Tag: business

  • Şi-a părăsit cariera dintr-o multinaţională şi a deschis business-ul la care visa. În numai şase luni, a avut venituri de 20.000 de euro. Care este reţeta succesului?

    „Pasiunea pentru design şi producţie hand made am dobândit-o în urma unui curs de design vestimentar, în urma căruia am creat împreună cu o prietenă o colecţie de haine“, îşi amin­teşte Elena Pistrui despre cum a pornit ideea brandului Iguelle, administrat de firma Iguelle Design.
     
    Antreprenoarea a dobândit experienţă în muncă după ce a lucrat într-o firmă multinaţională pe o poziţie de auditor, după care s-a reprofilat şi a mai lucrat şase ani în marketing la o firmă românească de IT.  Pasiunea pentru pantofi s-a dovedit mai puternică şi astfel, în urmă cu circa doi ani, antreprenoarea a început un nou capitol, de această dată de producţie, design şi comercializarea accesoriilor şi încălţămintei.
     
  • Cât costă să închiriezi un spaţiu de birouri în Cluj-Napoca?

    Potrivit datelor Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidenţial, cât şi celui de business, şi RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX  România, aceeaşi evoluţie s-a putut remarca şi la nivelul spaţiilor office cu standarde de calitate mai scăzute.

    Clădirile de birouri de clasa B de pe piaţa imobiliară clujeană au fost închiriate anul trecut cu preţuri oscilând între 8 şi 12 euro/mp. Diferenţa de preţ este generată de caracteristicile diferite pe care cele două categorii le însumează. În timp ce clădirile de clasa A sunt localizate central sau ultracentral, cele de clasa B au locaţie semicentrală sau marginală. De asemenea, diferenţele dintre cele două categorii se remarcă şi la nivelul standardelor de calitate în ceea ce priveşte iluminarea, dimensiunea suprafeţei vitrate şi a altor caracteristici ale clădirii.

    În ceea ce priveşte preţurile clădirilor de clasa C, precum cele noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii, acestea variază între 5 şi 7 euro/mp.

    „Chiriile pentru spaţiile de birouri clujene au oscilat în ultimul timp în funcţie de cererea existentă pe piaţă. Dacă în anii anteriori, marjele de preţ erau relativ comparabile în cadrul aceloraşi clase, în prezent, plaja pe care se desfăşoară preţurile a devenit una largă, oscilând în 2016, de exemplu, în cadrul clasei B, între 8 şi 12 euro pe mp. Pentru anul acesta estimăm că preţurile vor înregistra aceleaşi discrepanţe, cu păstrarea, însă, a limitelor superioare şi inferioare”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.  

    Pe de altă parte, preţurile de vânzare a spaţiilor de birouri de clasa A au oscilat între 1.700 şi 1.800 de euro/mp în 2016, în timp ce spaţiile office de clasa B, respectiv C, au variat între 1.200 şi 1.500 de euro/mp.

    În ultimii ani disponibilitatea spaţiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafaţa totală a spaţiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a înregistrat un avans de aproape 190%, până la 560.000 mp. În acest sens, cele mai extinse spaţii de birouri din Cluj-Napoca le ocupă Cluj Business Center (57.000 mp), The Office Center (56.000 mp) şi Novis Plaza Office (14.500 mp).

  • Cât de deşteaptă este, de fapt, inteligenţa artificială

    „Ne îndreptăm către o lume condusă de date, iar acea lume nu va fi în centrele de calcul, ci în cloud. Pentru mine a fost vorba de ceea ce compania încearcă să facă, iar tehnologiile de care vorbim vor fi de folos pe acest drum“, spune hotărât britanicul, care adaugă că strategia companiei pentru care lucrează acum a fost unul dintre principalii factori care au cântărit atunci când s-a alăturat Microsoft. „Mărimea organizaţiei nu e neapărat un factor determinant în ceea ce mă priveşte, cred în misiunea companiei şi în abordarea lor din punct de vedere social. Şi direcţia tehnologică este una corectă, folosind mai mult tehnologii precum inteligenţa artificială (IA) pentru a ajuta oamenii în activităţile lor.“

    Una dintre problemele sectorului IT din România este proporţia între outsourcing şi producţie, mult în defavoarea celei din urmă. Din acest punct de vedere, Mark Torr crede că globalizarea va juca un rol important în modul în care tinerii antreprenori vor reuşi să dezvolte afaceri de succes. „Graniţele sunt acum fluide, pot deschide o companie mâine, la mine în garaj, pentru a face concurenţă unei companii din România”, spune el. „Trebuie să ai o economie performantă ca să generezi locuri de muncă, iar acestea vor duce ulterior la creşterea PIB-ului local. Trebuie să ai o piaţă locală productivă, iar asta înseamnă că trebuie să construieşti produse, nu să faci doar outsourcing. Nu sunt însă naţionalist, cred că dacă ai oameni talentaţi şi identifici o nişă, poţi crea ceva special, dar aceşti tineri au acum şi o altă mare şansă, pentru că acum 10 ani nu ar fi putut trece atât de uşor de graniţele de care vorbeam. Astăzi ei pot merge în alte ţări, pot ataca şi pieţele de acolo.”

    Cât de pregătite sunt companiile pentru revoluţia digitală? „Cred că există mai multe paliere. Unele companii n-au nici cea mai vagă idee ce urmează să se întâmple. Nu este ceva nou, când a avut loc revoluţia industrială anterioară, au existat organizaţii care au ratat schimbarea şi au dispărut”, remarcă Mark Torr. „Am vorbit despre faptul că ne aflăm în perioada unei curbe exponenţiale; poţi să ignori acest lucru şi pentru mult timp probabil că nu se va întâmpla nimic, dar apoi piaţa sau un fenomen, într-o bună zi, o va lua în sus. Dacă nu eşti acolo în acel moment, nu mai ai nicio şansă.”

    El spune că există mai multe moduri de a privi această problemă, nefiind vorba doar de a avea cele mai tehnologii; poţi să te echipezi, dar cum îţi instruieşti oamenii? Cum te asiguri că ei vor face faţă în această nouă eră digitală? Cum schimbi modul în care echipele colaborează, cum dezvolţi o cultură care susţine folosirea datelor? „Din punctul meu de vedere, sunt companii care încep o călătorie şi au o idee despre ce s-ar putea întâmpla, dar sunt puţine cele care au înţeles cu adevărat schimbarea care e pe cale să vină. Lucrurile vor fi diferite în funcţie de industrie şi în funcţie de ţară; sistemul bancar, spre exemplu, va fi puternic afectat de noile tehnologii financiare. Nimeni nu ştie cu adevărat care va fi «the next big thing», dar cred că putem afirma cu încredere că există industrii puternic regulate în care lucrurile se vor mişca mai greu şi altele unde totul se va petrece cu repeziciune.”

    Şi în cazul statelor, lucrurile stau similar: unele se mişcă mai repede decât altele, explică Mark Torr. Dar nu este corect să spui că asta se datorează întotdeauna ţării. „E vorba de priorităţi: dacă ai nevoie de proiecte de infrastructură, trebuie să te ocupi mai întâi de ele şi de-abia apoi să te ocupi de latura digitală, să spunem. Sigur, există pericolul ca diferenţele dintre state să crească, la fel ca în cazul companiilor, pentru că dacă ratezi curba exponenţială de care vorbeam mai devreme, va fi extrem de greu şi costisitor să-i prinzi pe ceilalţi din urmă. Totul accelerează în jurul tău, drept pentru care trebuie să investeşti sume uriaşe, iar unele companii nu deţin acei bani.“ Din acest motiv, crede britanicul, vedem tot mai multe proiecte sponsorizate de Uniunea Europeană, aşa cum este şi Horizon 2020, programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii.

  • Drama businessului românesc: În opt ani au dispărut afaceri de 13 mld. lei şi 16.000 de angajaţi

    Doar 28 dintre cele mai mari 50 de companii antreprenoriale din 2009, anul în care criza a lovit economia locală, au reuşit să supravieţuiască, iar celelalte 22 de firme sunt fie în insolvenţă, fie în faliment sau sunt radiate. Aceasta este una dintre cele mai dramatice imagini asupra capi­talului privat românesc din ultimul deceniu.

    Dacă Romstrade, Leonardo sau Astral Impex au fost marile insolvenţe ale primilor ani de criză (2009-2010), un alt grup de com­panii româneşti a rezistat perioadei de atunci prin reorganizare, prin vânzare de active, prin procese dure de restructurare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Te-ai săturat să fii angajat? Ce afacere poţi porni cu 10.000 de euro

    Mihai Zaharia, un tânăr de 28 de ani venit în Bucureşti la facultate în 2008, a decis în primăvara anului trecut să transforme livada casei în care a copilărit într-o afacere cu dulceţuri. Până în prezent, tânărul, împreună cu partenera sa Alexandra Rapailă, 25 de ani, au produs aproximativ 1.200 de borcane de dulceaţă Bunicel.ro pe terenul de 1.500 de metri pătraţi din oraşul Costeşti (judeţul Argeş).

    „Casa de acolo nu mai era locuită de ceva vreme pentru că părinţii mei s-au mutat în Tulcea şi ideea practic a pornit dintr-o joacă. După ce s-au făcut fructele şi le-am cules, le-am pus la fiert în două ceaune pe un foc făcut din câteva lemne cumpărate cu câţiva ani în urmă. Prima dată le-am dat prietenilor să guste şi după ce am văzut reacţiile ne-am gândit că am putea face o afacere, mai ales că suntem tineri, avem energie şi ne-a şi plăcut ideea de a grădinări„, spune Mihai Zaharia, care a lucrat cinci ani în domeniul vânzărilor, iar de curând şi-a dat demisia pentru a se ocupa strict de Bunicel.ro. Potrivit ZF, cei doi antreprenori au investit în jur de 5.000 de euro pentru a pune pe picioare mica afacere şi vor ca în 2014 să reîntinerească livada (ai cărei aproape 200 de pomi sunt plantaţi în urmă cu 5-10 ani) prin achiziţionarea unui teren vecin pentru a planta alţi pomi şi să înceapă să transforme casa cu două camere într-o fabrică. Pentru asta, Mihai Zaharia spune că ar avea nevoie de minimum 20.000 de euro (pentru a amenaja camerele conform normelor, pentru a cumpăra 2-3 cuptoare şi pentru achiziţionarea a 1.500 de metri pătraţi de teren în apropierea livezii).

    În 2013, tinerii au produs cinci sortimente de dulceaţă şi două de magiun, iar în ultimele trei luni antreprenorii au vândut circa 400 de borcane. „Am avut vânzări medii de circa 2.000 de lei pe lună în toată această perioadă. Credem că este un business de viitor pentru că lumea deja începe să se îndrepte tot mai mult spre produsele naturale şi asta am văzut încă de la început, când reacţiile au fost pozitive. Totul se face fără conservanţi, la foc de lemne, şi aşa vrem să păstrăm produsele chiar dacă vom face şi o fabrică mică„, explică Mihai Zaharia. El mai precizează că o bună parte dintre clienţi vin prin intermediul site-ului pe care l-a dezvoltat împreună cu un prieten programator şi că serviciile de promovare precum Google Adwords (serviciu cu plată prin care se creşte vizibilitatea unui produs în căutările pe internet – n.red.) au reprezentat una dintre cele mai mari investiţii (circa 1.000 de euro).

    În prezent, cei doi se ocupă singuri de mica afacere, astfel că, dacă anul acesta reuşesc să facă fabrica şi să aibă comenzi cel puţin la fel ca până acum, Alexandra Rapailă (din Bucureşti) ar putea renunţa şi ea la jobul său pentru a se muta în Costeşti, un oraş cu aproape 11.000 de locuitori.

    Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români, arată un studiu Novel Research efectuat la iniţiativa Provident Financial, în octombrie 2013, pe un eşantion de 1.012 respondenţi. Astfel, 28% dintre români consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei (aproximativ 3.350 de euro). Aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei (3.350 – 11.150 de euro), iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei (aproximativ 11.150 de euro). 24,2% dintre români ar obţine această investiţie iniţială necesară pornirii propriei afaceri din împrumuturi de la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri. Unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, mai arată acelaşi studiu.

