Acţiunile chinezeşti au scăzut cu peste 7% pe fondul incertitudinii privind continuarea stimulentelor economice, într-o inversare parţială a creşterii acţiunilor ţării, scrie FT.
Indicele CSI 300 a închis miercuri în scădere cu 7,1%, sub pragul de 4.000 pentru prima dată din septembrie.
Ministerul de Finanţe din China a anunţat că va organiza o şedinţă de informare sâmbăta aceasta, în încercarea de a injecta o oarecare claritate pe piaţă.
Grupul de restaurante City Grill, controlat de Dragoş Petrescu, preia pachetul majoritar de actiuni al lantului de restaurante Marty, lansat de Marcelus Suciu în 1999 la Cluj, şi accelerează extinderea pe piata din Transilvania.
În cadrul parteneriatului dintre cele două grupuri, fondatorii Marty Restaurants continuă să gestioneze operaţiunile celor şase restaurante din Cluj Napoca.
Firma Marty Pan, proprietara brandului Marty Restaurants, a încheiat 2023 cu venituri de 18,6 milioane lei şi un profit net de 6,4 milioane lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finante.
”Extinderea Grupului City Grill în afara Bucureştiului, începută acum prin parteneriatul cu Marty Restaurants din Cluj, marchează o direcţie strategică importantă pentru noi, o intenţie pe care o avem de ceva vreme, dar pentru care am căutat momentul şi partenerul potrivit. Fondatorii şi echipa Marty ne-au convins că am găsit ceea ce căutam, iar după multiple discuţii pe parcursul a doi ani, am preluat cu încredere pachetul majoritar, urmând ca echipa locală să continue să administreze cele 6 restaurante din perspectiva operaţională si sub acelaşi brand Marty”, a declarat Daniel Mischie, CEO City Grill Group.
Fondat în 2004, Grupul City Grill operează în prezent restaurante şi cafenele sub brandurile Pescăruş, Hanul Berarilor, Buongiorno.Italian, City Grill, Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc şi La Boheme, primul hotel din portofoliu. Grupul estimează afaceri de 65 mil. euro până la final de an, în creştere cu 18% faţă de 2023.
În afară de cele şase restaurante, din Grupul Marty mai fac parte şi centre de delivery, dar şi o franciză Marty deschisă în Oradea.
„City Grill este un partener care împărtăşeşte valorile noastre de calitate, respect pentru clienţi şi pasiune pentru gastronomie, iar acest parteneriat ne permite să explorăm noi posibilităţi şi să ridicăm standardele în ospitalitatea locală, oferind o experienţă unică, în care fiecare detaliu contează. Suntem încrezători că restaurantele noastre vor rămâne un loc de întâlnire preferat al clujenilor, unde se vor simţi mereu ca acasă şi vor găsi acea combinaţie perfectă între preparate de calitate şi o atmosferă deosebită, spune Suciu Marcelus, CEO al Grupului Marty.
În urma parteneriatului strategic dintre Grupul CityGrill şi Marty Restaurants, operaţiunile celor 6 restaurante Marty din Cluj, cu o capacitate totală de 1.321 de locuri, vor fi în continuare conduse de echipa locală.
Michael Dell, fondatorul şi CEO-ul companiei de tehnologiei Dell Technologies, a vândut recent 10 milioane de acţiuni ale companiei sale omonime, în valoare de 1,2 mld. dolari, aceasta fiind a doua vânzare majoră din septembrie, scrie Bloomberg.
Dell a vândut anterior alte 10 milioane de acţiuni, în valoare de 1,17 mld. de dolari, într-o serie de tranzacţii efectuate între 19 şi 23 septembrie, conform unei declaraţii depuse la Securities and Exchange Commission.
Compania a beneficiat de valul de interes al investitorilor pentru companiile de inteligenţă artificială, care s-a văzut în special în creşterea vânzărilor serverelor sale de mare putere. Acţiunile au crescut cu 55% în acest an, iar Dell Technologies a reuşit să intre după un deceniu în S&P 500.
Michael Dell este în prezent a 13-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de peste 111 mld. de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. El deţine aproximativ jumătate din Dell Technologies, inclusiv acţiuni deţinute de trustul soţiei sale, iar restul averii sale provine din acţiunile Broadcom Inc.
Averea netă a CEO-ului a crescut cu peste 33 de miliarde de dolari în acest an, odată cu creşterea preţului acţiunilor. Un reprezentant al biroului de investiţii al familiei sale a refuzat să comenteze vânzările.
