Poliţiştii şi procurorii de la Parchetul Tribunalului Dolj au deschis o anchetă în cazul unei adolescente de 17 ani găsită moartă în Parcul ”Nicolae Romanescu” din Craiova.
Tânăra fusese dată dispărută de părinţi de la sfârşitul lunii iulie, iar în acest caz sunt luate în calcul ”toate pistele”.
Marius Maghiari a declarat, joi, la ieşirea din Tribunalul Bucureşti, care va da o decizie definitivă privind propunerea procurorilor de arestare a ofiţerului şi a colegilor săi, că problema în acest dosar este aceea că un procuror zelos a generat o chestiune inexistentă.
“În 15 ani de zile nu am văzut niciodată ca o victimă care, în termen trei luni de zile, să depună plângere, să fie chemată insistent la Parchet, să fie ameninţată că dacă nu vine va fi adusă cu mandat, după care i s-a montat aparatură atât ei, cât şi fratelui ei şi au fost trimişi să se vadă cu mine pentru a mă instiga prin nişte întrebări ce nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat Maghiari.
Marius Maghiari a arătat că din înregistrare nu reiese că ar fi comis vreo faptă penală sau că ar fi încercat muşamalizarea accidentului.
“Eu sunt convins că toate aceste lucruri vor ieşi la iveală şi vor fi suprize cu privire la faptul că acest dosar a fost instrumentat nu de procurorii care sunt desemnaţi de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 pentru cauzele Brigăzii Rutiere, ci de către o doamnă procuror despre care, asta am aflat eu, şi-ar fi dus la ţară familia şi din concediu ar fi făcut acest exces de zel pe acest dosar, unde dânsa nu ar fi trebuit să fie şi să instrumenteze”, a mai declarat Maghiari.
El a arătat că doreşte să fie anchetat de orice persoană corectă şi a adăugat că, în opinia sa, DNA este o instituţie corectă.
Tribunalul Bucureşti a dezbătut, joi, contestaţia făcută de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 împotriva deciziei JS1 care a respins propunerea de arestare preventivă a celor opt poliţişti de la Brigada Rutieră a Capitalei anchetaţi în acest caz şi a stabilit ca doar Marius Maghiari să fie pus sub control judiciar.
La termenul de joi al procesului s-au prezentat la instanţă toţi cei opt inculpaţi, iar în timpul dezbaterii avocatul unuia dintre aceştia a invocat o excepţie prin care solicită declinarea compentenţei de anchetă în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Tribunalul Bucureşti a amânat pronunţarea la contestaţia procurorilor pentru data de 18 august, dată la care se va pronunţa şi în ceea ce priveşte excepţia ridicată joi, potrivit unuia dintre avocaţi.
Procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 i-au reţinut, pe 31 iulie, pe Marius Maghiari, şef în cadrul unui serviciu de la Brigada Rutieră a Capitalei, pe Daniel Piştea, adjunct al aceleiaşi instituţii, pe colegii acestora Liviu Daniel Cânea şi Auraş Eugen Ţuţui, precum şi pe Ion Daniel Bocan, şeful Secţiei 2 Poliţie, Mihăiţă Georgică Anghel, Ovidiu Gheorghe Sanfira şi Marian Lupu Pasăre, toţi de la Secţia 2, iar vineri au cerut Judecătoriei Sectorului 1 arestarea lor preventivă.
Marius Maghiari este acuzat că ar fi accidentat cu maşina o femeie, dar incidentul ar fi fost încadrat ca accident de muncă. Ceilalţi şapte poliţişti sunt suspectaţi că l-ar fi ajutat pe Maghiari, astfel încât fapta să nu fie încadrată ca accident rutier.
Judecătoria Sectorului 1 a respins, pe 1 august, propunerea procurorilor de arestare preventivă şi a decis cercetarea lui Maghiari sub control judiciar şi a colegilor săi în libertate.
Judecătorul a arătat că singurele infracţiuni cu privire la care există o suspiciune rezonabilă că ar fi fost săvârşite de Maghiari sunt cele de părăsire a locului accidentului, fapte pentru care doar în situaţii excepţionale în practica judiciară s-a dispus arestarea preventivă, mai ales că în acest caz nu este vorba de un accident rutier care să fi condus la decesul victimei. Totodată, potrivit motivării deciziei, faptul că Marius Maghiari şi-a transportat imediat victima la spital şi i-a urmărit evoluţia dimnuează într-o anumită măsură gradul de pericol social al faptei.
JS1 a demontat totodată mai multe dintre acuzaţiile procurorilor privind favorizarea lui Maghiari de către colegii săi, prin aplicarea etilotestului la o oră după ce au luat legătura cu acesta sau prin prezenţa lui Daniel Piştea, adjunctul Brigăzii Rutiere al Capitalei, la Secţia 2 de Poliţie unde Maghiari era audiat.
Marius Maghiari a declarat, la ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, că nu înţelege de ce lucrurile au luat o astfel de turnură şi a arătat că nu a făcut decât să îndrepte în cel mai corect mod situaţia pe care a produs-o. El a spus că, după accident, a dus-o pe femeie de urgenţă la spital, iar aceasta a fost conştientă tot timpul. Maghiari a adăugat că, în timpul discuţiilor cu femeia, a încercat să stabilească o înţelegere, astfel încât să nu se ajungă la deschiderea unui dosar penal.
Întrebat de ce s-a ajuns ca accidentul rutier să fie transformat într-un accident de muncă, respectiv ca femeia să susţină că a căzut de pe schela unei clădiri, Maghiari a arătat doar că a dorit să meargă pe calea medierii cu aceasta, astfel încât să evite situaţii de cercetare penală. El a precizat că s-a ajuns la o înţelegere, dar după ce femeia a fost chemată la Parchet să dea declaraţii, aceasta a renunţat la înţelegere.
Întrebat dacă s-a pus problema oferirii unor sume de bani, chiar şi sub forma unor daune materiale şi morale, Maghiari a spus că, la un moment dat, până ca femeia să fie chemată de către procurori la audieri, a fost contactat de avocaţi ai acesteia, pentru a se stabili o sumă de bani cu titlu de daune, reafirmând că înţelegerea a căzut după ce femeia a dat declaraţii în faţa anchetatorilor.
Potrivit unor surse judiciare, accidentul a avut loc în 8 iunie, în jurul orei 14.30, în zona unei treceri de pietoni de la Fântâna Mioriţa.
După ce a fost descoperit pe o plajă de pe insulă săptămâna trecută, la 16 luni de la dispariţia zborului MH370, acest fragment de aripă de avion – numit “flaperon” – de aproximativ doi metri pe doi, a “fost identificat în mod oficial ca fiind o bucată dintr-un Boeing 777”, anunţa duminică Ministerul malaysian al Transporturilor.
Probabilitatea să fie vorba despre zborul MH370, care a dispărut de pe radare pe 8 martie 2014, este reală, având în vedere faptul că niciun accident aerian nu a implicat acest tip de avion în această regiune a lumii.
Lada cu flaperonul, care a ajuns sâmbătă în Franţa, urmează să fie deschisă “miercuri, la începutul după-amiezii (ora Franţei)”, într-un laborator militar, la Balama, la periferia oraşului Toulouse, a anunţat o sursă apropiată dosarului.
Autorităţile australiene au anunţat miercuri că proveninţa fragmentului găsit pe Insula Réunion urmează să fi confirmată până la sfârşitul săptămânii. “Autorităţile malaysiene şi franceze ar putea să fie în măsură să facă o declaraţie oficială cu privire la provenienţa acestui flaperon săptămâna aceasta”, a declarat vicepremierul australian Warren Truss.
Expertizele atât de aşteptate vor fi efectuate începând de miercuri, în prezenţa unor reprezentanţi francezi (justiţia franceză s-a sesizat în legătură cu cazul deoarece patru dintre cele 239 de persoane date dispărute sunt francezi), malaysieni (avionul căutat aparţine companiei naţionale Malaysia Airlines), chinezi (153 de dispăruţi), americani şi Boeing (constructorul avionului).
Anchetatorii vor începe prin a verifica natura bucăţii şi de la ce tip de avion provine, confruntând observaţiilor lor cu numărul de serie, planurile solicitate constructorului, materialele utilizate, procedurile de fabricare, ş.a.m.d. Pe fragment se află inscripţia “657BB”, care arată, potrivit mai multor experţi, că este vorba despre un flaperon de Boeing 777.
– Numărul de serie, vopseaua şi inscripţiile
Analiza urmelor de vopsea şi anumitor inscripţii ar urma să facă lumină pentru anchetatori.
“Fiecare companie aeriană vopseşte într-un anumit fel şi putem identifica (astfel) dacă este vorba despre o vopsire provenind de la Malaysia Airlines. Dacă vopseaua este folosită de către Malaysia şi alte companii, vom putea, posibil, să avem o certitudine mai mare, deoarece celelalte companii poate că nu utilizează, de exemplu, (avioane de tip) Boeing 777”, declară Jean-Paul Troadec, un fost director al Biroului de Anchete şi Analize (BEA).
“Compania aeriană poate că a adăugat inscripţii pentru mentenanţă, de tipul «a nu se utiliza». În funcţie de formula folosită şi de modul în care este scrisă, aceste informaţii oferă de asemenea o idee despre originea avionului”, adaugă Bascary.
Structura metalică a obiectului va fi şi ea analizată, “cu mijloace moderne fizice şi chimice, mai ales cu un microscop electronic care poate mări de până la 100.000 de ori”, potrivit lui Bascary.
Scopul? Studiera “rupturilor locale ale piesei”, să se vadă dacă piesa este deformată de “solicitări excepţionale” sau prin “repetarea unui număr foarte mare de solicitări mai puţin puternice”, continuă el.
Potrivit unei surse apropiate dosarului, expertiza se va concentra în primul rând asupra aspectelor tehnice.
Studierea crustaceelor de pe flaperon, dar şi de pe fragmentele de valiză descoperite pe aceeaşi plajă ca bucata de aripă, experizate într-un laborator din regiunea pariziană, va ajuta prea puţin la identificarea zborului.
În opinia unor cercetători, specia şi vârsta acestor crustacee ar putea însă să permită să se determine cât timp a stat bucata de avion în apă, temperatura acestei ape, traiectoria pe care a urmat-o. Ceea ce ar oferi indicii despre o zonă în care să fie lansate căutări ale altor eventuale fragmente.
În opinia psihologului Carole Damiani, identificarea cu certitudine a fragmentelor avionului dat dispărut le va permite, în fine, familiilor victimelor “să ïntre într-o perioadă de doliu”.
După ce a fost descoperit pe o plajă de pe insulă săptămâna trecută, la 16 luni de la dispariţia zborului MH370, acest fragment de aripă de avion – numit “flaperon” – de aproximativ doi metri pe doi, a “fost identificat în mod oficial ca fiind o bucată dintr-un Boeing 777”, anunţa duminică Ministerul malaysian al Transporturilor.
Probabilitatea să fie vorba despre zborul MH370, care a dispărut de pe radare pe 8 martie 2014, este reală, având în vedere faptul că niciun accident aerian nu a implicat acest tip de avion în această regiune a lumii.
Lada cu flaperonul, care a ajuns sâmbătă în Franţa, urmează să fie deschisă “miercuri, la începutul după-amiezii (ora Franţei)”, într-un laborator militar, la Balama, la periferia oraşului Toulouse, a anunţat o sursă apropiată dosarului.
Autorităţile australiene au anunţat miercuri că proveninţa fragmentului găsit pe Insula Réunion urmează să fi confirmată până la sfârşitul săptămânii. “Autorităţile malaysiene şi franceze ar putea să fie în măsură să facă o declaraţie oficială cu privire la provenienţa acestui flaperon săptămâna aceasta”, a declarat vicepremierul australian Warren Truss.
