Tag: ajutare

  • Schaeuble: Germania este gata să ajute Grecia dacă mai are nevoie de bani

     Ţările din zona euro şi FMI au împrumutat Greciei 240 de miliarde de euro începând din 2010, pentru a ajuta statul elen să evite intrarea în colaps financiar.

    Guvernul de la Atena nu s-a mai putut împrumuta de pe piaţa financiară începând din 2010, după ce îndatorarea foarte ridicată a ţării a împins dobânzile la niveluri nesustenabile.

    Grecia nu intenţionează să ceară noi împrumuturi de la zona euro şi speră să revină pe pieţele finanicare internaţionale în acest an, în timp ce statele din zona euro, mai precaute, avertizează că succesul acestui plan depinde de implementarea reformelor din programul convenit cu FMI şi zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina a ajuns la un acord de împrumut în valoare de 14-18 miliarde dolari cu FMI

     Acordul trebuie să ajute Ucraina să acopere plăţi în contul datoriei programate în acest an, în contextul dificultăţilor economice şi financiare agravate de protestele prelungite din ultimele luni, care au dus la înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici şi la anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, scrie Reuters.

    Misiunea a ajuns la un acord cu autorităţile de la Kiev asupra unui set de reforme economice care să fie susţinut printr-un program de împrumut stand-by pe doi ani, a anunţat FMI.

    “Sprijinul financiar din partea comunităţii internaţionale pe care acest acord îl deblochează se situează la 27 de miliarde de dolari pe parcursul a doi ani. Din această sumă, asistenţa din partea FMI se va situa la 14-18 miliarde de dolari, suma exactă urmând să fie stabilită după ce va fi luat în considerare în totalitate sprijinul bilateral şi multilateral”, se arată într-un comunicat al Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene preia autorităţile de management pentru POSDRU şi POS CCE

     Autoritatea de Management POSDRU va fi preluată de la Ministerul Muncii, iar Autoritatea de Management POS CCE, de la Ministerul Economiei.

    Preluarea a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă.

    “Guvernul a aprobat transferul autorităţilor de management POSDRU şi POS CCE la Ministerului Fondurilor Europene. Este simplificată astfel structura instituţională, fapt care reprezintă un pas important pentru reformarea întregului sistem de implementare. Reamintesc că în acest an trebuie să finalizăm reforma sistemului, să scăpăm de reminiscenţele trecutului – problemele moştenite din anii 2009-2011, iar beneficiarii să fie ajutaţi să-şi implementeze proiectele cât mai repede”, a declarat, într-un comunicat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Laura Florea către Bogdan Ciucă: Legea lobby-ului ne scoate din piaţă, nu ne mai ajutaţi!

     Laura Florea a declarat, la finalul la conferinţei “Mediafax Talks about Lobby”, că legea lobby-ului aflată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la o categorie foarte restrânsă, cea a lobby-iştilor de meserie, iar motivaţia parlamentarilor este că doresc să aducă un sprijin, pentru ca oamenii să îşi facă mai bine datoria pe acest domeniu, însă de fapt nu este decât o reglementare a profesiei, fără a pune problema intereselor tuturor celor care se ocupă cu influenţarea deciziiilor.

    “Domnule preşedinte, cu tot respectul, vă rugăm, nu ne ajutaţi, ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de acest ajutor. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că această lege, în această formă, în care definiţia lobby-iştilor este una restrânsă, cărora le faceţi un cod profesional, un Barou al lobby-iştilor, pe noi ne scoate din piaţă. Aş vrea să reţineţi această concluzie foarte dură: noi, în câteva luni, noi dispărem din piaţă ori intrăm în subteran”, a spus aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Francisc califică Internetul drept “un dar de la Dumnezeu” şi îi îndeamnă pe catolici să-l folosească pentru un “dialog autentic”

     Suveranul Pontif a făcut public primul său mesaj pe reţelele sociale, transmis tradiţional în fiecare an cu ocazia Sfântului Francisc de Sale, ocrotitorul jurnaliştilor, intitulat “comunicarea în folosul unei autentice culturi a întâlnirii”.

    În acest mesaj, prezentat de AFP şi de cotidianul catolic Avvenire, Papa Francisc afirmă că “Internetul poate oferi posibilităţi de întâlnire şi solidaritate între toţi oamenii şi că acesta reprezintă un lucru bun, un dar de la Dumnezeu”.

