BusinessMagazin

Tag: angajatori

  • Aceşti angajaţi au vrut să iasă la o ţigară în timpul programului, cum făceau şi până acum. Când au ajuns afară au avut parte de şocul vieţii lor. Amenzile sunt de mii de lei, iar toţi cei care fac asta trebuie să ştie URGENT acest lucru

    Dacă unele companii au făcut fişe care trebuie completate zilnic, altele folosesc cartele pentru pontaj, în timp ce altele aşteaptă primul control al inspectorilor de muncă pentru a vedea cum trebuie procedat. 
     
    Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.
     
    „Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale.
     

  • Primele zile după ce coşmarul angajaţilor a intrat în vigoare. Ce se întâmplă în firmele din ţară

    Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.

    „Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Primele zile după ce coşmarul angajaţilor a intrat în vigoare. Ce se întâmplă în firmele din ţară

    Problema este că, indiferent de ce metodă alege angajatorul pentru a evidenţia ora de venire şi de plecare de la serviciu a angajaţilor, realitatea din companii e complet diferită.

    „Am completat într-o zi, într-un caiet lăsat de cei de la HR, ora la care am venit şi ora la care am plecat de la birou pentru toată luna septembrie. Am scris că am venit în fiecare zi de la 9 şi am plecat la 18 şi am semnat. M-a durut mâna de la atâtea semnături, mai ales că am o semnătură mai complicată, sper să nu fie nevoie să facem asta şi pentru luna august”, spune Răzvan, 28 de ani, angajat în sediul central al unei bănci locale.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • O soluţie la criza de personal: companiile au aproape 40.000 de angajaţi minori

    Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi moda angajării timpurii importată după modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani, scrie revista Business Magazin. 

    Una dintre companiile cu cei mai mulţi angajaţi cu vârsta sub 18 ani este McDonald’s, lanţul de restaurante care are 5.000 de angajaţi în România, dintre care aproximativ 730 sunt minori.

    „Ei (angajaţii sub 18 ani – n.red.) fac parte din echipele din întreaga ţară. Noi suntem prezenţi în 21 de oraşe din ţară şi în fiecare restaurant lucrează cel puţin un angajat elev. (…) Aceştia reprezintă o parte importantă din familia noastră, fiind unii dintre cei mai implicaţi şi pasionaţi angajaţi”, a spus Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants, compania care operează lanţul de restaurante McDonald’s în România.

    Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.

    O altă organizaţie care angajează minori este BCR, cea mai mare bancă după active, care recrutează în fiecare an, pe perioada verii, 60 de tineri cu vârsta între 16 şi 18 ani care au parte de prima lor experienţă profesională, alături de ceilalţi angajaţi ai băncii, în sucursalele şi sediul central al BCR. Programul lor de muncă este part-time, ei lucrează doar 4 ore pe zi timp de o lună şi jumătate şi îşi pot alege dacă lucrează dimineaţa sau după-amiaza. Elevii învaţă prin această experienţă noţiuni de educaţie financiar-bancară, câştigă primii lor bani de buzunar şi învaţă cum să îi administreze responsabil. 

    „Elevii sunt implicaţi în toate activităţile care au loc în sucursale sau în departamentele unde îşi desfăşoară activitatea, evident celor care se potrivesc vârstei şi experienţei lor”, a spus Nicoleta Deliu, şeful departamentului de comunicare corporativă şi afaceri comunitare al BCR. De exemplu, îi îndrumă pe clienţi şi îi ajută să folosească ATM-urile şi ghişeele multifuncţionale, se ocupă de aspecte logistice şi administrative, fac parte din echipe la sesiuni de brainstorming şi primesc sarcini specifice în anumite proiecte. În plus, pe lângă ceea ce fac în sucursala sau departamentul unde au fost alocaţi, primesc sarcini săptămânale creative din partea echipei de proiect, care îi ajută să îşi dezvolte, potrivit lui Deliu, inteligenţa emoţională, capacitatea de comunicare asertivă, lucrul în echipă. 

    În perioada 2015 – 2017, şi compania de recrutare Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie). În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 

    4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. 

    „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a spus Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local. 

    Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. 

    Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai „degreveze” din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor.

    „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.

     

    Ce condiţii legale există pentru angajarea tinerilor sub 18 ani:

    ♦ Durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână

    ♦ Nu pot presta muncă suplimentară

    ♦ Nu pot presta muncă de noapte

    ♦ Beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate 

    ♦ Beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare

    ♦ Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă

    Sursa: Inspecţia Muncii

  • Româncă din Londra: „Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar de hotele fugiti

    Pe grupul de Facebook  Romani in Londra, Monica Georgiana a scris: Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar iar de hotele fugiti. Pai unde vreti madamelor sa lucrati sau la ce post aspirati voi?  Fara o pregatire, fara aspect, fara engleza, fara nimica?

    Ca sa lucrezi ca asistenta medicala iti trebuie o universitate,o scoala,o engleza,un aspect ingrijit…nu toata lumea poate profesa din prima.
    Ca sa lucrezi in team leading tot asa, ai nevoie de scoala de experienta…..in management tot asa…nu vii tu cu 8 clase doar fara sa faci nimic extra sa te ceri team leader.

    Un exemplu doar.
    Incetul cu incetul se invata alfabetul, eu asa stiu

    Lucrez in recrutari de peste 10 ani sa zic si cunosc cazuri care pur simplu trebuie sa ai o rabdare de fier sa accepti si sa recrutezi incontinuare cu zambetul pe buze”.

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

     

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

     

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • COŞMAR pentru angajaţi. De luna aceasta intră în vigoare cea mai URÂTĂ măsură. Este obligatorie şi va face viaţa angajaţilor extrem de dificilă

    Măsura creează deja probleme unor angajatori, care nu ştiu cum să „ponteze“ munca angajaţilor care lucrează pe teren sau de acasă.
     
     „Aceste prevederi nou introduse (deşi au ca scop combaterea muncii nedeclarate) nu ţin cont de realităţile mediului de afaceri şi de flexibilitatea raporturilor de muncă într-un context economic din ce în ce mai complex. (…)
     
    Din păcate, modificarea legislativă adusă Codului mun­cii îngreunează viaţa angajatorilor, crescând şi mai mult aspectele birocratice/formaliste în loc să încurajeze fle­xibilitatea raporturilor de muncă în contextul unei rea­li­tăţi ce cere acest lucru“, a spus Mădălina Racoviţan, Tax Part­ner în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG.