BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Votul la parlamentare se va desfăşura într-o singură zi. Campania electorală începe pe 1 noiembrie

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat marţi că la alegerile parlamentare, în ţară, votul se va desfăşura într-o singură zi, pe 1 decembrie, iar în străinătate, pe parcursul a două zile, respectiv sâmbătă şi duminică, 30 noiembrie şi 1 decembrie, în intervalul orar 7:00-21:00. Există posibilitatea de prelungire până la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

    Pentru românii din străinătate care doresc să depună cerere pentru vot prin corespondenţă, termenul limită de întregistrare pe portalul https://www.votstrainatate.ro/ este 17 octombrie. În ţară, alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

    În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În străinătate, alegătorii care se prezintă la vot la secţiile de votare organizate în străinătate şi care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate.

    Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate.

    Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

    Candidaţii pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală externă.

    În ţară, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

    Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) paşaportul simplu; j) paşaportul simplu electronic; k) paşaportul simplu temporar.

    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, conform prezentei legi, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; b) paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; c) paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

    Campania electorală începe pe data de 1 noiembrie şi se încheie pe 30 noiembrie 2024, la ora 07:00.

  • Kamala Harris a acceptat o nouă invitaţie la dezbatere. Organizatorii aşteaptă răspunsul lui Trump

    Kamala Harris a acceptat o invitaţie din partea CNN de a participa la a doua dezbatere prezidenţială, au anunţat reprezentanţii democratei. Dezbaterea ar trebui să aibă loc pe 23 octombrie. Staff-ul candidatei democrate l-a îndemnat pe Donald Trump să accepte invitaţia.

    „Poporul american merită încă o oportunitate de a-i vedea pe vicepreşedintele Kamala Harris şi pe Donald Trump în dezbateri înainte de a-i vota. Ar fi fără precedent în istoria modernă să existe o singură dezbatere”, au spus reprezentanţii vicepreşedintei, potrivit Sky News.

    Donald Trump nu a comentat invitaţia. După prima dezbatere, el a spus că nu va participa la o altă întâlnire.

  • Donald Trump spune că evreii vor fi parţial de vină dacă va pierde alegerile

    În timpul comentariilor la Summitul naţional al Consiliului israeliano-american din Washington, fostul preşedinte a deplâns faptul că se află în urma lui Harris în rândul evreilor americani, potrivit Reuters.

    Israelul ar înceta probabil să existe în următorii doi ani dacă Harris ar câştiga alegerile, iar evreii ar fi parţial vinovaţi pentru acest rezultat, deoarece au tendinţa de a vota cu democraţii, a susţinut Trump.

    „Dacă nu voi câştiga aceste alegeri – şi poporul evreu va avea foarte mult de a face cu asta dacă se va întâmpla, pentru că dacă 40%, adică 60% din oameni votează pentru inamic – Israelul, în opinia mea, va înceta să existe în doi ani”, a declarat Trump mulţimii.

    Trump a citat un sondaj care, potrivit lui, arată că Harris are un scor de 60% în rândul evreilor americani. De asemenea, el a deplâns faptul că a obţinut mai puţin de 30% din voturile evreilor americani în alegerile din 2016, pe care le-a câştigat, şi în alegerile din 2020, pe care le-a pierdut în faţa preşedintelui democrat Joe Biden.

    Nu a fost clar ce sondaj a citat fostul preşedinte, dar un sondaj Pew Research recent a arătat că evreii americani o preferă pe Harris în detrimentul lui Trump, cu 65% la 34%.

    Trump a făcut comentarii similare la un alt summit desfăşurat mai devreme, în cursul serii, tot la Washington, care a fost dedicat combaterii antisemitismului în America.

    Campania lui Trump a făcut din câştigarea votanţilor evrei din statele cheie o prioritate. Evreii din SUA au înclinat puternic către democraţi în alegerile federale timp de decenii şi continuă să facă acest lucru, dar doar o mică schimbare în votul evreiesc ar putea determina câştigătorul din noiembrie.

  • Greblă, despre proiectul PNL: Am şi eu o anumită opinie, dar nu intru în dispute politice

    „Am înţeles şi eu din spaţiul public şi am verificat şi eu site-ul Parlamentului şi am văzut că se află în procedură legislativă proiectul de lege. Atribuţiile organelor statului, inclusiv al autorităţilor sunt partajate. Este un proiect de lege care se află în dezbatere parlamentară. În mandatul meu am promis şi aşa voi face – nu voi interfera absolut deloc în disputele politice, în campaniile electorale, în procesul legislativ care se desfăşoară în Parlament, în procedurile parlamentare”, spune Toni Greblă.