Expertizele atât de aşteptate vor fi efectuate începând de miercuri, în prezenţa unor reprezentanţi francezi (justiţia franceză s-a sesizat în legătură cu cazul deoarece patru dintre cele 239 de persoane date dispărute sunt francezi), malaysieni (avionul căutat aparţine companiei naţionale Malaysia Airlines), chinezi (153 de dispăruţi), americani şi Boeing (constructorul avionului).
Anchetatorii vor începe prin a verifica natura bucăţii şi de la ce tip de avion provine, confruntând observaţiilor lor cu numărul de serie, planurile solicitate constructorului, materialele utilizate, procedurile de fabricare, ş.a.m.d. Pe fragment se află inscripţia “657BB”, care arată, potrivit mai multor experţi, că este vorba despre un flaperon de Boeing 777.
– Numărul de serie, vopseaua şi inscripţiile
Analiza urmelor de vopsea şi anumitor inscripţii ar urma să facă lumină pentru anchetatori.
“Fiecare companie aeriană vopseşte într-un anumit fel şi putem identifica (astfel) dacă este vorba despre o vopsire provenind de la Malaysia Airlines. Dacă vopseaua este folosită de către Malaysia şi alte companii, vom putea, posibil, să avem o certitudine mai mare, deoarece celelalte companii poate că nu utilizează, de exemplu, (avioane de tip) Boeing 777”, declară Jean-Paul Troadec, un fost director al Biroului de Anchete şi Analize (BEA).
“Compania aeriană poate că a adăugat inscripţii pentru mentenanţă, de tipul «a nu se utiliza». În funcţie de formula folosită şi de modul în care este scrisă, aceste informaţii oferă de asemenea o idee despre originea avionului”, adaugă Bascary.
Structura metalică a obiectului va fi şi ea analizată, “cu mijloace moderne fizice şi chimice, mai ales cu un microscop electronic care poate mări de până la 100.000 de ori”, potrivit lui Bascary.
Scopul? Studiera “rupturilor locale ale piesei”, să se vadă dacă piesa este deformată de “solicitări excepţionale” sau prin “repetarea unui număr foarte mare de solicitări mai puţin puternice”, continuă el.
Potrivit unei surse apropiate dosarului, expertiza se va concentra în primul rând asupra aspectelor tehnice.
Studierea crustaceelor de pe flaperon, dar şi de pe fragmentele de valiză descoperite pe aceeaşi plajă ca bucata de aripă, experizate într-un laborator din regiunea pariziană, va ajuta prea puţin la identificarea zborului.
În opinia unor cercetători, specia şi vârsta acestor crustacee ar putea însă să permită să se determine cât timp a stat bucata de avion în apă, temperatura acestei ape, traiectoria pe care a urmat-o. Ceea ce ar oferi indicii despre o zonă în care să fie lansate căutări ale altor eventuale fragmente.
În opinia psihologului Carole Damiani, identificarea cu certitudine a fragmentelor avionului dat dispărut le va permite, în fine, familiilor victimelor “să ïntre într-o perioadă de doliu”.
Procurorii DNA fac, marţi, 61 de percheziţii Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, precum şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu “recompensarea” doctorilor.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.
Din datele şi probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de “sponsorizări”. Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, “sponsorizare” care în realitate ar fi fost o “mită mascată”, dată medicilor prin reprezentanţii zonali, în funcţie de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.
În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în oraşele Ottawa – Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego – SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Braşov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internaţional Iaşi (perioada 23-24 iulie 2014) şi eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.
În ce priveşte evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion şi bilete de spectacol.
“Sub aparenţa participării la un eveniment medical în oraşul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulţi medici”, susţin sursele citate.
În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopţi) şi Las Vegas (trei nopţi).
“Deşi în realitate deplasarea s-a efectuat în două locaţii succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinaţia San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic”, au mai arătat sursele citate.