    De asemenea, conform AFP, Suveranul Pontif a atras atenţia asupra riscului excluziunii, dezorientării, închiderii şi ignoranţei, care pot fi favorizate de Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia va ajuta România să adere la Spaţiul Schengen, afirmă ambasadorul român la Roma

    “Începutul mandatului meu intervine într-un moment în care relaţiile bilaterale dintre România şi Italia sunt excelente şi au ajuns la maturitate deplină. (…) Relaţiile dintre România şi Italia se bazează pe afinităţi culturale şi istorice şi pe idealuri comune”, în cadrul unui parteneriat strategic consolidat, a subliniat Dana Constantinescu într-un interviu acordat agenţiei de ştiri TMNews.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: La CFR Marfă, Ponta a vrut să îşi ajute un prieten şi a ieşit prost

     “Nu spun că sunt lipsit de date, ci sunt mai intime, de familie. A vrut să îşi ajute un prieten, un amic în orice caz, şi a ieşit prost”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 TV şi evz.ro.

    Preşedintele a mai spus că “miza era prelungirea termenului de plată, în speranţa că GFR-ul va găsi sursa de finanţare”, inclusiv la “Eximbank-ul românesc, care este controlat de PSD în acest moment”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O aplicaţie care te bate la cap, spunându-ţi ce să faci

     Pe măsură ce tehnologia evoluează cu scopul de a ne ajuta să rezolvăm tot felul de probleme lumeşti, smartphone-urile s-au transformat în cicălitori digitali. „Sugestiile” repetate de la un soţ te pot călca pe nervi, dar utilizatorii spun că este mai uşor – şi mai puţin abraziv – să laşi un dispozitiv să-ţi spună ce să faci.

    Astfel de memento-uri digitale sunt atrăgătoare. Evernote, o aplicaţie care pretinde că are mai mult de 50 de milioane de utilizatori la nivel mondial, a adăugat un pop-up reminder în luna mai, spunând că este una dintre cele mai solicitate caracteristici.

    Cu toate acestea, nu este clar dacă „cicălitoarea” digitală este mai eficientă decât cea pe care o ai în faţa ta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi tineri fac afaceri la Bucureşti pe o piaţă unde au cel mult 100 de concurenţi

    Andrei şi George s-au cunoscut În 2005, în vremea când lucrau la distribuitorul şi importa-torul de medicamente Montero, unul ca director comercial, celălalt ca director de IT. Acolo foloseau serviciul de business inteligence QlikView, cu care monitorizau vânzările, logistica, achiziţiile şi datele de piaţă. Au sesizat potenţialul existent legat de instrumentele de analiză de business, şi-au dat demisia şi au decis să încerce pe cont propriu. „Recunosc că succesul a venit destul de repede.

    “Nu a trebuit să ne stresăm prea mult“, spune Andrei Iordan despre începuturile din 2007 ale afacerii Winfo. Serviciul de business intelligence reprezintă, de fapt, un soft care preia date din mai multe surse şi pune la îndemâna managerilor analize cu scopul de a lua decizia cea mai eficientă în timpul cel mai scurt. Cei doi au găsit o piaţă în care perioada de creştere economică şi, deci, de creştere naturală a afacerilor le-a permis managerilor să func-ţioneze fără astfel de instrumente, devenite mult mai importante în perioade de declin. „În 2007, cultura afacerilor româneşti pentru servicii de business intelligence era aproape de zero.

    Când vorbeam despre business intelligence unei companii ni se spunea că şi firma respectivă sponso-rizează copii inteligenţi pentru concursuri internaţionale“, spune Andrei Iordan. Primul lor client a fost un concurent din industria farmaceutică al vechiului angajator, ADM Farm, însă cei doi au dat lovitura câteva luni mai târziu, când au semnat un contract cu filiala locală a retailerului Carrefour. Francezii au înţeles repede că au nevoie de un instrument rapid şi eficient de analiză de business – „educaţia e principalul criteriu care face ca acest produs să prindă la străini“.