    La finele anului trecut, 10,4% dintre români spuneau că au în plan să pornească o afacere în următorul an, iar alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare. Peste un sfert declarau că sunt interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu considerau că vor realiza acest lucru în decurs de un an.

    Potrivit studiului, domeniul IT oferă un potenţial ridicat pentru dezvoltarea unei afaceri. O firmă de web design, de exemplu, sau de dezvoltare de aplicaţii poate fi pornită cu o investiţie redusă. Este încă foarte mult loc de creştere în domeniu, cererea este ridicată, iar România este binecunoscută pentru forţa de muncă specializată pe acest segment. Apoi, serviciile sunt, de asemenea, o industrie cu potenţial pentru un antreprenor. Posibilităţile sunt nelimitate, fie că vorbim despre o firmă de consultanţă, un studio foto, o frizerie sau un salon de cosmetică ori despre afaceri artizanale, croitorii, cizmării sau ateliere de tâmplărie. În domeniul serviciilor există întotdeauna cerere neacoperită, antreprenorul trebuie doar să pornească la drum cu un plan de afaceri bine pus la punct şi să definească clar nişa pe care o adresează.

     

  • Pizza Hut Delivery a lansat programul de francizare în România

    Costul de achiziţie a unei francize Pizza Hut Delivery este de 25.100 euro, iar costrul mediu pentru  deshiderea unei locaţii este de aproximativ 200.000 de euro, în funcţie de suprafaţa locaţiei şi localizare. Această sumă include taxa de franciză, costurile operaţionale (echipamentele, flotă) şi de amenajare a unui punct Pizza Hut Delivery, conform standardelor internaţionale. Durata minimă a unui contract este de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.

    Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un nou francizat pentru achiziţionarea licenţei, se numără deţinerea sau închirierea unui spaţiu ce trebuie să ocupe între 100 şi 150 metri pătraţi, să urmeze o perioadă de opt săptămâni de training specializat, respectarea numărului de salariaţi, ce trebuie să fie cuprins între 20 şi 25 de persoane, dar şi capitalul disponibil.

    „Lansarea programului de francizare este o etapă firească în procesul de extindere în România, după ce, în ultimii ani, Pizza Hut Delivery a urmat un trend ascendent şi s-a dezvoltat tot mai mult. Programul nostru se va desfăşura etapizat, pe parcursul a 2-3 luni, timp în care ne vom ocupa de certificarea noului partener în sistemul internaţional de francizare şi totodată oferirea de consultanţă pentru amenajarea şi deschiderea noii locaţii, activităţi pe care le putem demara şi în paralel.”, a declarat Dan Ilie, Director Executiv Pizza Hut Delivery România.

    Dezvoltatorii interesaţi de colaborarea în sistem de franciză cu Pizza Hut Delivery vor beneficia de asistenţă personalizată din partea echipei de specialişti a companiei, traininguri tematice, acces la platformele de evaluare şi audit folosite la nivel internaţional, precum şi consultanţă pentru activităţile de marketing.

    Pizza Hut Delivery este una dintre cele mai dezvoltate reţele de livrări la domiciliu din România, având în total un număr de 12 unităţi, dintre care 8 în Bucureşti şi câte una în Cluj, Braşov şi Popeşti-Leordeni. În acest moment există şi o locaţie francizată, Pizza Hut Delivery Obor, un proiect pilot implementat cu succes, ce stă la baza demarării actualului program de francizare la nivel naţional.

  • TP-Link şi ELKO au ajuns la un acord pentru distribuţie de echipamente dedicate IMM-urilor

    În cadrul acestui parteneriat, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie a.c., ELKO Romania va distribui produsele şi soluţiile TP-Link din gama business dedicată segmentului IMM.

    Acordul va acoperi toate canalele de distribuţie – retail, companii şi ISP – şi vizează întregul portofoliu TP-Link pentru IMM-uri, inclusiv switch-uri, antene şi routere profesionale, soluţiile business Wi-Fi pentru interior Auranet şi soluţiile Pharos Wireless Broadband pentru exterior sau dispozitivele Access Point de interior şi exterior.

    Filială a grupului ELKO, ELKO Romania este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de distribuţie IT&C la nivel local. Compania este specializată în distribuţia unei game largi de echipamente şi soluţii IT: soluţii mobile, componente, soluţii de infrastructură IT şi de stocare, soluţii de supraveghere video, echipamente industriale, software, periferice.

    Fondat în 1996, TP-Link este furnizor global de produse şi accesorii de reţea. Conform companiei de analiză a pieţei IDC, TP-Link este liderul pieţei de echipamente WLAN şi CPE broadband, cu distribuţie în peste 120 de ţări şi sute de milioane de clienţi în întreaga lume.

  • Gala Woman in Power. Premii pentru excelenţa în afaceri şi în afara scenei de business

    „În toamna lui 2004 am lansat Business Magazin, o revistă motivaţională pentru cei care voiau să reuşească în afaceri”, a spus Bogdan Angheluţă, redactor la Business MAGAZIN şi gazdă a evenimentului, alături de Ioana Matei, editor al Business Magazin. „Prezenţa tot mai clară a doamnelor în afaceri a fost motivul pentru care am lansat acest catalog”, a afirmat Ioana Matei, punctând că proiectul a ajuns la a şasea ediţie şi prezintă cele mai puternice antreprenoare şi reprezentante de companii multinaţionale.

    „Acest eveniment este şi unul de networking pentru că nu vă cunoaşteţi îndeajuns între voi, nu faceţi afaceri împreună şi asta este una dintre slăbiciunile mediului de afaceri românesc, aşa cum am spus de mai multe ori”, a declarat, la eveniment Cristian Hostiuc, director editorial la Business MAGAZIN şi Ziarul Financiar.

    Că au făcut performanţă în afaceri este un lucru îndeobşte recunoscut, dar la ediţia din acest an am vrut să descoperim şi alte faţete ale acestor doamne, aşa că le-am provocat să dezvăluie preocupările lor din afara scenei de business: care sunt ţelurile, cele mai frumoase momente din viaţa lor, cum evaluează implicarea mediului de afaceri în societate. În cadrul galei, Business MAGAZIN a organizat o dezbatere despre viziunea femeii la putere. Putere de business, dar şi putere spirituală. Puterea cifrelor, dar şi a cuvintelor. În panelul de discuţii au participat Christine Schillings, director general al Ana Hotels, Mădălina Teodorescu, director general adjunct al Piraeus Bank, şi Silviana Petre Badea, managing director al JLL.

    Dacă ar fi să scrieţi un articol despre dumneavoastră, ce aţi spune? a întrebat Cristian Hostiuc, care a moderat panelul de discuţii. „Nu vă opriţi! Nu vă lăsaţi impresionate de ceea ce vedeţi în jur, viitorul este al vostru – în faţa voastră, în mâinile vostre. Urmăriţi-vă ţelul! Sunt o mulţime de lucruri de făcut în lume şi mediul de afaceri este cel mai adesea favorabil bărbaţilor. Am păr alb – şi asta arată o experienţă de ani buni. De aceea spun că trebuie să continuăm să ne impunem în poziţii de top management”, a spus Christine Schillings, director general al Ana Hotels. Ea a povestit că atunci când i s-a propus să preia funcţia actuală, un element important a fost faptul că ştia deja ţara; prima oară a venit în România în 1996, pentru deschiderea Athéné Palace Hilton. „Am plecat şi m-am întors. Când domnul Copos m-a sunat şi m-a întrebat dacă aş fi interesată de această funcţie, am acceptat”, a adăugat Christine Schillings.

    „Dacă ar fi să scriu un articol despre mine cred că l-aş intitula «Mulţumesc» – pentru bucuria de a trăi în fiecare zi, de a amesteca o pasiune, pe care o am încă din copilărie, în job, de a avea doi copii minunaţi, de a avea prieteni grozavi în jurul meu. Fac asta în fiecare seară”, a spus Mădălina Teodorescu, director general adjunct al Piraeus Bank. „Încă din copilărie strângeam bani în puşculiţă şi la un moment dat am început să-mi împrumut mamaia care mă creştea atunci; de fiecare dată îi dădeam 10 lei pentru pâine şi luam înapoi 15 lei. Pe la 16 ani aveam în puşculiţă o sumă destul de importantă şi atunci m-am gândit că bankingul mi se potriveşte. Sigur, bankingul nu înseamnă doar creditare, dar aşa a început.”

    În cazul Silvianei Badea, managing partner al JLL, articolul potrivit despre sine însăşi ar spune: „Găseşte echilibrul! Şi asta pentru că dacă viaţa te încearcă suficient de mult, singurul scop care se menţine este să găseşti un echilibru între ceea ce ai de făcut, ce ai de realizat pentru tine ca persoană şi mediul în care trăieşti – familie, societate, colegi, prieteni şamd”.
    Cât priveşte cea mai importantă decizie din carieră, Christine Schillings spune că „a fost momentul în care am hotărât că nu voi rămâne într-un singur loc pentru totdeauna, ci voi alege să-mi contruiesc cariera în diverite locuri din lume. Sunt belgiancă şi din momentul studenţiei şi până acum am lucrat în 15 ţări diferite. Când iei o asemenea decizie la începutul carierei, are un impact mare. Eram tânără şi am acceptat că mă voi reloca ori de câte ori va fi nevoie”.

    În cazul Mădălinei Teodorescu, cea mai complicată decizie a fost cea legată de momentul în care a decis, în interiorul industriei, să schimbe zona de business. „În industria bancară sunt zone specializate şi modelele de business au la bază pricipii diferite. E curajos ca atunci când începi să înţelegi un model de business să nu te folosseşti neapărat de principiile învăţate şi să o iei de la capăt. Schimbarea pentru mine a însemnat o trecere de la corporate spre retail, de la o bancă mică la una mai mare. Curajul a fost atunci când am hotărât că vreau să le fac pe toate.”

    „Pornită fiind pe partea de financiar, contabilitate, după vreo patru ani de muncă, am schimbat macazul spre real estate. Acela a fost pentru mine momentul în care mi-am găsit locul şi dacă se poate ca real estate-ul să fie o vocaţie pentru cineva, iată, şi vocaţia”.

    În cadrul evenimentului, Business MAGAZIN a acordat zece premii. Rareş Măcinică, CEO al firmei de logistică Lagermax, a oferit primul premiu al serii, după ce a menţionat că în cadrul firmei pe care o conduce 80% dintre angajaţi sunt femei, iar în board el este singurul bărbat. Prima premiantă a serii, Nicoleta Eftimiu, franchise country manager la Coca- Cola România şi Moldova, a venit la eveniment însoţită de fetiţa sa. „Aşa cum aţi văzut, nu am venit singură în seara aceasta, ci cu fetiţa mea de doi ani, pentru că nu am avut cu cine să o las. Am doi copii, o carieră frumoasă, o echipă pe măsură, îmi dedic timp şi hobby-urilor: călătoresc, fac sport, sunt pasionată de design interior. Cred că se pot face toate, cu puţină organizare şi ajutor din partea celorlalţi.”

    Anda Jurca, director naţional de vânzări la Bijuteria Teilor, a doua premiantă a galei, a spus: „Sunt o norocoasă, pentru că în domeniul în care sunt nu simt că lucrez, fac totul din plăcere. Cred că mă identific cu multe doamne de aici, care iubesc bijuteriile”.

    Daniela Becheru, cofondator al retailerului foto video F64: „Cu toate că noi vindem echipamente foto, jumătate din echipa noastră este formată din femei”. Daniela Becheru dedică timp şi hobby-urilor sale: o oră pe săptămână pentru pian, de două ori pe săptămână merge la sală, iar în vacanţe scrie şi versuri.

    Emilia Bunea, CEO la Metropolitan Life, participantă la maratoane, a primit un alt premiu şi a spus: „ Cred că toată viaţa este un maraton. Cred că sacrificăm ceva. Renunţaţi la mitul femeii perfecte, pentru că ne punem standarde prea înalte şi nu mai avem timp să visăm, şi uneori trebuie să faem şi asta. Soţul meu spune, cu admiraţie, că trăiesc o viaţă ca la armată: 30 de minute, 20 de minute, 40 de minute. Dar ceva pierdem, în aest ritm de viaţă. Trebuie să le învăţăm pe fetele noastre că au toate opţiunile: nu trebuie să fie femei perfecte, nu trebuie să fie femei de carieră, e minunat dacă sunt feminine, e minunat dacă sunt puternice.”

    Un alt premiu al galei a fost oferit Florentinei Taudor, CEO al companiei de echipamente de protecţie Renania. „Felicitări tuturor doamnelor care au făcut performanţă şi mă bucur că fac parte din această elită.”
    Lucia Costea, cofondator al SECOM, a primit un alt premiu al serii. „Este important echilibrul din toate punctele de vedere – deopotrivă emoţional, dar şi fizic.”

    Alina Bistreanu, director general al grupului polonez LPP, care operează pe piaţa românească magazinele Reserved, Mohito, Sinsey şi Crop, şi-a dedicat majoritatea timpului din ultimii trei ani dezvoltării afacerii pe care o conduce. În cadrul galei, ea a spus: „Aş vrea să dedic acest premiu celor mai importante femei din viaţa mea – bunica şi mama, care mi-au dat sfaturi foarte bune, pe care le-am pus în practică încă din copilărie. Bunica mă sfătuia că orice aş alege să fac în viaţă să nu uit de unde am plecat, să nu uit să fiu un om de valoare. Mama m-a educat şi m-a învăţat să fiu un om responsabil, să încerc şi să greşesc, să mă ridic oricât de dureroase ar fi căzăturile. Succesul nu se măsoară în funcţiile pe care le avem sau valorile materiale pe care le deţinem, ci prin calităţile noastre şi valorile personale – prieteni, familie, oamenii frumoşi pe care îi avem în jurul nostru”.

    Un alt premiu al galei a fost dedicat Simonei Lăpuşan, COO & founding partner la Zitec. Ea a spus: „Sunt onorată să fiu alături de femeile puternice care în fiecare zi fac lucrurile să se întâmple. În firma noastră cam 35% din echipă sunt femei. Programarea a fost o pasiune, care a început cu un HC la 12 ani şi în urmă cu 14 ani am participat la înfiinţarea firmei”.
    În cadrul galei, Business Magazin a mai acordat premii şi pentru Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, şi pentru Laura Şerban, director general la Mecanica Ceahlău.

    Dacă la capitole precum sănătatea sau productivitatea muncii România nu ocupă o poziţie fruntaşă în rândul ţărilor de pe continent, în ce priveşte numărul femeilor implicate în management media ţării noastre este de 41%, peste cea înregistrată la nivel european; în alte şapte ţări reprezentarea doamnelor în managent este mai ridicată. Doar unu din trei manageri este femeie, în ţările din Uniunea Europeană. Aproape 7,3 milioane de persoane deţin poziţii manageriale în companii cu cel puţin zece angajaţi, în cadrul UE, arată datele Eurostat, 4,7 milioane dintre ei fiind bărbaţi şi 2,6 milioane fiind femei. Deşi reprezintă aproape jumătate din angajaţii din această zonă, femeile continuă să aibă un grad de reprezentare mai redus decât al bărbaţilor.

    Gala Woman in Power a fost realizată cu sprijinul partenerilor Mercedes-Benz, Carrefour, Metropolitan Life, Ana Hotels, Petrom, Domeniile Sâmbureşti, Aqua Carpatica, Beautik, Grace Couture, Nera Plant, Sport Couture, Luna Solai, Florăria Magnolia, Zarea, Rhea Costa, Burberry şi Make-up Room 363.

    Catalogul „Cele mai puternice femei de afaceri” poate fi achiziţionat de la departamentul de distribuţie al grupului Mediafax.