BusinessMagazin

Tag: analisti

  • Conflictul din Ucraina: leul stă bine

    În afară de reacţia de moment a cursului valutar, comună cu cea traversată de zlotul polonez la 3 martie, când Kremlinul a cerut ultimativ trupelor ucrainene să se retragă din Crimeea, impactul conflictului este limitat atât de datele geopolitice ale României (ţară membră UE şi NATO), cât şi de cele economice (consolidare fiscală încheiată, program cu FMI încheiat cu succes, ratinguri pozitive, dar şi relaţiile comerciale şi de investiţii relativ slabe cu Ucraina), apreciază analiştii BCR. Conform acestora, pierderea de valoare a leului n-ar depăşi 1-2% faţă de euro nici dacă tensiunile din Crimeea ajung la faza de conflict militar.

    La rândul lor, economiştii ING Bank România nu dau ca posibilă o depreciere importantă a leului, invocând faptul că piaţa conştientizează rolul BNR în împiedicarea unor derapaje ale cursului. “Credem că pierderi ale leului dincolo de 4,52/EUR ar reaprinde temerile de intervenţii ale băncii centrale, similar cu astfel de episoade în săptămânile precedente. Credem aşadar că moneda locală se va stabiliza lângă 4,52/EUR”, arată Mihai Ţânţaru, economist ING. Acesta este un scenariu pentru situaţia în care conflictul din Ucraina s-ar agrava, ţinând cont că în ultima săptămână, cel mai mare curs nu a depăşit 4,5102 lei/euro, atins miercuri, iar săptămâna s-a închis la un curs de 4,509 lei/euro.

  • Investiţiile fondurilor de private equity în România vor creşte în acest an cu sub 2%

     “Germania şi Marea Britanie par a fi ţările pentru care se înregistrează cele mai încrezătoare aşteptări, pe fondul ofertei relativ mari de ţinte interesante şi a situaţiei economice generale care favorizează activitatea de fuziuni şi achiziţii. În aceste două ţări sunt aşteptate creşteri de 4,3% şi respectiv 3,3%. Polonia aşteaptă şi ea creşteri de 2-3%, în timp ce pentru restul regiunii Europei Centrale şi de Est (inclusiv România), aşteptarile privind ritmul de creştere sunt plafonate undeva la sub 2%”, potrivit unui studiu al Roland Berger Strategy Consultants.

    În ultimii ani nivelul investiţional al fondurilor de private equity în România a scăzut per­ma­nent, astfel că a atins un nivel minim de 27 milioane de euro în 2012, iar cele mai recente estimări arată că nici 2013 nu a arătat mai bine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de gaze din SUA vor să exporte în Europa, pentru a reduce dependenţa aliaţilor de Rusia

     SUA a devenit în ultimii ani cel mai mare producător de gaze naturale la nivel mondial datorită exploatării la scară largă a depozitelor de şist şi altor progrese în zona tehnologiilor de extracţie şi prelucrare, potrivit Bloomberg.

    Rusia, al doilea producător la nivel global, a întrerupt în două rânduri, 2006 şi 2009, livrările de gaze către Ucraina, în contextul disputelor dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de tranzit.

    Creşterea accesului Europei la resursele SUA ar reduce posibilitatea ca Rusia să utilizeze energia ca pe o armă, consideră analiştii şi grupurile de lobby care susţin relaxarea restricţiilor asupra exportului.

    “Vorbim despre un instrument de presiune geopolitică pe care l-am putea utiliza dacă nu ar exista aceste restricţii protecţioniste în sectorul energiei din SUA”, a declarat pentru Bloomberg Christopher Guith, vicepreşedinte al Institutului pentru Energie în Secolul 21 din cadrul Camerei de Comerţ a SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criză politică: leul rezistă

    Explicaţia este găsită în principal de analiştii ING Bank România în temerea participanţilor de noi intervenţii ale BNR pe piaţă, dar şi în perspectiva formării rapide a unui nou guvern. “Credem că leul va rămâne intr-un interval de 4,50-4,52/EUR în zilele următoare, pe fondul persistenţei incertitudinilor politice”, apreciau joi analiştii ING Bank România. Vineri însă, deja cursul încheiase ziua la 4,995 lei/euro.

    Analiştii BCR văd explicaţia lipsei de reacţie a pieţei valutare în rapiditatea cu care se anunţă formarea unui nou guvern. “Sunt şanse mari ca tranziţia la noul guvern să fie lină, astfel încât nu aşteptăm variaţii mari pe piaţă, cu excepţia probabil a unui puseu de volatilitate pe termen foarte scurt, mai ales dacă noul guvern va întârzia sau dacă negocierile cu UDMR eşuează”, apreciază Dumitru Dulgheru, analist BCR, care adaugă şi că probabilitatea succesului în Parlament al respingerii noului cabinet este foarte redusă.

  • Predicţiile scandaloase ale analistului John J. Hardy în România

    THERE ARE OLD TRADERS AND THERE ARE BOLD TRADERS, BUT THERE ARE FEW OLD AND BOLD TRADERS (Există traderi bătrâni şi traderi îndrăzneţi, dar există foarte puţini traderi bătrâni şi îndrăzneţi), a sumarizat John Hardy, şef al FX Strategy în cadrul diviziei de cercetare a Saxo Bank, unul dintre principiile tranzacţiilor pe piaţa valutară citându-l pe Jack Schwager din cartea „Market Wizards”.

    Hardy este o prezenţă constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg şi CNBC şi a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex în 2008. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, obţinând o diplomă în istorie europeană, şi, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învăţat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie. Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajaţi”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe pieţele valutare ale Saxo Bank discutând politicile Băncii Centrale şi tendinţele macroeconomice.

    Hardy generează, de asemenea, strategii de tranzacţionare care prezintă metode prin care brokerii să profite de leagănele de pe piaţă, într-un orizont de timp de una până la trei zile. Pentru prezentarea unei părţi din aceste strategii a ajuns şi pentru prima oară în România, unde le-a prezentat brokerilor români teoriile sale, potrivit lecţiei „First rule of trading is to learn from the best” (Prima regulă în trading este să înveţi de la cei mai buni), dar şi câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume, parte a „predicţiilor scandaloase” lansate de Saxo Bank la sfârşitul anului trecut. 

    DEŞI SE AFLĂ PENTRU PRIMA OARĂ ÎN ROMÂNIA, HARDY ESTE FAMILIARIZAT CU REALITĂŢILE ECONOMICE ALE ŢĂRII, IAR PROGNOZELE LUI ÎN CE NE PRIVEŞTE SUNT OPTIMISTE. „Avantajul propriei monede permite devalorizarea acesteia, încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor”, observă el. Situaţia structurală pentru România continuă să arate bine şi este unul dintre punctele luminoase ale Europei de Est, din punctul de vedere al analistului financiar.

    „România şi Polonia sunt ţările în care, la nivelul Europei de Est, situaţia economică se prezintă cel mai bine în prezent. Există riscuri care ar putea apărea dacă lucrurile se agravează în alte părţi ale Europei, din cauza fluxurilor de capital şi a modului cum investitorii vor trata ţara. Prin prisma licitaţiei de obligaţiuni din ianuarie, lucrurile arată însă foarte bine, am observat că investitorii nu puteau să obţină suficiente obligaţiuni ale companiilor româneşti. Trebuie însă continuată îmbunătăţirea măsurilor structurale; spre exemplu, crearea unui mediu prietenos pentru sectorul de afaceri şi pentru fluxurile de capital.”

    Un aspect care ar trebui să ne îngrijoreze, din punctul de vedere al analistului, este şi tabloul demografic al populaţiei. La nivel european există riscuri create pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi împuţinării populaţiei active. O soluţie ar fi, din punctul lui de vedere, crearea unui sistem prin care să se încurajeze bunăstarea familiilor, la fel ca în Scandinavia, de pildă. În ce priveşte alegerile care se apropie, ar trebui să se aibă în vedere faptul că evoluţia cursului valutar ar putea fi un instrument în lupta politică şi oferă ca exemplu Cehia, unde, în urma creşterii puterii monedei, s-a decis peste noapte reevaluarea acesteia.

