Tag: presedinte

  • Laksmi Mittal, lui Băsescu: Criza UE poate fi rezolvată dacă am avea Statele Unite ale Europei

     “Sidex este foarte importantă pentru ArcelorMittal şi suntem determinaţi să fim parte a industriei româneşti. În acelaşi timp, suntem într-o situaţie în care starea macroeconomică europeană nu este bună. Cererea europeană de oţel a scăzut cu 30%, comparat cu perioada precriză. Asta înseamnă 60 de milioane de tone de capacităţi în exces. Nu este cerere, nu este creştere, comparat cu SUA, unde cererea este deja asemănătoare cu cea din perioada precriză (…) Deci avem multe capacităţi, dar nu ne dezvoltăm, sau nu ne întoarcem la nivelul precriză”, a spus Laksmi Mittal.

    Preşedintele Băsescu a spus că Uniunea Europeană este în criză, nu în precriză, cum este situaţia în statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Astărăstoae: 580 de medici au plecat din ţară în primele trei luni ale acestui an. Motivul pentru care pleacă este o presiune extraordinară cum nu a mai existat în istoria României

     Astărăstoae a afirmat, într-o conferinţă de presă, că sistemul de sănătate românesc se confruntă cu un deficit de personal, în condiţiile în care, din anul 2007 şi până în prezent, peste 14.000 de medici au ales să părăsească România pentru că “s-au săturat de cum merg lucrurile”.

    El a spus că, în primele trei luni ale acestui an, au plecat 580 de medici, iar alţi 250 au solicitat documente pentru plecarea în străinătate în primele două săptămâni ale lunii aprilie, susţinând că acest val de plecări înregistrat în anul 2013 poate fi comparabil doar cu cel din 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană.

    Potrivit acestuia, dacă în 1989 în România erau 56.000 de medici cu drept de liberă practică, în 2013 numărul acestora este de 39.896.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Astărăstoae: Sistemul de sănătate continuă să se afle într-o profundă criză de subfinanţare

     Astărăstoae a declarat, într-o conferinţă de presă, că politica demagogică privind finanţarea sistemului de sănătate continuă în România.

    El susţine că este continuată astfel politica “aruncării prafului în ochi” şi că, deşi guvernanţii au anunţat că au majorat cu un miliard de euro bugetul Sănătăţii, în realitate bugetul alocat pentru îngrijirea pacienţilor din România a scăzut cu 18 la sută întrucât creşterea bugetară merge la plata arieratelor pe diferte domenii – medicamente, aparatură medicală.

    “Atât FMI, cât şi UE au avut foarte multă grijă de cei care dezvoltă industria în domeniul sănătăţii, cea mai mare piaţă financiară legală din acest moment din lume şi s-a mai introdus şi directiva că orice se achiziţionează se plăteşte în 60 de zile din momentul achiziţiei”, a spus Astărăstoae.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât şi cine mai joacă la “păcănele”?

    Acesta este rezultatul unui studiu realizat de compania de  cercetare de piaţă GfK România la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot, în contextul în care piaţa jocurilor de slot-machine s-a ridicat anul trecut la 400 milioane de euro, iar în această industrie sunt angajaţi circa 30.000 de oameni, potrivit spuselor lui Dan Iliovici, directorul executiv Romslot. Totodată, el a spus că valoarea taxelor direcţionate către stat din întreaga industrie a jocurilor de noroc ajung la 160 de milioane de euro.

    Estimarea lui Iliovici se referă la cele 60.000 de aparate de tip slot-machine răspândinte în cele circa 10.000 de locaţii de joc din ţară. Dacă includem şi piaţa neagră, vorbim despre o valoare a pieţei de circa 650 de milioane de euro – dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ cele 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România – într-un interviu anterior acordat  Business Magazin. Aceste date indică faptul că păcănelele sunt cea mai mare afacere din industria jocurilor de noroc (calculată de Business Magazin pe baza stimărilor din piaţă la 1, 3  miliarde de euro), depăşind chiar jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră.

    Totuşi, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la LOTO joacă 20% ,  la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo,  3% la jocurile din online, 3% la jocurile de cărţi(poker şi black jack) şi 1% la bingo, potrivit cercetării GfK.   

    .

    Conform aceluiaşi studiu, jucătorii de sloturi sunt într-o proporţie de 92% bărbaţi şi au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodaria participanţilor la joc este de 3, 60% dintre aceştia lucrează full – time, 65% sunt necăsătoriţi, 84% au internet în gospodărie şi 74% nu au niciun copil în gospodărie. De asemenea, venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1274 Ron, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2178 Ron pe lună.

    În ceea ce priveşte percepţia asupra jocurilor de noroc, jucătorii români asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie, relaxare, plăcerea jocului şi câştig. Jocurile de slot – machines sunt cel mai puternic asociate cu socializarea şi petrecerea timpului liber şi mai putin cu riscul şi adrenalina, în timp ce ruleta şi jocul de cărţi sunt cel mai puternic asociate conceptului clasic de joc de noroc.

    În studiu, au fost intervievate 855 de persoane la nivelul întregii ţări şi a inclus şi jucători de pe piaţa neagră – într-un procent de circa 15% , potrivit spuselor directorului executiv Romslot, Dan Iliovici.

    Cele aproximativ 10.000 de locaţii legale unde românii pot merge să joace la slot machines sunt împărţite între baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul – în proporţie de 85%, iar restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători, deşi la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele lui Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor  şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.

    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie. În termeni financiari, aparatele returnează acest procent de 80% din sumele pe care le înghit, însă există o nuanţă care nu trebuie ignorată. Mecanica din spatele unui slot machine spune că acesta este programat să dea înapoi jucătorilor în jur de 92-94% din punctele jucate. Concret, un jucător care introduce 1.000 de lei în aparat, primeşte în schimbul acestei sume nişte puncte pe care le poate miza la fiecare apăsare de buton. După câteva ore de joc, el constată că banii i s-au înjumătăţit. De fapt, ar trebui să ia în calcul că „în cele câteva ore de joc, aparatul a rotit de fapt mult mai mulţi bani, cam 10.000 de lei, în sensul că i-a oferit jucătorului mult mai multe puncte decât cele cu care a pornit„, explică Pascu. Statul impune un impozit de 25% din câştigul jucătorilor. Situaţia este însă destul de gri, pentru că nu poate fi măsurat câştigul unui jucător şi diferenţiat de asumarea unei pierderi şi retragerea banilor mai puţini decât avea când a intrat în sala de joc.

    Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

  • Niţu, despre dosarele Revoluţiei: Nu există o aplecare specială sau alta decât cea prevăzută de lege

     “Ne vom concentra asupra acestor dosare ca şi asupra altor dosare. Nu există o aplecare specială sau o aplecare altfel decât cea prevăzută de lege”, a declarat Niţu, după ceremonia de instalare a noilor şefi ai PICCJ, DNA şi DIICOT.

    Întrebat dacă în legătură cu aceste dosare va da răspunsul într-un an, aşa cum a cerut şeful statului, noul procurorul general a spus: “Să analizăm, să vedem ce se întâmplă la nivelul instituţiei. Au trecut doi ani de când am plecat din această instituţie şi unele lucruri s-au schimbat. Vom evalua”.

    În acelaşi context, Niţu a fost întrebat de jurnalişti dacă va cere o verificare a dosarelor Revoluţiei, el menţionând că “vom verifica sau vom analiza întreaga activitate, ca să vedem cum ne situăm şi ce avem de făcut în continuare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş, despre Bruxelles ca “Înalta Poartă”: Oricât de înaltă ar fi, tot are o clanţă pe undeva

     “Preşedintele Băsescu, unii dintre dumneavostră vorbeau aici de «Înalta Poartă», de ce face, ce taie şi spânzură Bruxelles-ul. Eu vreau să vă spun că oricât de înaltă ar fi o poartă, tot are o clanţă undeva. Important e să ştii să o găseşti să o deschizi şi să treci dincolo”, a spus oficialul european.

    El le-a cerut fermierilor români să renunţe la ideea delimitării “noi aici, în România, ei acolo în Europa”, având în vedere faptul că sunt beneficiarii unei politici comunitare, respectiv Politica Agricolă Comună.

    “Măcar dumneavoastă, în agricultură să ieşiţi din ideea asta – noi aici, în România, ei acolo, în Europa. Ieşiţi din ideea asta, sunteţi unul puţinele sectoare care beneficiază de o politică comună, Politica Agricolă Comună”, a spus comisarul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, fermierilor români: Bruxelles-ul nu e Înalta Poartă, ci un partener al României

     “Poate de la această întâlnire veţi pleca, dacă voi reuşi să vă conving, că Bruxelles-ul nu e Înalta Poartă. Vă pare Cioloş a fi unul de la Înalta Poartă? Mie nu-mi pare deloc. Eu cred că Bruxelles-ul e partenerul nostru, cu o singură condiţie: să respectăm regulile. Atunci când respecţi reguli şi ce ne-am angajat să facem, cu certitudine Bruxelles-ul ne va fi un partener. Când vedeţi sancţiuni, să vă întrebaţi de zece ori ce o fi făcut România de sunt poziţii care o admonestează”, a spus Băsescu.

    El a arătat că interesul celor de la Bruxelles este ca banii europeni să fie cheltuiţi bine şi la vreme în România şi i-a îndemnat pe fermieri să considere Bruxelles-ul un partener.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Optăm pentru demiterea miniştrilor prin moţiuni simple. Parlamentul să aprobe remanierile

     Liderul PNL a precizat că este susţinută inclusiv ideea ca adoptarea unei moţiuni simple în cazul unui ministru să ducă automat la demiterea acestuia.

    “Să limpezim că preşedintele nu are de luat vreo decizie de oportunitate în cazul unei remanieri, cu alte cuvinte să nu mai fim în trăsnaia aia că preşedintelui poate să nu-i placă ochii, tunsoarea, statura, mapa profesională a unui viitor ministru, dar asta numai o singură dată – cum în mod caraghios ne spune decizia Curţii Constituţionale – atunci spune foarte limpede: atunci când se petrece o remaniere preşedintele are misiunea de a consacra, încă o dată o spun, ca notarul, în această situaţie – deci verificând doar condiţiile de legalitate – o persoană pe care şi-o asumă sau îşi asumă răspunderea politică premierul care îl propune şi Parlamentul care îl votează”, a declarat Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Voronin susţine că Traian Băsescu îi sună pe oficialii de la Chişinău în stare de ebrietate

     “Eu ştiu de apelurile telefonice ale lui Băsescu. Sună seara aflându-se în stare de ebrietate”, a declarat Voronin, în limba rusă, în cadrul emisiunii Politica de la TV7, relatează PRO TV Chişinău.

    Întrebat despre ce vorbesc oficialii moldoveni cu preşedintele român, Voronin s-a limitat să spună că acesta “se amestecă, dictează, vine cu cerinţe”.

    Întrebat apoi pe cine sună Băsescu, Voronin a răspuns: “Pe cine să sune? Pe toţi îi sună. Pe rând”. El a precizat însă că pe el nu l-a sunat.

    Contactat de MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al şefului statului român, Bogdan Oprea, a spus că nu comentează declaraţia lui Voronin.

    Contactat de PRO TV Chişinău, primarul capitalei moldoveneşti, Dorin Chirtoacă, a recunoscut că a discutat la telefon cu preşedintele român despre situaţia politică din R.Moldova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mirela Bordea îl înlocuieşte temporar pe Omer Tetik la şefia Credit Europe Bank

    Tetik a fost desemnat director general al Băncii Transilvania, cu începere de la 1 iunie, având mandat până în decembrie 2016.

    “Închei această etapă profesională cu satisfacţia că am participat la construirea unei organizaţii flexibile, dinamice, cu o bună perspectivă pe piaţa bancară locală. Am dezvoltat în această perioadă proiecte care sunt acum o referinţă, alături de colegi ale căror viziune, competenţă şi entuziasm m-au inspirat. Aceste lucruri mă determină să cred că organizaţia are capacitatea de a răspunde cu succes oricăror provocări viitoare”, a declarat Omer Tetik.

    El a făcut parte din conducerea executivă a Credit Europe Bank începând din 2000 si a condus de-a lungul timpului diviziile Trezorerie, Instituţii financiare, Retail banking si Carduri. În 2009 a fost promovat vicepreşedinte, iar în 2010 preşedinte al băncii şi al CA.

    Banca “doreşte să mulţumească d-lui Omer Tetik pentru contribuţiile importante la succesul băncii, aduse de-a lungul celor 13 ani petrecuţi în cadrul companiei”, a declarat Bogdan Pleşuvescu, vicepreşedinte şi coordonator al activităţii de PR din Credit Europe Bank.

    Mirela Bordea a lucrat din 1992 în Banca de Credit Industrial şi Comercial, instituţie care după preluarea de către grupul turc Fiba în 2000 avea să se transforme în Finansbank, iar din 2007 în Credit Europe Bank.

    Credit Europe Bank România este deţinută de conglomeratul Fiba Group, controlat de miliardarul turc Husnu Ozyegin. La finele anului trecut, Credit Europe ocupa locul 15 în sistemul bancar românesc, cu active de 1,16 mld. euro şi o cotă de piaţă de 1,4%. din România. Banca a încheiat anul trecut cu o pierdere de aproape 32 mil. euro.