    Strategia celor doi a fost ca în momentul când abordează o companie să găsească o nevoie a unui singur departa-ment pe care să o rezolve, pentru ca, ulterior, şi celelalte divizii să apeleze la serviciile lor. Iordan îi spune „land and expand“, menţionând că în aproape toate cazurile ei sunt cei care iau în vizor potenţialii clienţi şi niciodată invers. Odată cu startul crizei, comportamentele din rândul firmelor au început să se schimbe. Clienţii Winfo intraţi în portofoliu înainte de anul 2009 au continuat să investească la un nivel similar anilor precedenţi, însă găsirea de clienţi noi a devenit o sarcină tot mai dificilă – „le era frică să aloce orice fel ce buget pentru aşa ceva“. Apoi, în rândul multinaţion-alelor, cei doi spun că nu există foarte mulţi manageri care să-şi asume startul unui proiect la nivel local, întrucât execută direcţiile trasate din afara României. 80% dintre cei care au acceptat să aibă acces la un demo de o săptămână contra sumei de o mie de euro şi au observat ce rezul-tate se pot obţine au semnat un contract de business intelligence.

    Pasul cel mai dificil este con-vingerea angajaţilor din top management să accepte demonstraţia iniţială de o săptămână, caz în care rata de succes este doar de 15% – „din zece discuţii, reuşim să obţinem una, două demonstraţii“. În România există cel mult o sută de companii care furnizează servicii de business intelligence, cele mai multe în Bucureşti. Cei care activează în această industrie acoperă sute de companii, ceea ce îi face să fie unii dintre cei mai profitabili consultanţi din România. Un consultant de business tre-buie să înţeleagă rapid fenomenele de business, dat fiind că preia informaţiile de la oameni de afaceri care nu au neapărat un limbaj tehnic – „doar unul din cinci consultanţi e cu adevărat relevant“. Iordan observă că în România există puţine companii care au în propria organigramă structuri proprii de business intelligence, în condiţiile în care în Europa de Vest există nu doar angajaţi, ci şi departa-mente dedicate acestui sector.

    ferim analize pe baza cărora se iau decizii de milioane de euro. Nu sunt foarte multe proiecte de business intelligence generate la decizia oamenilor din România. Cele mai multe vin la cererea de la centru a multinaţionalelor“, spune Andrei Iordan. Cum multe dintre solicitările venite la filiala locală de la sediul central nu coincid cu piaţa locală, aprobarea modificării solicitate de la Bucureşti poate dura luni de zile, ceea ce duce la întârzierea obţinerii contractului de business inteligence. Princi-palul avantaj al folosirii unui astfel de instrument este agilitatea şi luarea deciziei în cunoştinţă de cauză şi nu pe bază de percepţie. „Dacă eşti un manager cu o funcţie extrem de importantă, trebuie să ai şi capacitatea de a abstractiza anumite lucruri. Ni se întâmplă să prezentăm un demo la o companie care produce biciclete, noi să arătăm o schemă despre trotinete şi apoi să ne întrebe «Pe biciclete se poate?». Sunt manageri care nu cunosc fenomene de business“, exemplifică Iordan.

    În portofoliul companiei, ponderea clienţilor români este de 1% din cifra de afaceri şi de 10% din numărul contractelor, restul veniturilor fiind generate de societăţi cu capital străin. Din cele mai importante zece companii din România, Winfo lucrează cu trei dintre acestea, cei mai mari clienţi fiind Automobile Dacia, Carrefour, Cora, GDF Suez, Romtelecom şi Ursus Breweries.
    Compania nu derulează în prezent afaceri cu instituţiile statului, dat fiind că nu respectă crite-riul impus în caietele de sarcini, respectiv o cifră de afaceri de cel puţin 25 de milioane de euro. 

    „Nici toată piaţa de business intelligence nu are o asemenea valoare în România“, spune George Savu. Compania a avut venituri de 600.000 de euro anul trecut, cu o marjă de profit de 16%. Creşterile de la an la an vor continua şi în viitor, iar cei doi nu îşi fac griji privind evoluţia afacerii pornite acum şase ani: „Nu ne-am lovit des de concurenţă. Piaţa nu e mare, iar aceste servicii sunt considerate high-end. Cel mai greu în România e să găseşti acel manager care are viziune şi o minte analitică şi îşi dă seama de valoarea informaţiei procesate în luarea deciziilor“.