    El precizează că, în prezent, un independent nu poate candida pe listele unui partid.

    „În viitor, ce se va întâmpla, va hotărî Parlamentul. În această dispută, care are conotaţii şi politice, şi electorale, AEP nu se pronunţă. (…) Să zicem că, în sinea mea, am şi eu o anumită opinie, poate şi fundamentată juridic, constituţional, însă, repet, nu mă veţi vedea angrenat în disputele politice sau electorale”, adaugă Greblă.

    Greblă afirmă că există drepturi fundamentale ale cetăţenilor, însă există şi categorii socio-profesionale care nu pot candida, inclusiv el, ca preşedinte al AEP.

    PNL a depus, miercuri, în Parlament un proiect de lege prin care i se va permite preşedintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida la alegerile parlamentare.

  • Moşteanu: Klaus Iohannis, e timpul să te pensionezi. Ai făcut prea mult rău României

    „PNL şi PSD pregătesc o lege specială pentru Klaus Iohannis. Vor să prelungească cariera politică a preşedintelui, care i-a trădat de atâtea ori pe români. După două mandate în care Klaus Iohannis a fost cel mai absent preşedinte din istoria României, PNL, cu mâna PSD, îi mai dă o şansă. Îi pregătesc lui Iohannis un loc în Parlament. Sunt patru legi electorale pe circuit la Senat, iar ei vor să depună un amendament la una dintre legi care să îi permită lui Klaus Iohannis să candideze, deşi este în continuare preşedintele ţării”, arată Ionuţ Moşteanu.

    USR anunţă că va folosi toate mijloacele legale pentru a bloca în Parlament demersul PSD-PNL.

    Potrivit unor surse politice, liberalii vor modificarea legii, pe modelul lui Ion Iliescu, în 2004, pentru a-i permite şefulului statului să poată candida din partea unui partid dacă se află în ultimele trei luni ale mandatului.

    În spaţiul public a apărut scenariul potrivit căruia Klaus Iohannis ar urma să participe la alegerile parlamentare, vizând postul de preşedinte al Senatului. Administraţia Prezidenţială a precizat că şeful statului îşi va finaliza mandatul la termen.

  • Năsui: O eventuală guvernare PNL-USR va depinde de realizarea unor reforme

    Claudiu Năsui spune ce înseamnă pentru USR candidatura lui Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale.

    „Practic, se naşte un fel de pol al status-quo-ului, al celor care au avut tangenţă sau au fost în PSD. Domnul Mircea Geoană a fost şi preşedintele PSD. Ceea ce încearcă acum vechea clasă politică din România este să aibă un tur doi în care românii să nu aibă de ales decât între PSD şi PSD şi asta este marea miză a primului tur al acestor alegeri, să nu ajungem să avem în turul doi numai pesedişti”, afirmă el.

    Întrebat în ce condiţii vede posibilă o guvernare PNL-USR după alegeri, deputatul a răspuns: „În condiţiile în care se votează câteva reforme-cheie, care ar face România o ţară în care chiar să funcţioneze şi Sănătatea şi Educaţia şi mai ales în care românii să aibă salarii decente, ne referim aici la reducerea taxării muncii, care este foarte taxată în România, motiv pentru care avem şi cea mai mare sărăcie în muncă, oameni care deşi muncesc 40 de ore pe săptămână, tot sunt săraci sau în risc de sărăcie (…), în condiţiile în care s-ar vota câteva reforme-cheie, cum ar fi reducerea taxării muncii, reducerea cheltuielilor, dreptul de a alege în Educaţie, Pilonul II al Sănătăţii şi lucruri de genul acesta, cred că o guvernare e posibilă. Dar o guvernare doar de dragul guvernării, doar ca să avem nişte miniştri care fac reforme doar în ministerul lor şi care se uită cum restul miniştrilor fac un dezmăţ bugetar, asta nu e o soluţie care să se mai poată întâmpla, după mine”.

    Întrebat dacă una dintre condiţiile pentru un Guvern cu PNL ar fi ca viitorul premier să fie de la USR, Claudiu Năsui a precizat: „Nu am discutat lucrul acesta. Doamna Lasconi a spus foarte clar că l-ar prefera pe domnul Bolojan şi eu cred că domnul Bolojan este o alegere extrem de inspirată”.

  • TikTok „a contribuit foarte probabil” la victoria extremei drepte germane la alegerile regionale

    Partidul de extremă dreapta din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), a fost de două ori mai eficient în a ajunge la alegătorii aflaţi la primul vot prin intermediul TikTok decât toate celelalte partide la un loc. Acest lucru poate explica de ce partidul a obţinut rezultate atât de bune.

    AfD a câştigat alegerile din Turingia şi s-a clasat pe locul al doilea în scrutinul din Saxonia, potrivit voturilor numărate. Este primul partid de extremă dreapta care câştigă un scrutin regional de după al Doilea Război Mondial şi a sporit îngrijorările în rândul oficialilor germani, cancelarul Olaf Scholz făcând un apel la formarea unor guverne fără „extremişti de dreapta”.

    Cu ajutorul aplicaţiei TikTok, AfD a devenit cel mai puternic partid în rândul tinerilor alegători cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, cu o marjă largă, conform sondajului Infratest Dimap, scrie Deutsche Welle.

    Întrucât platforma este populară în rândul tinerilor utilizatori, Roland Verwiebe, profesor la Universitatea din Potsdam şi unul dintre coordonatorii unui proiect de monitorizare a activităţii partidelor germane pe TikTok a declarat pentru sursa citată „succesul AfD pe TikTok a contribuit foarte probabil la succesul electoral al AfD”.

    Conţinut predominant al AfD înainte de alegeri
    Cercetătorii de la Universitatea din Potsdam au efectuat o analiză a datelor utilizatorilor, iar rezultatele au arătat că în săptămânile de dinaintea votului, conţinutul legat de AfD a fost afişat unui public mult mai numeros pe platforma de socializare decât conţinutul legat de alte partide politice.

    În acelaşi timp, cercetătorii au observat că deşi celelalte formaţiuni au realizat mai multe videoclipuri în cele opt săptămâni premergătoare votului, acestea nu au apărut la fel de mult ca videoclipurile legate de AfD.

    Totodată, potrivit rezultatelor obţinute, vizibilitatea în rândul tinerilor alegători a conţinutului legat de AfD a fost de 71%, spre deosebire de cea a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), care a fost de 8%.

    Care este explicaţia
    Potrivit lui Verwiebe, un motiv pentru care conţinutul legat de AfD a fost mai des întâlnit pe TikTok ar putea fi faptul că o reţea de influenceri de dreapta bine conectaţi pe platforă distribuie conţinutul AfD şi contribuie la viralizarea acestuia.

    Pe de altă parte, spre deosebire de celelalte partide, majoritatea candidaţilor AfD sunt mult mai activi pe TikTok.

    În aceste condiţii, popularitatea în creştere a AfD în rândul tinerilor alegători a fost atribuită, cel puţin parţial, acestei prezenţe a partidului pe TikTok.

    La alegerile europarlamentare din iunie 2024, 16 % dintre tinerii germani au votat pentru AfD, un scor de trei ori mai mare la această categorie demografică faţă de alegerile de acum cinci ani.

  • Noi acuzaţii penale împotriva lui Trump: Procurorii americani intensifică luptele juridice cu două luni înainte de alegerile pentru Casa Albă

    Procurorii americani au depus un nou set de acuzaţii împotriva lui Donald Trump, legate de presupusele sale încercări de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020, aducând din nou în prim-plan problemele sale juridice cu puţin peste două luni înainte de campania pentru Casa Albă, scrie Financial Times.

    Acuzarea suplimentară, depusă marţi de procurorul special Jack Smith la tribunalul federal din Washington, urmăreşte să se alinieze unei decizii a Curţii Supreme, care oferă preşedinţilor o imunitate largă împotriva urmăririi penale.

    Smith a luat această măsură la câteva săptămâni după ce Curtea Supremă a hotărât că dosarul trebuie analizat de un judecător federal pentru a determina ce acţiuni pot fi considerate „acte oficiale” pentru care Trump nu poate fi acuzat.

    Rechizitoriul conţine aceleaşi patru acuzaţii principale pe care Smith le-a formulat anul trecut împotriva fostului preşedinte, referitoare la consecinţele alegerilor din 2020 şi la perioada de dinaintea atacului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021 de către susţinătorii săi.

    Totuşi, anumite acuzaţii au fost eliminate din noul rechizitoriu, inclusiv cele care susţineau că Trump a ordonat Departamentului de Justiţie să declare rezultatele alegerilor ca fiind corupte, precum şi discuţiile sale cu Jeffrey Clark, un oficial al DoJ pe care Trump încerca să îl numească procuror general.

    Cazul a fost „prezentat unui nou mare juriu, care nu a auzit anterior dovezi în acest caz” şi „reflectă eforturile guvernului de a respecta şi de a pune în aplicare deciziile Curţii Supreme”, a precizat Smith marţi în faţa instanţei.

    Democraţii au sperat că multiplele acuzaţii penale aduse împotriva lui Trump în ultimul an îi vor afecta poziţia politică. Cu toate acestea, ele au avut un impact minim asupra sprijinului său din partea alegătorilor republicani, care continuă să îl susţină drept principalul candidat pentru alegerile din 2024.

    Condamnarea sa pentru 34 de infracţiuni în Manhattan în acest an a avut, de asemenea, un efect nesemnificativ asupra sondajelor. Celelalte cazuri legale ale lui Trump au întâmpinat obstacole care fac improbabilă soluţionarea lor înainte de alegerile din noiembrie.

    Trump a descris noile acuzaţii drept „ridicole” şi a susţinut că acestea prezintă aceleaşi probleme juridice ca şi cele anterioare. „Oamenii din ţara noastră vor înţelege ce se întâmplă cu toate aceste procese corupte împotriva mea şi le vor REJECTA, oferindu-mi o victorie covârşitoare pe 5 noiembrie”, a declarat el pe platforma sa socială, Truth Social.

    Jack Smith, desemnat să supravegheze anchetele Departamentului de Justiţie împotriva lui Trump, a intentat două procese penale federale împotriva fostului preşedinte.

  • Toni Greblă, despre clasele unde sunt secţii de votare: „Haosul” de la locale nu se va repeta

    Miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, preşedintele AEP, Toni Greblă, a explicat aspecte legate de alegerile parlamentare şi prezidenţiale, de anul acesta.

    Întrebat cum va fi gestionată problema restituirii sălilor din unităţile de învăţământ unde se vor organiza următoarele alegeri, în contextul „haosului” de la locale, preşedintele AEP a declarat că nu se va repeta ceea ce s-a întâmplat în vară.

    „Operaţiunea de numărare şi consemnare la prezidenţiale durează mai mult, aproximativ cinci ore, nu mai mult. Iar la turul doi, numărarea buletinelor şi consemnarea se fac într-o oră, maxim două. Problema cu restituirea secţiilor de votare nu va mai crea dificultăţi, aşa cum s-a întâmplat în unele secţii de votare unde numărarea s-a prelungit câteva zile. Prezidenţialele şi parlamentarele au cu totul alt regim de funcţionare”, a spus Toni Greblă.

    Cât despre funcţionarea optimă a sistemului de comunicaţii, în zilele în care se desfăşoară alegerile, Greblă a dat asigurări că s-au „luat măsurile necesare imediat după terminarea alegerilor locale. Am avut discuţii cu conducerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Un atac cibernetic nu va avea succes”.

  • Alegerile prezidenţiale din România costă la 1,39 miliarde de lei. Calendarul complet

    Alegerile prezidenţiale din România costă la 1,39 miliarde de lei. Românii vor fi chemaţi la urne timp de trei duminici consecutive – 24 noiembrie, 1 decembrie şi 8 decembrie – pentru scrutinul parlamentar şi cel prezidenţial.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat, miercuri, după şedinţa de Guvern, că au fost aprobate normele pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României, în datele de 24 noiembrie 2024, primul tur, respectiv 8 decembrie, al doilea tur.

    24 septembrie este data limită până la care alegătorii care doresc să voteze în străinătate trebuie să se înregistreze în registrul electoral ca alegător în străinătate.

    5 octombrie este data limită pentru depunerea candidaturilor şi a semnelor electorale la Biroul Electoral Central.

    BEC trebuie să stabilească până maxim pe 12 octombrie ordinea candidaţilor pe buletinul de vot.

    Campania electorală începe pe 25 octombrie şi se termină în 23 noiembrie, la ora 7.00.

    29 noiembrie este data la care opinia publică va fi informată despre cei doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenşiale şi, totodată, este data la care începe campania electorală pentru al doilea tur.

    Suma totală necesară pregătirii organizării şi desfăşurării bunei condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 este estimată la 1,39 miliarde în lei, a precizat Mihai Constantin.

    La rândul său, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a ţinut să precizeze că alegerile nu sunt comasate, ci se vor desfăşura în trei duminici consecutive: 24 noiembrie, 1 decembrie şi 8 decembrie.

    Pentru alegerile parlamentare, votanţii din străinătate îşi pot exprima opinia politică şi sâmbără, iar pentru cele prezidenţiale vineri după-amiază, sâmbătă şi duminică.