Grupul german Kaufland, cel mai puternic comerciant din România cu peste 100 de hipermarketuri cu preţuri mici şi cu afaceri de 1,8 mld. euro anul trecut, va face o mutare surpriză pe tabla de şah a retailului, potrivit unui anunţ al companiei.
Nemţii sunt prezenţi astăzi pe şapte pieţe din Europa, respectiv Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România, cu peste 1.100 de magazine.
Cutremurul plecat săptămâna trecută de sub capota unui Volkswagen zguduie acum nu numai poziţia pe piaţă a producătorului german, ci întreaga industrie auto şi viitorul ei.
Personal, regret profund că am încălcat încrederea clienţilor şi a publicului”, a declarat Martin Winterkorn, CEO-ul Volkswagen. Grupul german a recunoscut imediat că a trişat privind limitele acceptate în Statele Unite pentru emisiile poluante, după ce agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii.
Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în starea normală de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, astfel maşinile germanilor au depăşit normele privitoare la noxe de 40 de ori. Fapt care era imposibil să nu aibă repercusiuni grave. Aproape 500.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta (2009-2014), modelele Beetle şi Golf, dar şi Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3.
La nivel mondial, 11 milioane de vehicule au fost echipate cu acest software. Pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor, Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Bursa a reacţionat imediat şi acţiunile companiei germane au scăzut cu 20% luni şi cu încă 20% ziua următoare, pierzând nu mai puţin de 15,6 miliarde de dolari şi aproape un sfert din valoarea sa de piaţă. În plus, VW riscă amenzi de până la 18 miliarde de dolari. „Este pusă sub semnul întrebării existenţa grupului Volkswagen. Amenzile judiciare pe care grupul auto le riscă în scandalul emisiilor ar putea fi doar vârful aisbergului. VW ar risca penalităţi financiare pe pieţele auto de 7,5 ori mai mari decât amenzile Chiar dacă VW va reuşi să supravieţuiască în actuala formă, compania va ocupa o poziţie inferioară pe piaţă în următorii ani”, a anunţat şi a comentat Marketwatch, citând un studiu academic.
Acest scandal nu a afectat doar Volkswagen, ci întreaga industrie auto, titlurile Daimler, BMW, Renault şi PSA Peugeot Citroen înregistrând imediat scăderi pe bursă. Renault şi Peugeot Citroen nici măcar nu comercializează vehicule în SUA, însă circa jumătate din vânzările lor globale sunt formate din automobile diesel.
Problema dezvăluită în Statele Unite s-a propagat peste tot în lume. Guvernul de la Berlin a cerut constructorilor de automobile informaţii suplimentare despre emisiile poluante. De asemenea, autorităţile din Australia şi Taiwan cer clarificări producătorului german. Franţa şi Italia au anunţat că cercetează cazul cu atenţie, iar ministrul francez de finanţe Michel Sapin a cerut o anchetă la nivel european. Şi în Coreea de Sud se investighează corectitudinea testelor privind emisiile poluante pentru trei modele Volkswagen.
Miercurea trecută, după-amiază, şeful Volkswagen şi-a dat demisia de la conducerea companiei. „Sunt şocat de evenimentele din ultimele zile. În calitatea de director general, accept responsabilitatea pentru neregulile depistate la motoarele diesel şi am cerut Consiliului de supraveghere să accepte încheierea mandatului meu la conducerea Grupului Volkswagen. Fac acest gest în interesul companiei, deşi nu am fost conştient de nicio neregulă de care să fiu eu responsabil”, a spus Winterkorn, care se retrage la 68 de ani, după ce a acumulat un fond de pensie în jurul a 30 de milioane de euro, fiind anul trecut al doilea cel mai bine plătit CEO din Germania, primind în total 16,6 milioane de euro sub formă de bonusuri din partea grupului VW şi a acţionarului majoritar al acestuia, Porsche.
Ce înseamnă tot acest scandal pentru grupul german, pentru automobilele diesel şi pentru industria auto? Părerile sunt împărţite: scandalul acesta „va avea consecinţe financiare considerabile pentru grup, care nu pot fi calculate acum. Este în pericol imaginea şi credibilitatea VW în întreaga lume”, este de părere Ferdinand Dudenhöffer, analist al pieţei auto; „Noi nu credem că acest dezastru va avea un impact negativ major asupra preferinţelor consumatorilor din Europa, dar se va reduce creşterea cotei de piaţă în Statele Unite”, a spus Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer;
Richard Gane, expert în industria automotive în cadrul firmei de consultanţă Vendigital, nu este de acord şi crede că „cererea pentru maşini diesel va scădea major”. În Statele Unite, piaţa automobilelor diesel reprezintă 1% din toate vânzările de maşini noi şi probabil că acest procent nu va creşte prea curând. Pe de altă parte, impactul în Europa ar putea fi mult mai semnificativ, s-ar putea înregistra o trecere de la diesel la automobile cu motor pe benzină”, a adăugat el.
Să fie acest scandal punctul de cotitură al industriei auto şi constructorii de automobile să-şi îndrepte eforturile pentru realizarea automobilelor electrice? În timp ce Volkswagen dă din mâini să nu se înece, Bosch a anunţat că până în 2020 va produce o baterie electrică pentru automobile cu o autonomie mai mare, dar şi cu costurile de producţie înjumătăţite. Dacă automobilul diesel ar muri şi maşina electrică i-ar lua locul, toate problemele legate de motor, bujii, cilindri sau filtre ar dispărea. „Sunt sceptic în privinţa morţii motorului diesel. Consumatorii ştiau de mult de problemele de poluare şi au ales să ignore acest lucru. Oamenii o să continue să cumpere maşini dintr-un singur motiv: să-şi facă treaba la un preţ cât mai scăzut”, a spus Roger Barrowcliffe, pentru publicaţia The Independent.
Acum ceva vreme nu era nici urmă de computer sau componente electronice în scheletul unui autoturism, dar maşinile moderne sunt pline de computere, iar în viitor am putea chiar spune că vom conduce computere pe patru roţi. Mai mulţi constructori şi-au lansat modele electrice, dar a căror autonomie nu depăşeste însă 160 km. Zoe al celor de la Renault este o excepţie, automobil care poate merge până la 250 km şi care are un preţ de pornire de 20.000 de euro la care se adaugă plata lunară a unei chirii pentru baterie ce porneşte de la 79 de euro.
De asemenea, Tesla oferă cu Model S, o limuzină premium cu un motor electric ce are o autonomie de peste 400 km, iar Audi a prezentat săptămâna trecută conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km. Scandalul ar putea fi un catalizator pentru schimbare, Parisul vrea să scape de maşini diesel până în 2020 şi Londra pare să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă tehnologia avansează îndeajuns de repede, preţul automobilelor electrice va scădea şi astfel vom întâlni la colţ de stradă tot mai multe maşini electrice, forţând guvernele să investească într-o infrastructură de alimentare a acestora. Efectul bulgărelui de zăpadă.
Acest lucru nu ar ajuta doar constructorii tradiţionali de automobile electrice, ci şi companii precum Google sau Apple. Maşina autonomă şi electrică a Google a adunat milioane de kilometri în testări. Iar Apple lucrează la o maşină electrică, inteligentă, deşi acest lucru nu a fost confirmat oficial.Moare diesel, începe expansiunea motorului electric? Vom vedea, dar un lucru e cert: Volkswagen trebuie să renunţe la toate reclamele unde apare sloganul „Truth in engineering”.
Compania Axel Springer şi-a mărit pachetul de acţiuni deţinut la Business Insider de la 9% la 97% în urma unei tranzacţii de 343 milioane de dolari, potrivit Quartz.
Mişcarea vine în urma încercării din luna august de a achiziţiona pachetul majoritar de la Financial Times; Axel Springer a pierdut atunci în faţa celor de la Nikkei, care au plătit 1.3 miliarde dolari pentru FT.
Axel Springer, publisher din Germania, a mai investit în companii digitale precum Mic sau Ozy. Henry Blodget, fondatorul Business Insider, s-a arătat extrem de încântat de cei de la Springer: “Acesta este un proiect pentru multe zeci de ani. Speranţa noastră este că ne vom menţine în top mult timp.”
Topul celor mai valoroase companii media din lume este condus de Vice (evaluat la 2,5 miliarde dolari), New York Times (1,9 miliarde dolari) şi The Economist (1,5 miliarde dolari). Business Insider este estimată la 442 milioane dolari.
Fondul de investiţii Qatar investment Authority, al noualea cel mai mare fond de stat din lume, era un investor important pentru Volkswagen, însă odată cu scandalul emisiilor, fondul ar fi pierdut 4,8 miliarde de dolari, potrivit lui Charles Stein, Bloomberg.
Qatar Investment Authority ar mai fi pierdut 1.1 miliarde de dolari datorită faptului că acţiunile Glencore au atins un nou minim istoric ieri. Declinul puternic înregistrat ieri, când acţiunile Glencore au pierdut la un moment dat 31%, a plasat valoarea acţiunilor companiei cu aproximativ 47% sub preţul pe care investitorii l-au plătit cu numai câteva săptămâni în urmă în cadrul ofertei de acţiuni.
Fondul deţine 13% din acţiunile preferenţiale ale VW şi 17% dintre acţiunile ordinare.
Investiţiile străine, venite prin privatizare sau direct, au schimbat în bine economia românească după anul 2000.
Oricât am vrea să credem, România primului deceniu după 1990 nu avea resursele necesare, financiare, tehnologice şi de „know-how” pentru a schimba economia românească, aşa cum au făcut-o investiţiile străine. Dacă România a avut creştere economică din 2000 încoace, o bună parte din acest plus s-a datorat celor 70 mld. de euro din investiţiile străine.
Serghei Pugacev, un magnat cunoscut odinioară ca “bancherul lui Putin” din cauza influenţei sale la Kremlin, a depus plângere împotriva Rusiei, căreia-i pretinde peste zece miliarde de dolari, după ce imperiul său comercial s-a prăbuşit din cauza căderii în dizgraţia lui Putin.
Avocaţii lui Pugacev au publicat săptămâna trecută o notificare de creanţe împotriva Rusiei, care este susceptibilă să fie audiată la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată lui Pugaciov, care a solicitat anonimatul. Ei urmează să prezinte reclamaţia la Paris.
Guvernul rus – care caută să-l aresteze pe Pugacev, pe care îl acuză de deturnare de fonduri şi însuşire ilegală de active, acuzaţii pe care acesta le respinge – nu a putut fi contactat imediat. Moscova luptă deja împotriva unei hotărâri a aceleiaşi Curţi, pronunţate în 2014, prin care este obligată să plătească 50 de miliarde de dolari pentru expropierea activelor Iukos, odinioară cel mai mare producător de petrol din Rusia, al lui Mihail Hodorkovski.
“Domnul Pugacev a aşteptat răbdător acest moment, pentru a depune această reclamaţie, a doua cea mai importantă după Iukos”, a declarat sub protecţia anonimatului, o persoană apropiată de Pugacev.
“Vrea să se asigure că persoanele responsabile de preluarea ilegală a afacerilor sale, inclusiv cele de la Kremlin, sunt numite şi făcute de ruşine”, a adăugat această sursă.
De când a părăsit Rusia, în 2011, Pugacev, în vârstă de 52 de ani, a acuzat aliaţi ai preşedintelui rus că i-au îngenunchiat imperiul, estimat la o valoare de mai multe miliarde de dolari, după care i-au luat o parte dintre cele mai bune active.
Pugacev a creat Mejprombank (Banca Industrială Internaţională) în 1992, la doar un an după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice.
Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.
A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco), Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO), Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.
Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.
Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.
Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.
A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco), Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO), Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.
Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.
Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.
Retailerul online eMAG a raportat un rezultat financiar negativ în 2014, ajungând la pierderi de aproximativ 58 de milioane de lei (cca.13, 1 milioane de euro), potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Magazinul online eMAG, operat de compania Dante International SA a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 1,2 miliarde de lei, în creştere cu aproape 50% faţă de veniturile înregistrate anul anterior, când valoarea acestora era de aproximativ 831 de milioane de lei. Totodată, compania şi-a dublat anul trecut numărul de angajaţi, ajungând la un număr de 1015 în 2014, faţă de 576, numărul mediu de angajaţi înregistrat în 2013.
Potrivit reprezentanţilor eMAG, pierderile înregistrate se justifică prin investiţiile realizate de companie în 2014. ”Pentru eMAG, anul 2014 a fost marcat de o crestere accelerata a companiei, iar pentru acest lucru au fost facute investitii de peste 20 de milioane de euro. A fost o decizie asumata si a avut drept scop dezvoltarea companiei pe termen lung, conform cu modelul nostru de business. Ne-am concentrat pe consolidarea pozitiilor din Bulgaria, unde eMAG este lider de piata, si Ungaria, in dezvoltarea şi implementarea de tehnologii noi, in dezvoltarea Market Place, in lansarea de noi categorii de produse, dar si in cresterea echipei (in 2014 numarul angajatilor a crescut cu 439), care sa sustina toata aceasta strategie de dezvoltare. ”, a declarat Tudor Manea, directorul general al eMAG România, referitor la pierderile înregistrate de companie anul trecut.
Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, compania a înregistrat constant profit pe timp de criză, primul an de pierderi fiind 2013, când pierderea raportată a fost de 696.880 lei, acesta fiind şi anul în care compania a început să comunice informaţii referitoare la investiţiile realizate. În acelaşi interval de timp, compania a înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri: 2009 – cca. 218 mil. lei, 2010 – cca. 401 mil. lei, 2011 – cca. 621 mil. lei, 2012 – cca. 685. lei, 2013 – 831 mil. lei.
eMAG se numară printre creatorii pieţei de comerţ online din România. În portofoliul eMAG se regăsesc de la produse IT&C, electronice şi electrocasnice, până la cărţi, jucării, pachete turistice şi cosmetice profesionale, oferta eMAG extinzându-se permanent cu noi categorii de produse prin eMAG Marketplace, prima platforma online din România care grupează mai mulţi retaileri. Compania operează magazinul www.emag.ro precum şi showroom-uri în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Oradea. Societatea Dante International SA a fost înfiinţată în anul 2002.