BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Economia subterană din România a scăzut în ultimii cinci ani la 39,6 miliarde de euro

     Fenomenul economiei nefiscalizate, în principal munca la negru şi subraportarea veniturilor sau a profitului, a scăzut cu aproape 15% în România în ultimii 10 ani, pe fondul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare mondiale şi creşterii plăţilor electronice.

    Începând din anul 2008, după criza financiară, economia subterană din România a avut o evoluţie mixtă în termeni absoluţi, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Visa Europe.

    Astfel, în perioada 2010-2013 a fost înregistrată o extindere a fenomenului, după declinul economiei şi creşterea şomajului, pe fondul măsurilor de austeritate şi a percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germanii cumpără tot mai multe case în Italia, profitând de problemele fianciare ale italienilor

     Vânzările de prorietăţi rezidenţiale au scăzut în Italia cu 26% anul trecut, la 88,1 miliarde de euro, ca urmare declinului creditării ipotecare, pe fondul a doi ani de recesiune şi al incertitudinilor legate de taxe, potrivit Bloomberg.

    Achiziţiile străinilor de case reprezentând a doua reşedinţă au avansat cu 14% anul trecut. Cumpărătorii din afara Italiei au cheltuit 2,1 miliarde de euro, potrivit datelor institutului de cercetare Scenari Immobiliari.

    Germanii, lideri în topul clienţilor străini încă din 2009, au acoperit aproape 40% din totalul achiziţiilor, urmaţi de britanici, cu 18%, şi de ruşi, cu 13%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Steinmetz, investitor la Roşia Montană, riscă să fie înlăturat dintr-un proiect uriaş în Guineea

     O investigaţie derulată de Departamentul Justiţiei din SUA şi autorităţile din Guineea a condus la arestarea a doi directori executivi detaşaţi în statul african de la BSG Resources, companie deţinută de Beny Steinmetz, şi la reţinerea unui cetăţean francez, care va fi judecat în New York, transmite Bloomberg.

    Ancheta se referă la modalitatea în care BSG Resources (BSGR) a obţinut drepturile asupra proiectului minier de la Simandou, Guineea, deţinute împreună cu gigantul brazilian Vale.

    Zăcământul de minereu de fier situat în sud-estul Guineei conţine resurse cu o valoare de 50 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook dincolo de apogeu

    In urmă cu câteva zile (mai precis în 29 aprilie), The Guardian a publicat un articol în care afirma că Facebook pierde milioane de utilizatori în marile pieţe (în special Statele Unite şi Marea Britanie) şi că dominaţia colosului din social media este ameninţată de noi servicii precum Instagram, Path sau Pinterest. Articolul cita studii de la Nielsen şi SocialBakers şi estima o pierdere de 6 milioane de utilizatori în SUA în ultima lună şi un total de 9 milioane în ultima jumătate de an, aceeaşi tendinţă fiind consemnată pentru Marea Britanie şi alte ţări europene. În schimb, reţeaua creşte în alte zone, rata cea mai mare fiind înregistrată în America de Sud.

    Articolul din Guardian a fost preluat de nenumărate publicaţii, care au dramatizat rezultatele, întrebându-se dacă nu cumva Facebook va împărtăşi soarta reţelei MySpace, care domina lumea socializării cu câţiva ani în urmă, iar astăzi a devenit irelevantă. Între timp, SocialBakers a dezminţit cele spuse de Guardian, afirmând că jurnaliştii englezi au interpretat greşit statisticile şi că, de fapt, rezultatele lor sunt grosiere şi nu estimează traficul. Ca întotdeauna, dezminţirea nu capătă expunere egală, iar mesajul a rămas acelaşi: Facebook scade pe pieţele profitabile şi creşte pe pieţe care nu prezintă interes major din perspectiva publicităţii.

    Nu cu mult în urmă, Facebook şi-a publicat rezultatele din ultimul trimestru, raportând un număr de 1,11 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună (în creştere cu 23% faţă de anul precedent) şi o proporţie tot mai mare a utilizatorilor care accesează serviciul de pe dispozitive mobile (751 de milioane, în creştere cu 54%).

    Acestea fiind cifrele, scăderea din SUA şi Marea Britanie pare mai puţin spectaculoasă şi e foarte posibil să fie conjuncturală sau chiar să se datoreze unor estimări greşite. În principiu, Nielsen a numărat accesările sitului şi a ponderat rezultatele printr-un amplu sondaj, însă este mai greu de estimat numărul celor care folosesc serviciul prin aplicaţii dedicate pe telefoane sau tablete. Pe de altă parte, e foarte posibil ca pieţele emergente (de exemplu, Brazilia sau India) să nu fie chiar de lepădat, iar rezultatele financiare bune raportate de Facebook asta par să sugereze. Una peste alta, nu cred că Facebook se confruntă cu un exod.

    Dacă există un pericol pentru Facebook, acesta provine mai degrabă din atitudinea utilizatorilor faţă de serviciul pe care-l oferă. Mai multe studii şi sondaje relevă faptul că oamenii nu prea iubesc Facebook, sunt adesea nemulţumiţi de schimbările de interfaţă (cei care detestă Timeline sunt cei mai zgomotoşi), au mari rezerve faţă de politicile de confidenţialitate. O dovadă este incidentul de la jumătatea anului trecut, când un mare număr de utilizatori au pretins că mesajele lor private mai vechi au fost afişate în pagina lor publică. Deşi Facebook a investigat problema şi a dezminţit categoric, utilizatorii n-au crezut explicaţiile şi au continuat acuzele. Neîncrederea privind modul cum sunt folosite informaţiile personale este de lungă durată şi probabil nu va înceta niciodată.

    Un sondaj interesant privind preferinţele utilizatorilor reţelelor de socializare a fost realizat de blogul LifeHacker, iar rezultate spun că peste 60% dintre respondenţi preferă Google Plus şi doar 14,8% sunt încântaţi de Facebook. Desigur, cu doar 24.000 de răspunsuri nu se poate face o statistică serioasă, însă dincolo de rezultate se află două aspecte interesante. Primul este că pagina sondajului are posibilităţi de partajare prin Facebook şi Twitter, dar nu şi prin Google Plus. Al doilea se referă la numeroasele comentarii ale vizitatorilor, care rezonează cu ce aud eu acasă: Google Plus este excelent, dar toţi prietenii mei sunt pe Facebook.

    Dar şi că utilizarea tinde să se specializeze: Facebook pentru comunicarea cu prietenii, Google Plus pentru a cunoaşte oameni cu interese comune, LinkedIn pentru viaţa profesională, iar Twitter pentru… „corporate me„.
    Interesant: Nielsen constată că tot mai mulţi oameni folosesc reţele sociale privind la televizor şi adesea discută despre programele pe care le urmăresc. Cine va fi primul care va exploata această tendinţă?

  • Profitul Facebook a urcat cu 58% în primele trei luni ale anului. Ce venituri a avut reţeaua de socializare în această perioadă

     Vânzările Facebook în primul trimestru au crescut cu 38%, la 1,46 miliarde de dolari, depăşind estimările analiştilor.

    Media estimărilor analiştilor contactaţi anterior de Bloomberg indică venituri de 1,44 miliarde de dolari pentru companie în primele trei luni ale anului.

    Platforma pentru publicitate pe smartphone-uri şi tablete a devenit o prioritate a Facebook în ultimul an, după evoluţia modestă a acţiunilor companiei în vara anului trecut.

    Titlurile s-au depreciat cu peste 50% de la listarea la bursa de la New York, în luna mai a anului trecut, până în septembrie, din cauza temerilor investitorilor privind capacitatea companiei de a genera venituri din publicitatea pe dispozitive mobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îşi protejează bogaţii Rusiei averile de Vladimir Putin

     Bogaţii Rusiei îşi controlează o parte însemnată a activelor prin intermediul unor companii holding înregistrate în afara ţării, pentru a-şi proteja afacerile de stat, dar şi de rivali, potrivit Bloomberg.

    “Entităţile offshore sunt principalele instrumente ale oamenilor de afaceri ruşi pentru protejarea activelor de autorităţi şi rivali”, a declarat Valeri Tutikhin, avocat la firma John Tiner & Partners, din Geneva, specializată în administrarea averii.

    Cel mai bogat om din Rusia, Alisher Usmanov, a transferat anul trecut controlul averii sale de 20 de miliarde de dolari unei companii holding din Insulele Virgine Britanice, aflată la o distanţă de circa 9.000 de kilometri de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Gazprom a scăzut anul trecut pentru prima dată în mai mult de un deceniu, cu aproape 10%

     Grupul Gazprom a raportat ultima dată o scădere a profitului net în 2001, potrivit Bloomberg.

    Profitul net a coborât la 1.180 miliarde de ruble (38 miliarde de dolari), de la 1.300 miliarde de ruble în 2011, a aunţat grupul.

    În schimb, veniturile au avansat cu 2,7%, la 4.760 miliarde de ruble (153,4 miliarde de dolari), după ce declinul exporturilor a fost compensat prin preţurile mai mari.

    Gazprom a redus cu 3,6% livrările către ţările europene, piaţa tradiţional mai profitabilă pentru producătoul rus, unde acoperă circa un sfert din cerere. Volumul vânzărilor a scăzut, de asemenea, pe piaţa din Rusia şi în fostele state sovietice

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple se împrumută prin obligaţiuni, prima oară după 1996, pentru a returna bani acţionarilor

     Compania intenţionează să emită cel mai devreme marţi, 30 aprilie,obligaţiuni cu dobândă variabilă şi maturitate în 2016 şi 2018, precum şi obligaţiuni cu dobândă fixă cu termen în 2016, 2018, 2023 şi 2043.

    “Veţi vedea un interes semnificativ. Apple va atrage tot felul de cumpărători”, a declarat Ashish Shah, director de investiţii la compania AllianceBernstein în New York.

    Oferta Apple, aranjată de Goldman Sachs Group şi Deutsche Bank, vine după ce Microsoft a vândut săptămâna trecută obligaţiuni în valoare de 1,95 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple a vândut obligaţiuni de 17 miliarde de dolari, MAXIM ISTORIC pentru o corporaţie

     Compania americană a emis obligaţiuni cu dobândă variabilă în valoare de 3 miliarde de dolari şi titluri cu rată fixă de 14 miliarde de dolari. Maturităţile variază între 3 şi 30 de ani. Fondurile obţinute din obligaţiuni vor ajuta Apple să evite plata taxelor pe care le-ar datora în cazul repatrierii unor fonduri de 102,3 miliarde de dolari din lichidităţile pe care le deţine în afara SUA.

    “Este un brand de calitate foare ridicată, ceea ce aduce foarte mulţi cumpărători diferiţi”, a declarat Ashish Shah, director de investiţii la AllianceBernstein, fond care administrează active de 256 miliarde de dolari.

    Vânzarea de obligaţiuni, prima pentru Apple începând din 1996, a fost intermediată de Goldman Sachs şi Deutsche Bank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro