Tag: business

  • Românul care a mizat, în mijlocul crizei, pe un business destinat celor cu venituri peste medie şi a avut succes

    „Ideea businessului a plecat de la uzul propriu al produselor; practic, pe piaţa produselor premium de la noi, oferta nu era foarte mare”, povesteşte Răzvan Trapiel, managing partner la barbieritdelux.ro. „Din cele câteva branduri pe care le foloseam pe vremea aia, m-am gândit că în loc să le comand şi să le tot comand, ar fi mai bine să le aduc în ţară. Am luat legătura cu două dintre firme; Truefitt&Hill a răspuns pozitiv, am văzut care sunt condiţiile şi ne-am pus pe treabă.”

    Prin urmare, Răzvan Trapiel a devenit unic furnizor în România al companiei. Înfiinţată în 1805, Truefitt & Hill deţine cel mai vechi local de bărbierit din lume şi este, de asemenea, furnizor oficial al Casei Regale a Marii Britanii, prin mandatul regal al Ducelui de Edinburgh.

    Antreprenorul român de 40 de ani a pornit businessul în 2009, un moment în care apetitul general pentru riscul din sfera antreprenorială era la cote scăzute. „Am contat pe faptul că nu există acest gen de produse, am zis că e un mare atu pentru cineva care caută ceva mult mai bun decât oferta de pe piaţă. Criză sau nu, am mers pe ideea asta. Sigur, am început mai greu, dar am reuşit să avem an de an o creştere, indiferent cât de mică.” Investiţia iniţială în business a fost de 20.000 de euro în stoc şi alţi 10.000 în site şi promovarea acestuia.

    „Am pornit în acelaşi timp pe două direcţii: una cu magazinul nostru online, iar cealaltă cu partea de distribuţie către frizerii sau alte magazine. Iniţial, magazinul avea rolul de a susţine cealaltă parte a businessului, cu focus mai degrabă pe partea de distribuţie. Între timp, site‑ul a devenit o sursă de venit constant şi considerabil”, spune el. „Am avut un an şi ceva în care am tot investit, pentru că am încercat să ţinem preţurile la un nivel acceptabil pentru clienţi. Adaosul nu era chiar foarte mic, dar nici la nivelul practicat de alte companii, care marşau pe marje între 100 şi 300%. Şi atunci a trebuit să tot investim din propriile resurse.”

    Care este profilul clientului? Răzvan Trapiel l-a identificat ca fiind bărbat, peste 40 de ani, cu venituri peste medie, luând în calcul numărul şi valoarea comenzilor. „Faptul că bărbaţii sunt fideli unui produs reprezintă atât un avantaj cât şi un dezavantaj”, spune tânărul antreprenor. „Plusul este că atunci când ia contact cu un produs şi îl foloseşte, în general rămâne la acel produs. Pe de altă parte, este greu de convins să încerce produse noi. Chiar dacă apar argumente pentru un alt produs, în general bărbaţii rămân fideli unui anumit brand.” Cel mai bine vândute produse sunt after shave-urile, apa de colonie şi cremele de bărbierit. Un aspect interesant: în ultima vreme au crescut foarte mult vânzările de săpunuri de bărbierit.

    Românii au cheltuit în 2015 peste 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF. Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per ansamblu, care a bifat un plus de circa 9% în aceeaşi perioadă. Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vânzările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 miliarde lei. În prezent, piaţa cosmeticelor din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune, în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    Răzvan Trapiel a luat în considerare şi ideea de a avea un punct de desfacere, dar a decis că nu ar fi oportun. Ceea ce ia însă în calcul este să dezvolte şi partea a doua a contractului cu Trueffit&Hill, mai exact partea de exclusivitate a distribuţiei în frizerii şi magazine. „Până acum nu a fost cazul, pentru că de-abia de vreo doi ani au început să apară şi frizerii dedicate exclusiv bărbaţilor. Când am început afacerea, exista o singură frizerie de acest gen, undeva prin Dorobanţi.” Astfel, antreprenorul intenţionează să deschidă şi o frizerie sub umbrela companiei până la finalul toamnei. Investiţia iniţială ar urma să fie în jur de 60.000 de euro, iar recuperarea acesteia ar lua în jur de 18 luni. „Un singur scaun de frizerie pleacă de la 3.000 de euro, dar poate ajunge şi la 7-8 mii de euro, depinde de calitate. Există pe piaţă şi scaune de 500 de euro, dar apoi încep problemele. În plus, noi avem mai multe criterii de respectat, impuse de cei de la Trueffit&Hill – de aici şi costurile ridicate. E important şi cum arată, cât spaţiu ai, unde e localizată frizeria; sunt multe lucruri pe care ei trebuie să îşi dea acceptul.” Truefitt&Hill deţine un lanţ de frizerii în Marea Britanie, Statele Unite şi Canada, iar în ultimii ani a deschis o serie de unităţi în Asia.

    Frizeria optimă pentru specificul pieţei locale ar fi cea de patru posturi, opinează antreprenorul, dar mai sunt diverse impedimente precum investiţia iniţială: „Una e să o faci de 3-4 posturi şi alta de 8-9 posturi. Un post de lucru costă foarte mult, mai ales dacă iei unul de calitate”.

    În România, principala problemă este dată de faptul că au dispărut şcolile de frizerie, explică Răzvan Trapiel. „Acum pot fi urmate nişte cursuri de profil, apoi fiecare capătă experienţă lucrând. Cea mai mare problemă în astfel de afaceri este forţa de muncă, pentru că nu există personal calificat. Cursurile de frizer sau de stilist nu sunt suficiente, ieşi de acolo doar cu diplomă şi cam atât, iar formarea se face ulterior la locul de muncă. Asta înseamnă o investiţie de timp, de resurse până se formează omul şi poate să ofere serviciul la calitatea la care o oferă şi colegii lui.”

    Cât despre planurile de extindere a afacerii, el se rezumă la a vorbi despre România. „Am avut mai multe solicitări de a deschide reprezentanţe în afara ţării, mai ales din Bulgaria şi din Republica Moldova, dar mai întâi vrem să ne aşezăm cât mai bine pe piaţa de aici.”

  • Ce sfaturi are tânăra care s-a pensionat la 28 de ani cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

    După ce a petrecut şapte ani în sectorul financiar, ajungând să ocupe o poziţie de senior în cadrul firmei sale, Livingston a strâns economii de 2 milioane de dolari. 40% din această sumă provine din investiţii, iar 60% din economii.

    “Dacă nu eşti nevoit să munceşti pentru bani atunci poţi face orice”, a spus ea pentru Business Insider. 

    Totul însă nu a început de la zero, Livingston obţinând un job foarte bun încă de la absolvirea facultăţii (100.000 de dolari pe an). Totuşi ea nu şi-a cheltuit banii pe lucruri de care nu avea nevoie. Chiar şi când salariul a început să crească ea tot nu a cedat tentaţiilor şi a trăit frugal, cheltuind banii doar atunci când era nevoie . Totuşi New York nu este un oraş deloc ieftin

    Cum a reuşit? Sfaturile tinerei:

    1. Identifică cum se fac cele mai mari cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli ale americanilor sunt: chiria, transportul şi mâncarea. Deşi salariu îi permitea, Livingston a ales să locuiască într-un apartament unde chiria era de 1050 de dolari (destul de ieftin pentru New York). “Ştiu că alte persoane de vârsta mea plătesc cu 400-600 de dolari mai mult decât mine. Asta înseamnă economii de 7000 de dolari pe an”, a mărturisit el.

    2. Cumpără mobilă second hand

    “Pentru că sunt foarte mulţi oameni în New York care se mută foarte des există multă mobilă care nu este mai veche de 1 an de zile pe piaţă”, spune ea. Livingston a cumpărat multă mobilă prin Craiglist, care au reduceri şi de 50% faţă de preţul din magazin. “Dacă nu îţi place sau nu-l foloseşti poţi să-l vinzi iar foarte repede”.

    3. Profită de densitatea oraşului

    Există foarte multe magazine, cafenele, baruri pe fiecare stradă din New York şi nu trebuie să ieşi în oraş la cele mai scumpe localuri, ci poţi găsi unele ieftine. Tot ce trebuie să faci este puţină cercetare.

    4. Gândeşte-te la fiecare achiziţie în termeni de cost pe oră

    Sfatul numărul unu al lui Livingston este să te gândeşti la preţ în termeni de cost pe oră sau cât timp trebuie să munceşti pentru a achiziţiona produsul respectiv. “Dacă te gândeşti la cât de mult câştigi şi împarţi suma la numărul de ore lucrate obţii o sumă concretă”.

    Să spunem că într-o oră câştigi 20 de dolari. Asta înseamnă că pentru un iPhone de 700 de dolari ai avea nevoie de 35 de ore de muncă. 100 de dolari pentru o ieşire în oraş, 5 ore de muncă. O bluză de 40 de dolari, 2 ore de muncă. Aşadar, puneţi întrebarea: Merită?

    “Trebuie să realizezi că nu contează doar câţi bani economiseşti, ci este nevoie să faci ca banii să lucreze pentru tine”, spune ea. Dacă renunţi la cafeaua de 5 dolari de la colţ asta înseamnă o economie de 1825 de dolari într-un an pe care ai putea obţine dobândă într-un cont. “Dacă ţii bani timp de 10 ani într-un cont cu o dobândă de 8% asta înseamnă peste 33.000 de dolari”

  • Un alt miliardar se pregăteşte să candideze în Statele Unite: “Mi-am dat seama cât aş fi regretat dacă alegeam să stau deoparte”

    “Am discutat despre cât de mare ar fi ameninţarea unui Trump ajuns la putere”, a explicat Cuban într-un email. “Am încercat să ne dăm seama cât de important este ca eu să mă implic, şi cât de mult aş fi regretat dacă aş fi ales să stau deoparte.”

    El mai spune că alături de familia sa simte că a luat-o într-o direcţie corectă, şi că are o platformă şi o voce pentru anii ce vor urma.

    La 58 de ani, Mark Cuban este şi el un om de afaceri care a pornit de la zero, deţinând acum, printre altele, clubul de fotbal american Dallas Mavericks. Şi pare din ce în ce mai decis să candideze la preşedinţie, scriu cei de la Business Insider.

    Înainte de alegerile din 2016, Cuban s-a ferit de viaţa politică, dar în ultimul timp el a început să vorbească deschis despre posibilitatea de a candida în 2020.

    Cuban s-a născut în 1958 în Pittsburgh, Pennsylvania, în cadrul unei familii de evrei. Bunicul său din partea tatălui şi-a schimbat numele de familie din Chabenisky în Cuban după ce a emigrat din Rusia; bunicii din partea mamei erau de origine română. Prima experienţă de business a avut-o la 12 ani, când a vândut saci de gunoi pentru a-şi cumpăra o pereche de adidaşi pentru baschet.

    Mark Cuban a urmat cursurile Universităţii din Pittsburgh, unde a devenit membru al frăţiei Pi Lambda Phi; a avut de-a lungul facultăţii mai multe slujbe, cum ar fi barman, instructor de dansuri disco sau organizator de petreceri. S-a transferat apoi la Universitatea din Indiana, de unde a obţinut în 1981 o diplomă în administrarea afacerilor.

    În 1982, Mark Cuban s-a mutat în Dallas, Texas, unde a obţinut un post ca agent de vânzări pentru una din primele companii implicate în comercializarea calculatoarelor, Your Business Software(YBS). A fost concediat după câteva luni şi a decis să pornească propriul său business, MicroSolutions, luând alături de el o parte dintre clienţii YBS.

    A vândut compania 7 ani mai târziu, în 1990, pentru 6 milioane de dolari.

  • Ce sfaturi are tânăra de 28 de ani care s-a pensionat cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

    După ce a petrecut şapte ani în sectorul financiar, ajungând să ocupe o poziţie de senior în cadrul firmei sale, Livingston a strâns economii de 2 milioane de dolari. 40% din această sumă provine din investiţii, iar 60% din economii.

    “Dacă nu eşti nevoit să munceşti pentru bani atunci poţi face orice”, a spus ea pentru Business Insider. 

    Totul însă nu a început de la zero, Livingston obţinând un job foarte bun încă de la absolvirea facultăţii (100.000 de dolari pe an). Totuşi ea nu şi-a cheltuit banii pe lucruri de care nu avea nevoie. Chiar şi când salariul a început să crească ea tot nu a cedat tentaţiilor şi a trăit frugal, cheltuind banii doar atunci când era nevoie . Totuşi New York nu este un oraş deloc ieftin

    Cum a reuşit? Sfaturile tinerei:

    1. Identifică cum se fac cele mai mari cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli ale americanilor sunt: chiria, transportul şi mâncarea. Deşi salariu îi permitea, Livingston a ales să locuiască într-un apartament unde chiria era de 1050 de dolari (destul de ieftin pentru New York). “Ştiu că alte persoane de vârsta mea plătesc cu 400-600 de dolari mai mult decât mine. Asta înseamnă economii de 7000 de dolari pe an”, a mărturisit el.

    2. Cumpără mobilă second hand

    “Pentru că sunt foarte mulţi oameni în New York care se mută foarte des există multă mobilă care nu este mai veche de 1 an de zile pe piaţă”, spune ea. Livingston a cumpărat multă mobilă prin Craiglist, care au reduceri şi de 50% faţă de preţul din magazin. “Dacă nu îţi place sau nu-l foloseşti poţi să-l vinzi iar foarte repede”.

    3. Profită de densitatea oraşului

    Există foarte multe magazine, cafenele, baruri pe fiecare stradă din New York şi nu trebuie să ieşi în oraş la cele mai scumpe localuri, ci poţi găsi unele ieftine. Tot ce trebuie să faci este puţină cercetare.

    4. Gândeşte-te la fiecare achiziţie în termeni de cost pe oră

    Sfatul numărul unu al lui Livingston este să te gândeşti la preţ în termeni de cost pe oră sau cât timp trebuie să munceşti pentru a achiziţiona produsul respectiv. “Dacă te gândeşti la cât de mult câştigi şi împarţi suma la numărul de ore lucrate obţii o sumă concretă”.

    Să spunem că într-o oră câştigi 20 de dolari. Asta înseamnă că pentru un iPhone de 700 de dolari ai avea nevoie de 35 de ore de muncă. 100 de dolari pentru o ieşire în oraş, 5 ore de muncă. O bluză de 40 de dolari, 2 ore de muncă. Aşadar, puneţi întrebarea: Merită?

    “Trebuie să realizezi că nu contează doar câţi bani economiseşti, ci este nevoie să faci ca banii să lucreze pentru tine”, spune ea. Dacă renunţi la cafeaua de 5 dolari de la colţ asta înseamnă o economie de 1825 de dolari într-un an pe care ai putea obţine dobândă într-un cont. “Dacă ţii bani timp de 10 ani într-un cont cu o dobândă de 8% asta înseamnă peste 33.000 de dolari”

  • Studiu: 9 din 10 antreprenori cred că eşecul este „o sentinţă pe viaţă” şi se retrag din business

    „Aproape jumătate dintre companiile româneşti cu impact real în economie se confruntă cu o stare de dificultate, tendinţă menţinută în ultimii patru ani”, arată studiul, care a fost realizat luând în calcul 640.000 societăţi. Dintre acestea, doar 3% au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă.

    De asemenea, o analiză de piaţă comandată de CITR arată că 69 din 100 de manageri pun dificultatea activităţii companiei pe seama conducerii defectuoase, neperformante, mai degrabă decât pe contextul economic (scăderea comenzilor, diminuarea numărului de clienţi, contractarea pieţelor).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un alt miliardar se pregăteşte să candideze în Statele Unite: “Mi-am dat seama cât aş fi regretat dacă alegeam să stau deoparte”

    “Am discutat despre cât de mare ar fi ameninţarea unui Trump ajuns la putere”, a explicat Cuban într-un email. “Am încercat să ne dăm seama cât de important este ca eu să mă implic, şi cât de mult aş fi regretat dacă aş fi ales să stau deoparte.”

    El mai spune că alături de familia sa simte că a luat-o într-o direcţie corectă, şi că are o platformă şi o voce pentru anii ce vor urma.

    La 58 de ani, Mark Cuban este şi el un om de afaceri care a pornit de la zero, deţinând acum, printre altele, clubul de fotbal american Dallas Mavericks. Şi pare din ce în ce mai decis să candideze la preşedinţie, scriu cei de la Business Insider.

    Înainte de alegerile din 2016, Cuban s-a ferit de viaţa politică, dar în ultimul timp el a început să vorbească deschis despre posibilitatea de a candida în 2020.

    Cuban s-a născut în 1958 în Pittsburgh, Pennsylvania, în cadrul unei familii de evrei. Bunicul său din partea tatălui şi-a schimbat numele de familie din Chabenisky în Cuban după ce a emigrat din Rusia; bunicii din partea mamei erau de origine română. Prima experienţă de business a avut-o la 12 ani, când a vândut saci de gunoi pentru a-şi cumpăra o pereche de adidaşi pentru baschet.

    Mark Cuban a urmat cursurile Universităţii din Pittsburgh, unde a devenit membru al frăţiei Pi Lambda Phi; a avut de-a lungul facultăţii mai multe slujbe, cum ar fi barman, instructor de dansuri disco sau organizator de petreceri. S-a transferat apoi la Universitatea din Indiana, de unde a obţinut în 1981 o diplomă în administrarea afacerilor.

    În 1982, Mark Cuban s-a mutat în Dallas, Texas, unde a obţinut un post ca agent de vânzări pentru una din primele companii implicate în comercializarea calculatoarelor, Your Business Software(YBS). A fost concediat după câteva luni şi a decis să pornească propriul său business, MicroSolutions, luând alături de el o parte dintre clienţii YBS.

    A vândut compania 7 ani mai târziu, în 1990, pentru 6 milioane de dolari.

  • Oraşul care costă 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Cine sunt oamenii care au construit acest business de 69 de miliarde de dolari

    Business Insider a alcătuit o listă cu cei mai importanţi oameni din cadrul companiei, iar noi am adăugat la această listă şi pe Nicoleta Schroeder, cea care conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber. În prezent compania este evaluată la 69 de miliarde de dolari.

    Jeff Jones este noul preşedinte la Uber. Acesta a fost “furat” de la Target de către Kalanick pentru a deveni preşedintele Uber, cu responsabilităţi asupra operaţiunilor, marketing şi customer support. Când Travis l-a întrebat pe Jeff Jones cum s-a descurcat în timpul unui discurs TED Talk, Jones i-a dat nota -B spunând că mai are de lucrat la anumite aspecte. Probabil asta l-a impresionat pe Kalanick care l-a angajat mai târziu.

    Ryan Graves a fost primul angajat al Uber şi primul CEO. Graves a ocupat poziţia de CEO din februarie 2010 până în decembrie 2010. Acesta a condus expansiunea internaţională şi creşterea companiei. Acum este antreprenor şi constructor în cadrul Uber şi se ocupă de proiectele speciale ale companiei de ridesharing.

    Austin Geidt se ocupă de extinderea Uber pe glob
    Ea plănuieşte în ce oraşe compania şi cum trebuie tratată extinderea. A fost al patrulea angajat al companiei şi l-a vremea respectivă se lupta cu dependenţa de droguri. “Sunt foarte mândră de ceea ce am făcut la Uber şi de echipa mea, dar sunt mai mândră de faptul că am reuşit să renunţ la droguri”

    Thuan Pham se asigură că aplicaţia funţionează fără cusur

    Pham este CTO (chief technology office) al Uber şi se ocupă de platforma tehnologică a companiei. A început cu o echipă de 40 de oameni, acum are în subordine peste 1200 de ingineri IT.

    Ed Baker este o vedetă în devenire în cadrul echipei şi are un singur obiectiv: creşterea

    Dacă Uber vrea să devină o companie cu adevărat global va trebui să crească foarte mult şi să o facă bine. Baker s-a ocupat de extinderea Facebook înainte de a veni la Uber în 2013.

    Joe Sullivan este un fost angajat la Facebook şi se ocupă de securitatea şoferilor şi a pasagerilor

    Joe Sullivan este chief security officer şi toate eforturile lui se îndreaptă către menţinerea şoferilor, a coletelor şi a pasagerilor Uber în siguranţă. Şi-a început cariera ca avocat ce se ocupa de cazuri legate de cybersecurity, apoi a început să lucreze cu companii de tehnologie. A început cu eBay apoi a petrecut 8 ani la Facebook şi din aprilie lucrează la Uber

    Emil Michael vrea ca partea de business să funcţioneze

    Michael se ocupă de creşterea business-ului şi cel mai recent eforturile lui s-au îndreptat către creşterea business-ului în China şi încheierea parteneriatului cu Baidu, echivalentul Uber în China.

    Anthony Levandowski este responsabil pentru construirea automobilelor autonome

    Levandowski era interesat de construirea automobilelor fără şofer de dinainte de a veni la Uber. A început cu un Ghostrider, un startup care cerceta construirea unor motociclete fără şofer, apoi a trecut la Google de unde a plecat pentru a fonda Otto, un start-up ce se ocupa de construirea unui software care transformă camioanele obişnuite în unele autonome.  Recent, Otto a fost achiziţionat de către Uber pentru a-şi mări eforturile în departamentul maşinilor fără şofer. Mai mult, Uber s-ar putea folosi de cunoştiinţele lui Levandowski pentru a intra şi în domeniul camioanelor autonome.

    Jason Droege se ocupă de extinderea business-ului la mai mult decât maşini precum UberEATS, UberRush (servicii de livrare), care au plecat de la statut de experiment şi au ajuns la componente importante ale companiei.

    Salle Yoo este responsabilă de partea legislativă a companiei.


    Uber este implicată în multe scadaluri din cauza faptului că nu există un cadru legislativ bine definit pentru funcţionarea serviciului de ridesharing. Yoo a intrat în echipă în urmă cu trei ani şi a crescut echipa de legal a companiei cu până la 120 de angajaţi.

    Rachel Whetstone este responsabilă pentru mesajele şi comunicarea companiei


    Relaţiile cu publicul sunt o componentă foarte importantă pentru orice companie, mai ales pentru una care se adresează consumatorilor, iar în cazul Uber şi mai important, având în vedere obstacolele legislative de care s-a lovit în mai multe ţări de pe glob.

    Uber a devenit una dintre cele mai valoaroase companii de tehnologie din lume, iar Gautam Gupta este responsabil pentru finanţele Uber

    Uber nu a avut un CFO de vreun an şi jumătate, după ce a plecat Brent Callinnicos, dar de finanţe s-a ocupat mâna dreaptă a lui Callinicos, Gautam

    Brian McClendon, fost angajat Google, este responsabil de dezvoltarea navigaţiei şi hărţilor pentru maşinile autonome.

    McClendon a fost implicat în creaţia Google Maps şi Google Earth, iar după 10 ani petrecuţi în cadrul companiei din Mountain View, acesta a decis să meargă la Uber şi să ajute la dezvoltarea sistemului pentru automobilele fără şofer.

    Nicoleta Schroeder se ocupă de operaţiunile Uber în România

    Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
    urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România.

     

     

     

  • Care sunt sectoarele din business cu cea mai rapidă creştere din România

    Cea mai bună evoluţie din top 20 au avut-o telecomunicaţiile, care şi-au majorat cifra de afaceri cu 42%, până la 20 de mi­liarde de lei.  La sfârşitul anului 2015, în telecomunicaţii activau 1.964 de companii cu capital românesc şi 130 de companii cu capital străin, însă ponderea covârşitoare a businessului era în dreptul companiilor cu capital străin, de 86%.

    Telecomunicaţiile angajează circa 41.000 de salariaţi, iar creşterea numărului de salariaţi cu 16% în aceeaşi perioadă arată efervescenţa acestui sector. Creşterea a fost determinată de companiile care investesc în România pentru soluţii de service furnizate la nivel global.

    Pe locul al doilea în topul creşterilor cifrei de afaceri totale în 2015 se află sectorul de restaurante, cu 37%, până la 10,2 mld. lei. Explicaţia este fără îndoială creşterea con­sumului ca urmare a scăderii TVA la ali­mente, inclusiv la bere. Acesta este cel mai bun an al industriei de restaurante din 2008 încoace.

  • Care sunt sectoarele din business cu cea mai rapidă creştere din România

    Cea mai bună evoluţie din top 20 au avut-o telecomunicaţiile, care şi-au majorat cifra de afaceri cu 42%, până la 20 de mi­liarde de lei.  La sfârşitul anului 2015, în telecomunicaţii activau 1.964 de companii cu capital românesc şi 130 de companii cu capital străin, însă ponderea covârşitoare a businessului era în dreptul companiilor cu capital străin, de 86%.

    Telecomunicaţiile angajează circa 41.000 de salariaţi, iar creşterea numărului de salariaţi cu 16% în aceeaşi perioadă arată efervescenţa acestui sector. Creşterea a fost determinată de companiile care investesc în România pentru soluţii de service furnizate la nivel global.

    Pe locul al doilea în topul creşterilor cifrei de afaceri totale în 2015 se află sectorul de restaurante, cu 37%, până la 10,2 mld. lei. Explicaţia este fără îndoială creşterea con­sumului ca urmare a scăderii TVA la ali­mente, inclusiv la bere. Acesta este cel mai bun an al industriei de restaurante din 2008 încoace.