Producătorul de computere a redus numărul de angajaţi din echipa sa de vânzări în luna august şi a declarat la începutul acestei luni că va continua să reducă numărul de locuri de muncă pe fondul îngrijorării acţionarilor privind marjele de profit. De asemenea, compania a ordonat oamenilor săi de la departamentul de vânzări să revină la birou cinci zile pe săptămână.
Guvernul condus de Giorgia Meloni va încerca să colecteze mai multe taxe de la companiile care înregistrează profituri excepţionale, în condiţiile în care Roma se confruntă cu o serie de dificultăţi în acoperirea deficitului bugetar, fapt care a atras atenţia Bruxelles-ului, scrie FT.
Ministrul italian de finanţe, Giancarlo Giorgetti, a declarat joi că viitorul buget „va necesita sacrificii din partea tuturor”.
El nu a detaliat dacă acest lucru presupune creşterea taxelor sau cum va evita repetarea eşecului de anul trecut, când guvernul a încercat să impună o taxă pe profiturile excepţionale ale băncilor.
„Va exista un apel general ca toată lumea să contribuie suplimentari la bugetul statului, nu doar băncile”, a spus Giorgetti. „Cu toţii facem parte dintr-o ţară care trebuie să-şi pună în ordine finanţele, iar fiecare trebuie să joace un rol în acest efort”.
Ministrul a sugerat că firmele din industria apărării ar putea fi vizate, având în vedere succesul acestora datorat conflictelor internaţionale în creştere.
„Paradoxal, din cauza tuturor acestor războaie, companiile care produc arme au performanţe foarte bune”, a adăugat el.
După aceste declaraţii, acţiunile Leonardo, compania italiană de apărare deţinută parţial de stat, au scăzut cu 2,56%, în timp ce acţiunile băncilor au înregistrat o uşoară scădere.
Giorgetti a clarificat că nu va repeta măsura aplicată băncilor anul trecut, când acestea obţineau profituri suplimentare, referindu-se la taxa introdusă surprinzător în august, dar diluată ulterior după prăbuşirea acţiunilor bancare.
Italia este supusă unei presiuni mari de a obţine venituri suplimentare pentru a-şi reduce deficitul bugetar, estimat la 3,8% pentru acest an, la ţinta UE de 3%.
Meloni rămâne determinată să respecte promisiunile electorale de a sprijini puterea de cumpărare a gospodăriilor aflate în dificultate, inclusiv prin măsuri precum o primă de Crăciun de 100 de euro destinată familiilor cu venituri mici.
Guvernul susţine că este încă pe drumul cel bun pentru a atinge un deficit de 3% din PIB până în 2026.
Michael Dell, fondatorul şi CEO-ul companiei de tehnologiei Dell Technologies, a vândut recent 10 milioane de acţiuni ale companiei sale omonime, în valoare de 1,2 mld. dolari, aceasta fiind a doua vânzare majoră din septembrie, scrie Bloomberg.
Dell a vândut anterior alte 10 milioane de acţiuni, în valoare de 1,17 mld. de dolari, într-o serie de tranzacţii efectuate între 19 şi 23 septembrie, conform unei declaraţii depuse la Securities and Exchange Commission.
Compania a beneficiat de valul de interes al investitorilor pentru companiile de inteligenţă artificială, care s-a văzut în special în creşterea vânzărilor serverelor sale de mare putere. Acţiunile au crescut cu 55% în acest an, iar Dell Technologies a reuşit să intre după un deceniu în S&P 500.
Michael Dell este în prezent a 13-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de peste 111 mld. de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. El deţine aproximativ jumătate din Dell Technologies, inclusiv acţiuni deţinute de trustul soţiei sale, iar restul averii sale provine din acţiunile Broadcom Inc.
Averea netă a CEO-ului a crescut cu peste 33 de miliarde de dolari în acest an, odată cu creşterea preţului acţiunilor. Un reprezentant al biroului de investiţii al familiei sale a refuzat să comenteze vânzările.
Producătorul de computere a redus numărul de angajaţi din echipa sa de vânzări în luna august şi a declarat la începutul acestei luni că va continua să reducă numărul de locuri de muncă pe fondul îngrijorării acţionarilor privind marjele de profit. De asemenea, compania a ordonat oamenilor săi de la departamentul de vânzări să revină la birou cinci zile pe săptămână.