Din datele obţinute de anchetatori mai rezultă că pentru desfăşurarea evenimentelor externe din Ottawa şi San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanţi la aceste întruniri.
Pentru “congresul” de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanţii sponsorizaţi ar fi fost cazaţi iniţial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferaţi în Las Vegas, unde au fost cazaţi la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conţinut ştiinţific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.
Foto: Shutterstock
Mai mult, medicii vizaţi de aceste activităţi ar fi fost implicaţi şi în realizarea unor aşa-zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.
Prin creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată – Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice – ar fi fost majorat artificial numărul de pacienţi incluşi în scheme terapeutice şi ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Naţional de Sănătate.
Această situaţie ar fi dus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, fiind astfel afectate calitatea şi continuitatea actului medical.
Potrivit surselor citate, s-ar fi creat relaţii la nivelul directorilor medicali şi medicilor şefi din Case Judeţene de Asigurări de Sănătate, în unele situaţii chiar şi al funcţionarilor din Compartimentele Programelor Naţionale de Sănătate şi Farmacii (CPNSF) constituite în structura acestora, cu atribuţii de control pe linia derulării PNS, respectiv pe linia relaţiei cu farmaciile.
Anchetatorii susţin că, în unele situaţii, reprezentanţii medicali ai firmelor producătoare şi distribuitoare de medicamente s-au implicat inclusiv în procesul de întocmire şi promovare spre aprobare la nivelul Comisiei de specialitate a CNAS a dosarelor necesare includerii şi menţinerii unor pacienţi din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate în anumite scheme terapeutice, bazate pe produsele promovate de aceştia.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii fac percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.
Potrivit surselor citate, în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.
În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.
“Acuzaţiile (formulate de procurorii români – n.red.) sunt absolut nefondate”, afectând afacerile, dar LukOil nu intenţionează să închidă sau să vândă rafinăria, a declarat Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil.
“Rafinăria este funcţională astăzi şi sperăm că vom putea continua activităţile”, a declarat Muller, potrivit Reuters, într-o conferinţă de presă.
În urmă cu câteva zile, LukOil a respins acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România, anunţând că urma să conteste în instanţă măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române şi că aşteaptă o investigaţie “imparţială”. Compania rusă LukOil a argumentat că este un contribuabil prompt la bugetul de stat din România şi un furnizor de produse la calitate pentru clienţii români. “LukOil intenţionează să conteste în instanţă ordinul Parchetului, conform procedurilor, şi mizează pe o investigare imparţială a incidentului, potrivit reglementărilor şi standardelor acceptate atât în România, cât şi în Uniunea Europeană”, informa vineri compania rusă.
“Petrotel-LUKOIL a creat aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel regional. În ultimii nouă ani, s-au investit 540 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei. LukOil speră că orice obstacole în calea funcţionării acestei companii-cheie vor fi depăşite cu succes”, preciza compania.
Săptămâna trecută, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asiguratorii, punând sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două miliarde de euro. Potrivit unui comunicat dat publicităţii miercuri după-amiază de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus măsura controlului judiciar asupra a cinci persoane, între care doi cetăţeni ruşi, cu toţii angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, a transmis corespondentul MEDIAFAX. Totodată, anchetatorii au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri deţinute de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. “În cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de 1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni, deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti”, se arată în comunicatul PCA Ploieşti.
Procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci angajaţi ai societăţii care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani. Până în prezent, dosarul privea infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii susţin că, “urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A., s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 şi 2013”.
Prejudiciul calculat până la acest moment în acest dosar este de 1.185.268.188,35 euro şi 1.526.293.530,93 dolari pentru infracţiunea de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi în cuantum de 1.526.293.530,93 dolari şi 552.977.284,35 euro pentru infracţiunea de spălare de bani. Conform sursei citate, SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti “a rambursat în baza unor contracte, cu titlu de împrumut, acţionarului majoritar LUKOIL EUROPE HOLDINGS BV Olanda suma de 1.511.904.038,94 dolari SUA şi 552.977.284,35 euro cu justificarea restituire creditare” şi a primit ca investiţii, de la aceeaşi companie, care este acţionar majoritar al rafinăriei de la Ploieşti, suma de 32.476.926 euro şi 304.186.078,78 dolari SUA, “deşi conform bilanţurilor, balanţelor şi raportărilor către ANAF, activul societăţii este de 48.522.486 euro echivalent monedă naţională, diferenţa de 257.995.952 euro neregăsindu-se în activul patrimonial al societăţii”. Procurorii susţin, de asemenea, că acţionarul majoritar Lukoil Europe BV Olanda a virat în contul Petrotel Lukoil, conform virajelor de cont, suma totală de 480.176.734,90 euro, echivalent monedă naţională, cu titlu de majorare capital social, dar, conform situaţiei raportate la Oficiul Registrului Comerţului pe baza documentelor financiar contabile ale societăţii, capitalul social este de 105.881.929,76 euro echivalent monedă naţională, diferenţa de 374.294.805,14 euro neregăsindu-se în aportul de capital.
“Cu toate că suma respectivă a fost primită cu titlu respectiv (n.r. – majorare de capital social), conform rulajelor de cont, aceasta a fost fracţionată şi rambursată cu titlu restituire creditare în aceeaşi zi în care a intrat în conturile bancare”, arată anchetatorii. Procurorii anunţă că în acest dosar continuă cercetările pentru strângerea de noi probe “pentru stabilirea situaţiei de fapt în integralitatea ei, pentru identificarea altor persoane ce au săvârşit infracţiuni şi în vederea stabilirii răspunderii penale a acestora”. În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani. Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti. În 3 octombrie, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.
De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti. În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului. În 7 octombrie, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice. De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au pus sub învinuire, în 6 mai, 48 de persoane, majoritatea cadre didactice, în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi conflict de interese, în legătură cu organizarea şi desfăşurarea concursului şcolar Arhimede, prejudiciul produs fiind estimat la 3,14 milioane de euro.
Potrivit ordonanţei de punere sub învinuire, document obţinut de MEDIAFAX, unii inspectori şcolari ar fi primit mită pentru a accepta derularea contra cost şi fără emiterea unor acte contabile a concursurilor şcolare organizat de Asociaţia Arhimede.
“Faţă de aspectele privind derularea contra cost şi fără emiterea unor acte contabile a concursului în cadrul unităţilor de învăţământ, există indicii că acestea sunt cunoscute de reprezentanţii inspectoratelor şcolare şi acceptate, în schimbul unor sume de bani cu titlu de mită, iar profesorii corectori şi cadrele didactice ai căror elevi obţin punctaj maxim beneficiază de eliberarea unor diplome care sunt utilizate la întocmirea dosarelor pentru gradaţiile de merit”, se arată în documentul citat.
Anchetatorii susţin că preşedintele Asociaţiei Arhimede, Petruş Alexandrescu, ar fi a încheiat un protocol cu unităţi de învăţământ, dar şi cu inspectoratele şcolare judeţene.
Procurorii mai arată că, în calendarul activităţilor educative regionale şi intrajudeţene şi calendarul activităţilor educative naţionale pentru 2014, întocmite de Ministerul Educaţiei, concursul Arhimede “nu figurează menţionat nici ca activitate şcolară şi nici extraşcolară”.
Asociaţia Arhimede a fost înfiinţată în octombrie 2005, iar membri fondatori sunt Petruş Alexandrescu, Ion Chitescu, Diana Olimpia Alexandrescu, Georgeta Alexandrescu, Călin Florinel Vlasie, Florica Alexandrescu, Marcus Solomon şi Octavian Liviu Rădulescu. Preşedintele Asociaţiei Arhimede este Petruş Alexandrescu, care are drept de semnătură la toate unităţile bancare în care există deschise conturi în numele acesteia.
Conform statutului, Asociaţia Arhimede susţine activităţile tinerilor şi profesorilor direcţionate spre performanţă în matematică şi informatică de tip olimpiadă. În acest scop, Asociaţia Arhimede a organizat concursuri, conferinţe, simpozioane, dezbateri, tabere, seminarii, “patrimoniul fiind completat cu taxe de înscriere în asociaţie, cotizaţii, subvenţii, sponsorizări, precum şi daruri manuale şi orice alt tip de donaţii şi venituri, dobândite în condiţiile legii”, au arătat procurorii.
Anchetatorii susţin că Asociaţia Arhimede a organizat, de la înfiinţare şi până în prezent, concursul Arhimede la disciplina matematică, sumele provenite din taxa de participare la concurs, în valoare de 25 lei pe elev, fiind colectate de Petruş şi Georgeta Alexandrescu, prin cadrele didactice implicate sau prin comitetele de părinţi, fără a elibera chitanţă, doar pe baza unor tabele cuprinzând listele de prezenţă sau în schimbul unui document tipizat care să ateste participarea la concurs şi faptul că plăţile efectuate ar reprezenta “sponsorizări” sau “donaţii”.
“Persoanele care au îndeplinit calitatea de asistent, corector sau coordonator al centrelor de concurs au primit sume de bani direct sau sub formă de bonuri valorice, defalcate din taxele percepute de la elevi astfel: profesor asistent 2,5 lei/elev, profesor corector 3,5 lei/elev, coordonator centru concurs 1,5 lei/elev, iar pentru protocol 1 leu/elev. Unele cadre didactice implicate în activitatea respectivă au invocat faptul că taxele ar fi colectate cu titlu de donaţie în baza unui protocol încheiat cu Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ preuniversitar, reprezentată de preşedintele acesteia, Iulia Mihaela Gună şi Ministerul Educaţiei, în 2 noiembrie 2012”, au mai arătat procurorii, în documentul citat.
În 19 mai, procurorii şi poliţiştii au făcut 80 de percheziţii în Capitală şi judeţele Argeş, Ilfov, Constanţa, Giurgiu, Maramureş, Sibiu şi Buzău, 48 de persoane, majoritatea cadre didactice, fiind duse la audieri şi ulterior puse sub învinuire.
Anchetatorii au făcut atunci percheziţii, printre altele, la Asociaţia Arhimede, colegiile naţionale “Mihai Viteazul”, “Spiru Haret” şi “Aurel Vlaicu”, Liceul Teoretic “Ştefan Odobleja” şi Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi”, din Capitală, dar şi la Şcoala Spectrum şi la Centrul Educaţional “Rainbow Kinder Campus” din Constanţa, care aparţine unei societăţi controlate de Codruţa Constantinescu, soţia preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi de fina acesteia.
Potrivit unor surse din Poliţia Judeţeană Argeş, o persoană necunoscută a intrat, vineri seară, în locuinţa unui om de afaceri din Piteşti, situată într-un cartier rezidenţial al oraşului, lovindu-i pe afacerist şi pe soţia acestuia cu o rangă în cap, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, agresorul a lovit-o mai întâi pe femeie, aflată pe terasa locuinţei, apoi a mers într-un dormitor, unde omul de afaceri se afla împreună cu unul dintre copii, în vârstă de şase ani, rănindu-l pe bărbat.
Ulterior, agresorul a furat 5.000 de euro şi 7.000 de lei din locuinţă şi a fugit, faptele având loc sub privirile celor doi copii ai cuplului, care nu au fost răniţi.
Femeia a fost transportată la spitalul din Piteşti chiar de soţul său, aceasta fiind în stare gravă, astfel că medicii au decis să fie transferată la un spital din Bucureşti.
Omul de afaceri, care a suferit un traumatism cranian, nu a necesitat internarea, primind îngrijiri, apoi plecând acasă.
Poliţia Argeş a deschis un dosar penal pentru tâlhărie în acest caz şi face cercetări pentru identificarea şi prinderea agresorului.
Marc Connolly, agent special al Diviziei pentru protecţia preşedintelui, şi George Ogilvie, agent special pentru zona Washington, petrecuseră într-un bar din Georgetown, de ziua unui coleg, înainte de a fi solicitaţi la incidentul de la Casa Albă.
Cei doi agenţi Secret Service probabil erau în stare de ebrietate în momentul sosirii la Casa Albă, cu o maşină de serviciu, pentru examinarea unui colet suspect, potrivit concluziilor investigaţiei interne coordonate de John Roth, inspectorul general al Departamentului pentru Securitatea Internă. “Este mai probabil decât improbabil ca raţiunea celor doi agenţi să fi fost afectată de alcool”, a declarat Roth, explicând că angajaţii serviciului prezidenţial de protecţie petrecuseră cinci ore la bar şi consumaseră băuturi alcoolice.
“Sunt dezamăgit şi perturbat de aparenta lipsă de discernământ descrisă în raport. Comportamentele de genul celor atribuite agenţilor sunt inacceptabile şi nu vor fi tolerate”, a declarat Joseph Clancy, directorul Secret Service.
Serviciul de integritate al Secret Service va dispune sancţiuni în acest caz.
Agentul special Marc Connolly a anunţat că se va retrage din Secret Service. Cei doi agenţi susţin că nu erau beţi când au fost chemaţi la sediul Preşedinţiei SUA.
“Colaborarea cu George Maat s-a încheiat”, a anunţat ministrul Justiţiei Ard van der Steur în Parlament.
Ministrul a catalogat prelegerea susţinută de către Maat, un antropolog de la Universitatea Leiden din Maastricht (sud), drept “complet nepotrivită şi de prost gust”.
Jurnalişti de la postul privat RTL Nieuws au participat şi au relatat primii de la acest eveniment, organizat de o asociaţie a studenţilor la medicină, în timpul căruia Maat a arătat poze cu bucăţi din cadavrele unor victime şi a prezentat elemente din procesul de identificare.
Un purtător de cuvânt al Echipei naţionale olandeze de legişti criminalişti LTFO, Thomas Aling, a declarat joi pentru AFP că Maat a fost suspendat din activitate şi că se analizau măsuri împotriva lui.
“Se pare că a arătat poze care nu puteau fi arătate într-o adunare publică”, a declarat Aling.
Maat este acuzat, de asemenea, că a făcut comentarii în afara sferei sale de expertiză, şi anume despre cauzele prăbuşirii, despre care a spus că sunt “incorecte”, potrivit lui Aling.
Toţi cei 298 de pasageri şi membri ai echipajului care se aflau la bordul avionului de linie aparţinând companiei Malaysia Airlines, majoritatea olandezi, au murit, după ce aeronava a fost doborââtă, în iulie, într-o zonă controlată de către separatişti proruşi.
Prelegerea a fost susţinută la începutul lui aprilie în faţa a peste 150 de persoane, iar în timpul ei fost arătate poze care ar fi fost autorizate în scopuri educaţionale, dacă nu ar fi fost permis accesul publicului larg în sală.
Un anunţ postat pe o pagină de Facebook arată în mod clar că prelegerea a fost deschisă publicului.
Adjunctul preşedintelui Asociaţiei Dezastrului Aerian MH17 Evert van Zijtveld a declarat pentru AFP că arătarea pozelor a fost “ruşinoasă şi foarte şocantă pentru rudele victimelor, cărora le-a amlificat durerea”.
Maat s-a apărat declarând că el a crezut că prelegerea se adresa exclusiv unor studenţi la medicină.
“Se pare că au fost şi alte persoane acolo, dar nu mi-am dat seama”, a spus el, citat într-un comunicat emis de către poliţie.
“Îmi pare nespus de rău că am rănit sau făcut să sufere rude ale victimelor”, a spus expertul.
Autorităţile ucrainene şi Occidentul afirmă că avionul a fost doborât de către separatişti proruşi, cu un lansator de rachete de tip Buk furnizat de către Rusia. Moscova respinge acuzaţiile şi arată cu degetul către Kiev.