Peste zece ani de experienţă în industria HoReCa şi un business care i-a atras atenţia asupra celui mai apreciat produs pe care îl vindea l-au condus pe Cristian Biriş către Papanaşu’. Numele spune deja aproape totul, dar ce nu poate cuprinde este savoarea, de apreciat de fiecare pofticios.
Cristian Biriş a început să lucreze în HoReCa în anul 2008, iar primul business în care a investit a fost Baroc Pub, un local din Topliţa, judeţul Harghita, de unde este originar. „După câţiva ani petrecuţi la pub, mi-am dat seama că cel mai vândut produs pe partea de bucătărie sunt papanaşii, care îmi aduceau de multe ori clienţi în locaţie. Au urmat multe recenzii de tipul «cei mai buni papanaşi» şi atunci mi-am spus că ar trebui să profităm de acest lucru. Aşa am fondat Papanaşu’”, povesteşte antreprenorul. A pornit cu avânt, încă de la finalul lui 2019, însă pandemia a venit să potolească entuziasmul şi, totodată, puterea de acţiune. De aceea, deschiderea propriu-zisă a avut loc abia anul acesta, după ce un investitor s-a implicat în afacere şi a dat un imbold dezvoltării.
„Am vândut o parte din acţiuni către un investitor care, de altfel, era deja colaboratorul nostru. Este vorba despre Reea Agency, care a dezvoltat toată partea de branding, marketing, poze de produs, video şi strategie de brand. Ei au intrat ca acţionari minoritari în Papanaşu’, însă cu o contribuţie imensă pe zona de imagine şi online.” În acest moment, există două rulote în Bucureşti unde pot fi savuraţi papanaşii care l-au făcut celebru pe Cristian Biriş, mai exact pe strada Ştirbei Vodă, la numărul 158, şi în cadrul Colosseum Retail Park, din zona de nord-vest a Capitalei. Planurile includ ancorarea cu spaţii noi în zona Herăstrău, tot în Capitală, dar şi în Sovata şi Mamaia, locuri cu profil turistic.
Cristian Biriş, fondator Papanaşu’:„Suntem martori la modificarea comportamentului consumatorului, care se va îndrepta către acest tip de locaţii, ele funcţionând în aer liber. Totodată, cred că zona de delivery o să fie într-o continuă creştere pe parcursul acestui an.”
Investiţia antreprenorului a ajuns la 100.000 de euro până în acest moment, când are patru rulote pregătite pentru a fi contractate. Pregătite sunt şi reţetele care să se concretizeze în tentaţii pentru pofticioşi, puse în practică de cei patru angajaţi pe care îi are Cristian Biriş. Procesul de recrutare continuă. „Împletind tradiţia cu modernul, în meniul nostru se regăsesc atât reţete autentice de papanaşi, cu dulceaţă de afine, zmeură şi căpşuni, cât şi reţete reinterpretate, cu îngheţată şi sirop de ciocolată, cu ciocolată, cu dulceaţă de nuci verzi, trandafiri şi fulgi de migdale.”
Un papanaş cu dulceaţă de afine sau căpşuni costă 10 lei, unul cu ciocolată sau îngheţată – 14 lei, iar unul cu dulceaţă de trandafiri şi fulgi de migdale – 16 lei. Punctele de vânzare ale Papanaşu’ sunt aşadar rulote, şi nu spaţii comerciale clasice, deoarece Cristian Biriş crede că acesta e un moment oportun pentru dezvoltarea afacerilor din zona de street food, puţin exploatată în România, dar cu potenţial de creştere mai ales în această criză sanitară, când obiceiul de a lua masa la interior a fost de atâtea ori pus sub semnul întrebării. „Suntem martori la modificarea comportamentului consumatorului, care se va îndrepta către acest tip de locaţii, ele funcţionând în aer liber. Totodată, cred că zona de delivery o să fie într-o continuă creştere pe parcursul acestui an.”
Cristian Biriş estimează că va încheia anul 2021 cu zece rulote Papanaşu’ în portofoliu şi cu afaceri de 1,5 milioane de lei. El mizează pe faptul că va găsi francizaţi şi colaboratori care să ducă brandul Papanaşu’ aproape de cât mai mulţi potenţiali clienţi. „Momentan, prospectăm zonele turistice pentru a fi prezenţi acolo la vară, să satisfacem nevoia de dulce cu un produs făcut pe loc.”
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Sâmbure – atelier de aranjamente din plante (Braşov)
Fondatoare: Alexandra Bordeianu şi Dana Dragomirescu
Investiţii: aproape 40.000 de euro
Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro
Prezenţă: Braşov
Active Weekends – proiect turistic (Cluj-Napoca)
Fondator: Marius Popa
Prezenţă: România
Skay Loft – unitate de cazare (Braşov)
Fondatori: Laura şi Adrian Silvestru
Investiţie: 300.000 de euro
Venituri lunare în 2020: 3.000 de euro
Prezenţă: cartierul Schei din Braşov
Arbo Cătină – producţie de sucuri şi uleiuri din cătină (Brăila)
Fondatori: Andrei Cristescu şi Andreea Matei
Investiţii: 300.000 de euro
Prezenţă: magazine mici de cartier din Brăila şi Bucureşti, online
Travs.ro – magazin online cu accesorii de călătorie (Cluj-Napoca)
Fondatori: Andreea şi Vlad Moraru
Investiţie iniţială: 3.600 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro
Prezenţă: online
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Pentru că eram lefteră, m-am gândit să încep ceva în imobiliare, căci m-am gândit că este un domeniu în care câştigurile pot veni repede, fără prea mari investiţii. Ceea ce am şi făcut pentru câteva luni, însă, în toamna lui 2019, am început să primesc cereri pentru cadouri corporate de la foşti clienţi care aflaseră că m-am întors în ţară.” Aşa că a început să lucreze la un portofoliu şi la un site de prezentare. Rezultatul poartă numele Delicatessen, o platformă de vânzare de produse gourmet – de la ulei de măsline, la ciocolată, miere, ceaiuri, sosuri. Sunt mărci importate din Europa, dar şi câteva nume locale, „alese cu grijă”. „Oricum, eu niciodată nu m-am oprit din căutat produse/ branduri deosebite, chiar şi în Australia, unde am învăţat multe lucruri despre business”, spune Mihaela Toma. A pus la bătaie o investiţie de 25.000 de euro, bani împrumutaţi de la un prieten, iar în 2020 a ajuns la o cifră de afaceri de 300.000 de euro, cu un singur angajat în echipă. Vânzările s-au divizat între cele venite din mediul online – 35% din total, adică persoane fizice care cumpără mici răsfăţuri pentru plăcerea personală, ingrediente originale pentru gătit sau cadouri pentru apropiaţi –, iar restul, împărţit în mod aproape egal între cadouri corporate, din partea companiilor, şi reselleri, adică parteneri care revând produsele atât online, cât şi offline. „Preţurile sunt medii şi mari, în funcţie de foarte multe lucruri: brand sau ţară de origine, tip de produs, sezonalitate. Încerc să păstrez preţurile la un nivel acceptabil pentru piaţa românească, iar asta înseamnă ca uneori să păstrez un profit foarte mic, cum este în cazul produselor din Anglia, spre exemplu”, spune Mihaela Toma.
Cearfisă – brand de bere (Iaşi)
Investiţiile făcute de cei doi tineri nu au fost mari, mergând către stocul de produse. De branding, etichete, site şi promovare s-au ocupat chiar ei, iar acolo unde s-au lovit de dificultăţi, au învăţat pe cont propriu. Nu au avut fonduri de la început pentru investiţii, iar în primii doi ani afacerea a consumat mult din buzunarele lor. „Abia după doi ani far too good a devenit o afacere autosustenabilă, aşa cum ne doream de la început. Suntem încă un business mic. Nu ţinem stocuri mari, mai ales în materie de ceai, deoarece ne dorim să avem un produs proaspăt în fiecare sezon.” Totul se întâmplă la ei acasă, după ce far too good a călătorit cu Vasi şi Vlada din Bucureşti până în Cluj-Napoca, iar anul trecut a făcut o ultimă mutare din Cluj-Napoca în zona rurală din judeţul Cluj. Principalul canal de vânzare este site-ul micii afaceri, care a adus venituri de 10.000 de euro în 2020, cu un profit de 10%. „Avem blenduri de ceai permanente şi testăm în mod frecvent unele noi, dar introducem numai ceea ce se remarcă prin gust şi unicitate. În toamnă vom introduce pachete cu accesorii care sunt esenţiale unei infuzii corecte. În rest, ne dorim cel mai mult să creştem organic şi să fim un partener bun pentru clienţii noştri.” Cine sunt clienţii? Atât oameni care pur şi simplu rezonează cu brandul, cât şi persoane juridice, în general cafenele şi bistrouri. În Bucureşti, cei doi antreprenori au o colaborare cu Papila şi Grain Trip, iar printre partenerii din ţară se numără
„Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.