    JOHN HARDY A PARTICIPAT ANUL TRECUT LA FORMULAREA PREDICŢIILOR SCANDALOASE LANSATE DE SAXO BANK, REFERITOARE LA CELE MAI CIUDATE POTENŢIALE RĂSTURNĂRI DE SITUAŢIE ALE ECONOMIEI MONDIALE: „Nu spunem că acestea se vor întâmpla, ci că oamenii ar trebui să ia în considerare faptul că s-ar putea întâmpla, însă probabilitatea este foarte mică”, a descris Hardy cele zece predicţii scandaloase lansate la finele anului trecut. Totuşi, aduce în discuţie una dintre previziunile realizate pentru 2013  care s-a adeverit: prăbuşirea preţului aurului la 1.200 de dolari/uncie.

    În ceea ce priveşte predicţiile pentru anul 2014 care s-ar putea răsfrânge şi asupra României, cea mai importantă ar fi legată de scepticii Uniunii Europene, care ar putea alcătui o majoritate în Parlamentul European. „În 2010-2011 existau foarte multe frici legate de UE: dacă va rezista, dacă Grecia va ieşi din aceasta, acum pare că ne uităm în altă direcţie”, a apreciat Hardy. „În pieţe frica se resimte mai puţin, dar există în continuare riscuri precum Grecia să renunţe la euro, iar acestea ar putea afecta economiile din Europa Centrală şi de Est.” 

  • ING: Un guvern condus de PSD ar fi mai predispus la experimente fiscale

     Alianţa neobişnuită între liberali şi socialişti nu era destinată să reziste, însă destrămarea unei majorităţi parlamentare de 74% va conduce la creşterea incertitudinilor politice dincolo de viitorul apropiat, se arată într-o analiză a băncii.

    “Mai mult, un guvern condus de socialişti ar putea fi mai predispus spre experimente fiscale (precum creditul fiscal acordat persoanelor îndatorate care au venituri sub medie), mai ales în condiţiile în care riscurile unei încetări a acordului de finanţare cu FMI/Comisia Europeană/Banca Mondială par tot mai ridicate”, notează ING.

    Analiştii amintesc de reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, situaţie care face aproape sigură ratarea de către executiv a listării companiei până la termenul convenit cu FMI, respectiv 30 iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe care părţi ale corpului ataşăm dispozitive electronice?

    În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.

    Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.

    O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.

    Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.

    Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • România, cea mai puternică creştere a PIB din UE în 2013. Zona euro a accelerat în trimestrul patru

     Media estimărilor analiştilor indica un avans de 0,2% la nivelul zonei euro.

    Astfel, creşterea economică trimestrială a zonei euro a accelerat de la 0,1% în trimestrul al treilea, după 18 luni de recesiune. PIB-ul Uniunii Europene avansa cu 0,3% în perioada iulie-septembrie faţă de trimestrul al doilea.

    Raportat la perioada corespunzătoare a anului anterior, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,5% în ultimele trei luni din 2013, iar economia UE a crescut cu 1%.

    Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,25%

     “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,25%, 0,75% şi, respectiv, 0%”, se arată într-un comunicat al BCE.

    Anunţul privind politica monetară va fi urmat de o conferinţă de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, de la care investitorii aşteaptă indicii privind evoluţia economiei europene şi eventuale planuri ale băncii centrale.

    Inflaţia la minimul a patru ani în zona euro şi volatilitatea de pe pieţele financiare ar putea impune noi măsuri din partea BCE, însă semnele de îmbunătăţire a situaţiei economice şi prognoza că avansul preţurilor va reveni treptat spre nivelul ţintit de bancă sugerează că şeful BCE va menţine politica actuală, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro