă de piaţă pentru subsidiara locală a celui mai mare grup bancar cu capital maghiar. În cadrul acestui plan, el vrea să angajeze oameni, dar în principal experţi. 
     
    „Avem o echipă în transformare, căutăm experţi, dar şi oameni în sucursale. Vom angaja mai mulţi oameni în sucursale. Toate diviziile pe care le avem acum sunt într-un plan complex care include atât digitalul, cât şi noile sucursale. Elaborăm un plan pentru a ne creşte amprenta la sol şi brand awareness-ul. Dacă vrei să îţi dublezi cota de piaţă, nu te poţi concentra pe un singur lucru”, explică Gyula Fatér. 
     
    OTP Bank România era la finele anului 2018 pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde lei. Ţinta asumată de noul CEO în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii. „Vrem să creştem constant peste nivelul pieţei. Până anul trecut a funcţionat, dar trebuie să continuăm. Pe partea de active şi pe partea de clienţi vrem să menţinem ritmul de creştere şi să le dublăm în următorii cinci ani. Ţintim o cotă de piaţă de 5%“, spune Fater.
     
    OTP Bank România a reuşit să înregistreze o creştere semnificativă a profitului în primul semestru (S1) din 2019, depăşind ţinta de profit pentru anul acesta, de 50 milioane de lei, şi îşi propune să reinvestească câştigurile, potrivit planului pe cinci ani. 
     
    „Deja am realizat în S1 nivelul pe care îl ţinteam pentru tot anul. Programaserăm să atingem un profit de 50 de milioane lei şi am depăşit în jumătate de an ţinta. Pentru noi este foarte important să avem profit pe care să îl reinvestim în bancă. Nu va fi distribuit pentru dividende, ci ne va ajuta să ne îmbunătăţim serviciile mai departe“, adaugă bancherul. 
     
    În ceea ce priveşte pârghiile de care se va folosi noul executiv pentru a creşte dimensiunea băncii în sistemul bancar românesc, acesta propune o abordare bazată pe finanţarea microîntreprinderilor şi a persoanelor fizice, aceeaşi abordare care a contribuit la rezultatul din S1/2019. Pe lângă creşterea organică a băncii, Fater afirmă că rămâne deschis şi la oportunităţile de achiziţii.
     
    „Ţintim să ne dublăm cota de piaţă în cinci ani, în principal prin creştere organică. În trecut am încercat să facem achiziţii şi suntem siguri că era achiziţiilor şi fuziunilor din România nu este gata. Sunt prea multe bănci şi îţi trebuie neapărat o cotă de piaţă semnificativă ca să fii profitabil“, crede CEO-ul OTP Bank România.
     
    Potrivit datelor financiare furnizate de OTP Bank România, creditarea a crescut cu 17% de la an la an, susţinută de imobiliare, IMM-uri şi o dinamică pozitivă pe segmentul corporate, iar executivul vrea să mizeze în continuare pe aceste segmente pentru a susţine creşterea.
     
    „Am crescut atât prin vânzări către persoane fizice, cât şi pe partea de IMM-uri. Creditarea ipotecară a fost excepţional de bună. La fel, aş mai spune că pe segmentul de IMM-uri creditarea a mers foarte bine. Acum vrem să ne concentrăm pe partea micro din IMM-uri, pe antreprenori mici. Nu este uşor. Toată lumea se concentrează pe linia de sus a segmentului. Dacă există o companie mare este mai uşor să mergi după ea decât după 20 de companii medii. Dar noi alegem ultima alternativă, să mergem în schimb după 200 de companii mici. Bineînţeles că antreprenorii mici au nevoie de mai multă grijă şi de aceea costă mai mult, dar noi vrem să mergem după acest segment.“
     
    Legat de ceilalţi jucători din piaţă, şeful OTP Bank susţine că peisajul bancar din România trebuie să se schimbe, deoarece mare parte din piaţă este controlată încă de primii jucători, iar într-un mediu unde marjele de profit sunt din ce în ce mai mici, o bancă cu o cotă de piaţă de sub 1% nu poate face profit semnificativ.
     
    „O cotă de piaţă de 1% nu este destul. Jucătorii mai mici din piaţă trebuie să iasă din poziţiile lor. Băncile de talie medie trebuie să îşi mărească dimensiunea, nu neapărat cota de piaţă, ci dimensiunea. Sunt din ce în ce mai multe reglementări în piaţă. Vedem în fiecare an 2-3 reglementări noi europene care necesită mai multă atenţie, mai multe investiţii şi care se traduc în oameni noi, şi în noi aplicaţii de urmărit. Deci este nevoie de mai multe active şi de o dimensiune mai mare.“
     
    De când au intrat în România cei de la OTP au fost interesaţi de mai multe achiziţii, uitându-se chiar şi la jucători precum BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac sau Banca Carpatica, însă fără prea mult succes. Singurele achiziţii reuşite au fost în anii 2000, la intrarea în piaţă, achiziţia Robank şi în 2014 tranzacţia prin care a preluat subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank. Grupul ungar a încercat anul trecut să cumpere Banca Românească, de la grupul elen National Bank of Greece, dar tranzacţia a fost respinsă de BNR, banca românească cu capital elen ajungând în cele din urmă pe mâna EximBank – instituţie bancară controlată de statul român.
     
    „Sistemul bancar din România este condus încă de cei mai mari jucători. Nu am comentarii specifice referitoare la subiectul achiziţiei Banca Românească. Nu cred că va schimba semnificativ peisajul bancar românesc. Cel mai important este ca oricine deţine orice jucător din piaţă să se supună aceloraşi reguli. Dacă toată lumea joacă după aceleaşi reguli, cu aceeaşi supervizare, este greu să spui cine este un proprietar bun sau nu. Noi am închis capitolul Banca Românească“, explică şeful OTP Bank România.
     
    Pe plan internaţional, grupul OTP continuă achiziţiile, drept urmare, fostul şef al OTP Bank România László Diósi, care a condus banca mai mult de un deceniu, a fost numit de cel mai mare grup bancar din Ungaria la conducerea Mobiasbanca, o nouă subsidiară a ungurilor achiziţionată de la francezii de la Société Générale. Numirea lui László Diósi ca CEO şi preşedinte al Comitetului de Direcţie a fost realizată în luna iulie, potrivit datelor oficiale ale Mobiasbanca.
     
    Cine este Gyula Fatér:
     
    Între 1992 şi 2000, Gyula Fatér a fost CEO al Europool Investment Fund Management, iar în anul 2000 s-a alăturat Budapest Bank Group în calitate de CEO al Budapest Fund Management, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2014. Între 2006 şi 2009, el a fost responsabil de supravegherea regională a opt ţări, ca manager de capital şi investiţii, iar din 2009 a asigurat şi managementul produselor de retail la Budapest Bank. În ultimii patru ani, Gyula Fatér a fost head of consumer în cadrul aceleiaşi bănci. În urmă cu opt luni a fost adus de grupul OTP pentru a conduce subsidiar