♦ Cu tranzacţii de 1,2 mld. lei pe segmentul de acţiuni, septembrie a fost a treia cea mai slabă lună de anul acesta ♦ BET-TR, creştere de 22% în primele nouă luni din an.
Indicele BET, de referinţă pentru Bursa de la Bucureşti, a scăzut luni, 30 septembrie cu 0,4% şi a ajuns astfel la 17.617 puncte. Benchmarkul încheie astfel primele nouă luni din an cu un avans de 14,6%, în contextul în care a coborât cu 2,9% în septembrie.
Valoarea de piaţă a tuturor companiilor româneşti de la BVB a pierdut 6,8 mld. lei luna trecută, de la 363 mld. lei la finele lui august la 356 mld. lei pe 30 septembrie. De la maximul istoric consemnat pe 18 iulie, BET a pierdut peste 1.000 de puncte sau 6%. Printre cele mai accentuate scăderi de luni din structura indicelui BET, de notat Digi Communications (-2%), Antibiotice Iaşi (-1,5%), Aquila Part Prod (-1,4%) şi Electrica (-1,3%). Purcari a crescut cu 1,9%, Transgaz cu 1,6%, iar TTS cu 0,9%.
Din cele 21 de şedinţe de tranzacţionare din septembrie, 12 au fost de scădere, opt de creştere, iar una de stagnare, în contextul în care fluctuaţiile din august s-au extins şi către prima lună de toamnă.
Luna trecută, investitorii de pe pieţele internaţionale de capital au urmărit îndeaproape deciziile marilor bănci centrale, precum Rezerva Federală din SUA şi Banca Centrală Europeană, care au redus ratele dobânzilor conform estimărilor analiştilor. Cu toate acestea, creşterea economică a SUA nu reuşeşte să se încadreze în aşteptări, iar în România aproape stagnează.
În aceste condiţii, există brokeri de acţiuni care susţin că investitorii de la BVB s-au aflat mai degrabă într-o stare de expectativă în ultimul timp, anticipând noile date economice şi rezultatele alegerilor prezidenţiale şi parlamentare.
Lichiditatea segmentului de acţiuni – piaţa principală şi AeRO – a fost de circa 1,2 miliarde de lei în septembrie, al treilea cel mai scăzut nivel de anul acesta, după august (1,02 miliarde) şi februarie (1,06 miliarde). Totuşi, în septembrie au fost tranzacţionate peste 900 de milioane de acţiuni listate pe piaţa locală, cel mai ridicat nivel din 2024.
După primele nouă luni din an, BETAeRO – indice consultativ pentru pepiniera pieţei principale de acţiuni – este singurul indice de la BVB aflat în teritoriu negativ, cu un minus de 1,1%. BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, a urcat cu 4,4%, iar indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-NG s-a apreciat cu 10,4%. Indicele dividendelor BET-TR este pe plus cu 22,3%.
BET-TR a scăzut cu 1,8% în august şi a pus capăt unei serii de 16 creşteri lunare consecutive. În septembrie, deprecierea a fost de circa 3%.
Indicele paneuropean Stoxx 600, din care fac parte companii din economii precum Germania, Belgia, Austria, Norvegia şi Regatul Unit, se aprecia cu 0,5% în după-amiaza de marţi, 24 septembrie şi se apropia astfel de un nou maxim istoric, în vreme ce măsurile ample de stimulare a economiei chineze susţin evoluţiile acţiunilor de lux şi miniere.
Principalele autorităţi de reglementare financiară din China au prezentat cel mai mare stimulent de la pandemie încoace, declarând că vor reduce dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază, scăzând în acelaşi timp ratele ipotecare, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.
Companiile de lux, care se bazează masiv pe cheltuielile consumatorilor chinezi, reprezentau sectorul cu cele mai mari creşteri din Stoxx 600. De exemplu, acţiunile LVMH, Hermes, Kering, Dior şi Burberry se apreciau cu 3-4% la ora redactării ştirii.
„Consumatorii chinezi reprezintă de departe cea mai mare piaţă pentru vânzările europene de produse de lux. Aceasta este legătura pe care o fac investitorii, care sunt de părere că stimulentele monetare se vor reflecta în puterea de cumpărare a oamenilor”, spune Ben Laidler, strateg în cadrul băncii Bradesco BBI.
Banca centrală a Chinei a declanşat o serie de măsuri fără precedent de sprijinire a economiei, în timp ce autorităţile au făcut cea mai îndrăzneaţă mişcare de până acum pentru a atinge obiectivul de creştere economică de aproximativ 5% pentru acest an. Printre măsurile adoptate de instituţie se află reducerea cantităţii de bani pe care băncile trebuie să o păstreze în rezerve la cel mai scăzut nivel din 2020.
Un alt factor care influenţează sentimentul general al investitorilor constă în decizia de săptămâna trecută a Rezervei Federale, prin care ratele dobânzilor din Statele Unite au fost reduse pentru prima dată în ultimii patru ani.
În prezent, pieţele sunt împărţite în mod egal între varianta în care SUA vor opta din nou pentru o reducere de 50 de puncte de bază sau pentru una de 25 de puncte în cadrul şedinţei din luna noiembrie a băncii centrale americane, scrie Reuters.
Laidler notează că un Fed mai agresiv ar putea declanşa un ciclu mai amplu de reducere a dobânzilor din partea Băncii Centrale Europene: „Stelele se pot alinia pentru Europa. Faptul că Fed-ul ia în considerare o nouă reducere majoră reprezintă este un semn bun”.
Aproape toate bursele dezvoltate din vestul Europei afişau creşteri la ora publicării ştirii: FTSE 100 se aprecia cu 0,2% la Londra, în timp ce indicele german DAX urca cu 0,4%, iar CAC 40 creştea cu 1,1% la Paris. De partea cealaltă a oceanului, contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq se apreciau cu 0,1%-0,2%.
Acţiuni din Republica Populară Chineză, precum producătorul de maşini electrice Nio şi compania de comerţ virtual Alibaba, au crescut marţi cu 6-7% ca urmare a anunţării pachetului de măsuri de stimulare a celei de a doua economii a lumii.
Banca Populară a Chinei a mai anunţat astăzi măsuri de susţinere a sectorului imobiliar şi de stimulare a pieţei de capital, aflată în scădere cu 13% în ultimii cinci ani prin prisma indicelui CSI 300, din care fac parte cele mai tranzacţionate 300 de acţiuni listate pe bursele din Shanghai şi Shenzhen.
Deşi economiştii sunt sceptici cu privire la atingerea ţintei de creştere de 5%, sugerând că este nevoie de mai multe cheltuieli fiscale pentru a contracara încetinirea economiei, măsurile recent anunţate ar putea face parte dintr-o serie mai amplă de stimulente.
Indicele CSI 300 a crescut astăzi cu 4,3%, ducând dinamica de anul acesta la minus 1%.
Directorul executiv al Nike, John Donahoe, se va retrage luna viitoare, într-o schimbare bruscă de conducere, pe fondul unor performanţe financiare slabe pentru cel mai mare producător de echipament sportiv din lume, scrie Financial Times.
Consiliul de administraţie al Nike a anunţat joi că Elliott Hill, un veteran al companiei care a ocupat funcţia de preşedinte al pieţei de consum înainte de a se retrage în 2020, va reveni în funcţia de CEO pe 14 octombrie.
După anunţul acestei schimbări, acţiunile Nike au crescut cu aproape 10%.
Donahoe, care anterior a lucrat la Bain Consulting şi eBay, a preluat conducerea Nike în ianuarie 2020. La început, el a fost apreciat pentru modul în care a gestionat brandul pe timpul pandemiei de coronavirus şi pentru accelerarea tranziţiei către vânzările directe către consumatori.
Cu toate acestea, în ultimele luni, Nike a pierdut cotă de piaţă în favoarea unor competitori, precum On şi Hoka, şi a redus previziunile financiare în iunie, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a acţiunilor companiei.
Donahoe, în vârstă de 64 de ani, a declarat că „este clar că acum este momentul potrivit pentru o schimbare în conducere, Elliott fiind persoana ideală.”
Hill, în vârstă de 60 de ani, originar din Austin, Texas, şi-a început cariera de 32 de ani la Nike ca stagiar, ocupând ulterior funcţii în vânzări şi conducând operaţiunile comerciale şi de marketing pentru Nike şi mărcile Jordan.
Phil Knight, co-fondatorul şi acţionarul majoritar al Nike, i-a mulţumit lui Donahoe pentru contribuţiile sale şi a afirmat că experienţa lui Hill în cadrul brandului este „exact ceea ce compania necesită în prezent.”
Acţiunile Nike au scăzut cu 20% în iunie, după ce compania a avertizat asupra scăderii cererii pentru produsele sale de bază. Nike a recunoscut că strategia sa de a pune accent pe vânzările online în timpul pandemiei, în detrimentul partenerilor de retail şi angros, a fost prea agresivă.
Analiştii de pe Wall Street şi-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că Donahoe, un fost consultant şi executiv din domeniul tehnologiei, era liderul potrivit pentru un brand tradiţional de consum, precum Nike. Deşi compania a atins anul trecut obiectivul de 50 de miliarde de dolari venituri anuale, Donahoe a fost criticat pentru lipsa de inovaţie în produse şi pentru eşecul de a dezvolta modele de pantofi mai atractive şi inovatoare.
Microsoft Corp. a dezvăluit un nou program de răscumpărare de acţiuni în valoare de 60 de miliarde de dolari, egalând cea mai mare autorizaţie de răscumpărare de până acum, majorându-şi dividendul trimestrial cu 10%, informează Bloomberg.
Compania de software a declarat că, începând cu 21 noiembrie, acţionarii vor primi un dividend trimestrial de 83 de cenţi pe acţiune, în creştere faţă de 75 de cenţi, cât este în prezent. Noul program de răscumpărare, care nu are o dată de expirare, va înlocui programul anterior de 60 de miliarde de dolari, lansat în 2021.
Microsoft, a doua cea mai valoroasă companie din lume, a beneficiat de creşterea interesului pieţei pentru inteligenţa artificială în ultimii ani. Compania a integrat tehnologia AI, dezvoltată de partenerul său OpenAI, în produsele sale, promovând capacitatea acestor instrumente de a îmbunătăţi aplicaţii de afaceri precum Teams, Word şi Outlook. Luni, Microsoft a lansat o nouă gamă de instrumente AI.
După anunţarea programului de răscumpărare, acţiunile Microsoft au crescut cu mai puţin de 1% în tranzacţiile ulterioare, după ce închiseseră luni la preţul de 431,34 dolari pe acţiune. În ultimul an, acţiunile companiei au înregistrat o creştere de 31%.
La 30 iunie, Microsoft deţinea 75,5 miliarde de dolari în numerar şi echivalente, conform datelor Bloomberg. În al patrulea trimestru fiscal, compania a raportat un flux de numerar liber de 23,3 miliarde de dolari, cu 18% mai mult faţă de anul anterior, creştere determinată de investiţii mai mari în infrastructura cloud şi AI, a declarat compania din Redmond, Washington.
Adiss (simbol bursier ADISS), o companie românească specializată în epurarea şi tratarea apei, a anunţat luni încheierea unui contract semnificativ în valoare de 22,9 milioane de lei pentru extinderea şi reabilitarea staţiilor de epurare şi tratare, incluzând lucrări de infrastructură critică pentru sursele de apă şi reţelele de aducţiune.
„În cadrul acestui proiect, Adiss are responsabilitatea furnizării echipamentelor, montajului şi punerii în funcţiune. Contractul a fost semnat în data de 12.09.2024. Termenul de execuţie este de 18 luni, iar perioada de notificare a defectelor este de 36 de luni”, conform unui raport publicat astăzi la BVB.
Valoarea contractului este de aproape două ori mai mare decât evaluarea bursieră a societăţii, respectiv 11,7 milioane de lei înaintea şedinţei de tranzacţionare de astăzi de la BVB. La ora publicării ştirii, acţiunile ADISS se apreciau cu 10,9%, pe o lichiditate de 57.000 de lei, ducând dinamica de anul acesta la 7%.
„ADISS S.A., lider în domeniul soluţiilor tehnice integrate, continuă eforturile în dezvoltarea de soluţii tehnice avansate şi întărirea parteneriatelor strategice, concentrându-se pe livrarea şi montarea staţiilor de epurare, precum şi pe revizii şi mentenanţă, pentru a aduce beneficii semnificative comunităţilor şi mediului în care operează”, reiese din raport.
Compania a mai anunţat recent contracte de 2,5 milioane de lei, 1 milion de lei, respectiv 660.000 de lei. În S1/2024, Adiss a înregistrat o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei, în scădere cu 47,2% an/an, şi o pierdere de 800.000 de lei, de la un rezultat negativ de 600.000 de lei în S1/2023.
Acţiunile ADISS au pierdut 1,3% în ultimele 12 luni, pe tranzacţii de 1,5 milioane de lei pe piaţa AeRO.