BusinessMagazin

Tag: China

  • SUA riscă un război comercial cu China. Casa Albă consideră că moneda chineză este “subevaluată semnificativ”

    Senatul a votat luni seară pentru intrarea în dezbatere a proiectului legislativ propus de doi senatori democraţi, cu susţinerea altor 19 congresmeni din partea ambelor partide dominante din SUA.

    Dacă va trece de Senat, proiectul ar putea rămâne însă blocat în Camera Reprezentanţilor, unde Partidul Republican deţine majoritatea. Principalii lideri din Cameră au arătat anterior că se opun proiectului şi au votat anul trecut împotriva unei măsuri similare.

    Mai multe grupuri de lobby din mediul de afaceri american, inclusiv Camera de Comerţ a SUA, se opun propunerii, de teama unui război comercial cu China, principalul partener comercial al SUA vizat de măsură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ca să nu se supere Rusia şi China

    Redactat de Marea Britanie, Franţa, Germania şi Portugalia, proiectul prevede că Consiliul de Securitate cere “încheierea imediată a tuturor violenţelor” guvernului sirian împotriva protestatarilor.

    Rusia şi China au ameninţat că îşi vor exercita dreptul de veto în cazul oricărei sancţiuni propuse de Consiliul de Securitate împotriva regimului sirian. Consiliul de Securitate s-a mulţumit până în prezent cu o declaraţie privind reprimarea manifestaţiilor în Siria care, potrivit ONU, a provocat moartea a 2.700 de persoane din martie.

  • China către Europa: Nu vă aşteptaţi la salvare financiară din partea noastră

    “Nu putem să ne apucăm să salvăm pe cineva. Nu suntem salvatori. Trebuie să ne salvăm pe noi”, a declarat Gao Xiqing, preşedinte al China Investment Corp (CIC), uriaşul fond suveran de investiţii al statului, citat de cotidianul Wall Street Journal (WSJ).

    Dacă Europa ar decide să vândă obligaţiuni comune ale zonei euro, garantate de către toate statele din uniunea monetară, atunci CIC ar putea fi unul dintre cumpărători, a spus el.

    “Dacă ar avea un profil de risc care să se potrivească politicilor noastre am cumpăra. Dar nu vă aşteptaţi să cumpărăm mai mult decât ar suporta apetitul nostru pentru risc”, a afirmat Gao.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China îşi reafirmă încrederea în euro şi în economia europeană

    Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe Hong Lei a declarat, într-o conferinţă de presă, că China va continua să considere Europa drept o importantă piaţă de investiţii.

    “China a avut întotdeauna încredere în economia europeană şi în zona euro şi a sprijinit măsurile luate de FMI şi de ţările zonei euro. Considerăm că Europa are capacitatea şi înţelepciunea să depăşească dificultăţile actuale, să lase criza în urmă, şi sperăm de asemenea că Europa va asigura siguranţa investiţiilor chineze de acolo”, a arătat el, reiterând poziţia oficială a guvernului de la Beijing.

    De la declanşarea crizei datoriilor de stat în 2010, China a arătat de mai multe ori că are încredere în zona euro şi a promis că va cumpăra obligaţiunile emise de unele state europene cu probleme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii construiesc cel mai mare aeroport din lume. Ce suprafaţă va avea

    Potrivit www.incont.ro, noul aeroport va fi construit la 30 de minute de centrul Beijingului, deşi atunci când va fi gata, cel mai probabil capitala chineză se va fi extins într-o mega-metropolă, care va include şi alte două oraşe învecinate. Pentru a face faţă cererii tot mai mari pentru transport aerian, aeroportul va avea 8 terminale pentru pasageri, plus unul militar şi o capacitate de până la 200 de milioane de pasageri pe an, cea mai mare a vreunui aeroport din lume la ora actuală.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Premierul chinez promite noi măsuri de ajutor pentru Europa şi face aluzii la condiţii

    Wen a declarat, la reuniunea de vară a Forumului Economic Mondial, în oraşul Dalian din China, că i-a transmis recent, într-o conversaţie telefonică, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că statul chinez este dispus să investească mai mulţi bani în Europa. Premierul a insistat, însă, ca UE să acorde Chinei statutul de economie de piaţă funcţională înaintea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, decizie aşteptată pentru 2016. “Recunoaşterea Chinei drept o economie de piaţă funcţională este o atitudine prin care un prieten îşi recunoaşte un prieten”, a spus Wen. Statutul de economie de piaţă ar asigura produselor chinezeşti un tratament mai bun în disputele comerciale cu Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt cei mai bogaţi 10 oameni din China (GALERIE FOTO)

    Topul Hurun Report, echivalentul chinezesc al listelor Forbes, este condus de Liang Wengen, şeful companiei de construcţii şi utilaje Sany, cu o avere estimată la circa 11 miliarde de dolari. Creşterea preţului acţiunilor Sany i-a dublat lui Wengen averea în ultimul an.

    Cei mai bogaţi chinezi au afaceri cu precădere în sectorul bunurilor de consum, al internetului (Robin Li Yanhong, şeful motorului de căutare chinezesc Baidu) şi mai ales al proprietăţilor imobiliare, sector în plină expansiune în China. Cel mai tânăr miliardar, Yang Huiyan, este o femeie, fiica unui fost fermier devenit magnat imobiliar, şi are 30 de ani, iar în topul celor mai bogaţi 10 figurează încă o femeie, Wu Yajun, îmbogăţită tot din afaceri imobiliare.

    Circa 30% dintre cei mai bogaţi 50 de chinezi sunt membri ai Comitetului Naţional al Partidului Comunist Chinez, subliniază Hurun Report. “Bogătaşii chinezi au sfidat criza financiară, cu încă un an de creştere a averii”, a declarat Rupert Hoogewerf, şeful Hunan Report.

    Lista cuprinde 271 de miliardari în dolari, faţă de 189 în 2010 şi 130 în 2009.

    The New York Times citează experţi în piaţa obiectelor de artă care estimează că numărul miliardarilor chinezi este aşteptat să urce cu 20% în fiecare an până în 2014. Aceiaşi experţi au calculat că numai valoarea de anul trecut a vânzărilor de lucrări de artă la casele de licitaţii chinezeşti a ajuns la 8,3 miliarde de dolari.

  • China n-a mai simţit gustul amar al recesiunii de mai bine de 30 de ani

    De altfel, în perioada 2008-2010, ani marcaţi de criza financiară, PIB-ul Chinei a continuat să crească anual cu 9%-10%. În 2009, an în care peste 90% din economiile lumii s-au contractat, China a înregistrat o creştere a economiei de peste 9%. Nicio ţară în istorie nu a reuşit să susţină o rată a creşterii atât de mare pe o perioadă atât de îndelungată.

    Singurul interval de timp în care ritmul de creştere a fost încetinit, înregistrându-se valori sub 5% a fost în anii 1989-1990, perioadă marcată de căderea comunismului în ţările din Europa Centrală şi de Est, principalele pieţe de desfacere pentru produsele chinezeşti. Economia chineză şi-a revenit însă şi atunci foarte repede, prin reorientarea exporturilor şi pătrunderea pe pieţele dezvoltate din Europa Occidentală şi America de Nord.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Milionarii din China ar putea reprezenta în 2015 jumătate din bogaţii primelor 10 economii ale Asiei

    Numărul milionarilor din regiune va creşte de peste două ori în perioada menţionată, la 2,8 milioane persoane, dintre care 1,4 milioane vor proveni din China, potrivit raportului care a inclus China, India, Thailanda, Indonezia, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong, Singapore, Filipine şi Malaezia, potrivit Bloomberg. Milionarii chinezi vor deţine 8.760 miliarde de dolari, dintr-o sumă totală de 15.810 miliarde de dolari estimată că va reprezenta averile bogaţilor acestor ţări în 2015. “În privinţa averilor cumulate, este o poveste chineză”, a declarat Stefan Hofer, analist în pieţe emergente la Julius Baer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tot ce este cumpărat din China se întoarce în buzunarele SUA

    Dacă vei cumpăra o pereche de pantofi de 70 de dolari, o mare parte din sumă reprezintă de fapt costurile cu chiria, depozitarea, reclama şi transportul pantofilor, nu produsul în sine, spun cei de la Financial Times citând un studiu al FED, prezentat de Business Insider. În plus, potrivit calculelor FED, circa 88% din cheltuielile consumatorilor reprezintă servicii şi doar 2,7% costul produselor realizate în China . Mai mult, dacă eliminăm transportul, procentul scade la 1,2%. Aşa că, în medie, pentru fiecare dolar cheltuit pe un produs cu eticheta “realizat în China”, 55 de cenţi se întorc în serviciile locale americane. În plus, pentru că tricourile, pantofii, DVD-urile sau televizoarele importate de aici sunt mai ieftine, ele contribuie cu mai mult decât cele aduse din Germania sau Japonia.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro