BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Cum sa vinzi un produs de mai multe ori

    Spre a-si lamuri, cu un exemplu sensibil, cititorii, Lisa Gansky
    isi incepe cartea cu o poveste reala. Un designer-peisagist din New
    York, pe nume Scott Martin, dezolat de faptul ca afacerea personala
    ii mergea prost si ca, in fiecare an, se simtea cuprins de furie la
    vederea brazilor abandonati la colt de strada dupa perioada
    sarbatorilor de iarna, s-a hotarat sa porneasca o noua afacere. A
    inceput sa inchirieze oamenilor, de Craciun, brazi vii, in ghiveci.
    A creat un site cu oferte si a angajat (ne aflam in plina criza)
    cativa amici disponibilizati, care s-au ocupat cu livrarea
    coniferelor pe perioada sarbatorilor si apoi cu readucerea lor la
    sediul firmei. Scott a descoperit astfel o modalitate inteligenta
    de a “impartasi” brazii de Craciun, pentru ca a descoperit ca
    mentalitatea bazata pe proprietate ne-a eclipsat multa vreme simtul
    afacerilor.

    Structura “mesh” despre care vorbeste Lisa Gansky (si apropiata
    de cea enuntata nu cu multa vreme in urma de Rachel Botsman, care
    vorbea despre “consum colaborativ” sau, mai pe intelesul tuturor,
    despre “ce-i al meu e si al tau”) se bazeaza pe “impartasirea
    facilitata de existenta unei retele”, adica pe accesul la un
    produs, mai curand decat pe proprietatea asupra lui. Afacerile de
    tip “mesh” exploateaza multitudinea ideala de mijloace mobile, care
    folosesc servicii de localizare in spatiu, beneficiile aduse pietei
    de platformele de socializare online si modificarea atitudinii
    consumatorilor ca efect al dezvoltarii internetului.

    Strategia lor este aceea de a “vinde” acelasi produs de mai
    multe ori. Vanzarile multiple sporesc profiturile si contactul cu
    clientul, iar contactele pe multiple canale de comunicare sporesc
    oportunitatile. Utilizand sisteme informatice sofisticate,
    structura “mesh” exploateaza capacitatea de productie si inovatie a
    companiilor mai eficient si are ca efect cresterea profiturilor,
    iar pe termen mai lung diminueaza presiunea asupra resurselor
    naturale.

    Ultima parte a cartii este constituita dintr-un un ghid, adus la
    zi, al unora dintre cele mai importante companii “in retea” din
    lumea intreaga, de la productia de arta si artizanat pana la
    bricolaj, sanatate si fitness.

    Lisa Ganski, “In retea”, Editura Publica, Bucuresti,
    2011

  • Cand managerii romani se apuca de scris carti

    La inceputul saptamanii trecute, Marius Ghenea si-a facut oficial intrarea in lumea autorilor de carti. Antreprenorul in serie si investitorul in afaceri aflate la inceput este la prima astfel de experienta. “Antreprenoriat. Drumul de la idei catre oportunitati si succes in afaceri”, cum se numeste cartea sa, a vazut in cele din urma lumina tiparului si va fi de acum gasita atat in librarii, cat si pe internet, domeniu in care sunt derulate astazi cele mai multe dintre afacerile lui Ghenea.

    In esenta, volumul este dedicat antreprenorilor si se vrea a fi o lectura educativa. “Fiecare capitol poate oferi informatii utile oricarui antreprenor sau tanar care se gandeste sa porneasca pe acest drum, pentru ca parcurge tot demersul antreprenorial de la A la Z”, sustine omul de afaceri. Structura cartii porneste cu o introducere de istorie antreprenoriala, primul capitol se ocupa cu drumul de la idee la oportunitate de afaceri reala si apoi de structurarea planului de afaceri, urmatorul capitol discuta diversele surse de finantare si apoi este pus in discutie managementul cresterii si finalul afacerii prin exit sau strategii de succesiune. Iar in ultima parte sunt cateva capitole dedicate miturilor si stereotipurilor despre antreprenori, dar si celor mai mari greseli pe care le pot face acestia.

    Managerii romani si cartile lor (GALERIE FOTO)

    Pentru Ghenea, sa scrie o carte a fost o experienta destul de dificila, pentru ca a facut-o in putinul timp liber ramas dupa munca. “Mi s-a intamplat de multe ori sa stau cu ‘foaia alba’ in fata, adica ecranul alb al calculatorului si sa nu gasesc cuvintele cele mai potrivite sau sa scriu ceva si apoi sa sterg totul si s-o iau de la capat”, povesteste el, sugerandu-le oamenilor de afaceri care se gandesc sa scrie o carte ca ar trebui in primul rand sa se asigure ca au suficient timp la dispozitie.

    Ghenea a inceput de fapt cartea in urma cu doi ani, in aceeasi perioada cand a debutat ca profesor de antreprenoriat la programul Executive MBA al CEU Business School. A trebuit sa alcatuiasca o programa pentru curs care sa nu tina cont doar de considerentele teoretice, ci si de realitatile antreprenoriale din Romania. “Asa mi-a venit pentru prima data ideea sa scriu o carte, drept suport de curs”, povesteste el.

    A avut insa o experienta vasta pe care si-a putut baza volumul. A inceput el insusi ca antreprenor in 1994, cand infiinta compania de retail de computere si IT Flamingo impreuna cu doi colegi de facultate. A condus afacerea timp de opt ani, a vandut participatia si a preluat conducerea lantului de retail de electronice si electrocasnice Flanco, pozitie ocupata timp de trei ani, dupa care se implica in propriile afaceri din domeniul online. Prin compania Fit Distribution, Ghenea a pornit magazinul online de electronice si IT PCFun.ro si promoveaza investitii in proiecte de tip business angel, implicandu-se si in varii cursuri de antreprenoriat. “Am constatat ca, mai ales in Romania, este o nevoie extraordinara de educatie antreprenoriala, iar o carte scrisa de un antreprenor roman in serie si profesor de antreprenoriat, ca un manual de instructiuni, poate fi un element in cresterea acestei educatii”, sustine Ghenea.

    Tot experienta antreprenoriala a motivat-o si pe Mihaela Nicola sa se apuce de scris. Este doamna “pe tocuri” sau doamna “cu manusi”, care stie tot ce misca in lumea publicitatii. Intr-o descriere mai explicita, Mihaela Nicola, seful The Group, este una dintre cele mai puternice prezente din industria comunicarii din Romania. De la carma companiei pe care a fondat-o impreuna cu sotul ei, Zoltan Szigeti, Nicola a ajuns sa cunoasca lumea publicitatii ca pe propriul buzunar. Din acest motiv a si predat pentru o perioada la Facultatea de Comunicare, profesoratul fiind, de altfel, o etapa la care ajung multi dintre profesionistii cu experienta si cu rabdarea necesara de a le preda tinerilor. Se intampla cu mai bine de zece ani in urma, cand piata de publicitate inca nu era atat de bine segmentata, iar specialistii si mai ales teoreticienii invatau si ei, tot din mers, care sunt secretele si specificitatile industriei.

  • Google, fabrica de antreprenori. Vezi aici cele mai interesante afaceri pornite de fosti angajati (GALERIE FOTO)

    Google are o strategie mai putin obisnuita cand vine vorba de
    angajati. Dincolo de atributiunile de zi cu zi pe care le au de
    indeplinit, angajatii au posibilitatea sa lucreze la proiecte
    proprii. Cam 20% din timpul petrecut la serviciu este alocat in
    aceasta directie.


    De-a lungul timpului, cativa dintre angajatii Google au decis sa
    demisioneze si sa porneasca propriul business. Este vorba mai
    precis de 49 de oameni, cifra care nu este spectaculoasa raportat
    la miile de angajati ai companiei, insa este mai mare decat in alte
    companii de tehnologie.

    Sursa:businessinsider.com

  • Internet in constructie. Cum e sa fii antreprenor in online-ul romanesc?

    “Lipseste in continuare un Silicon Valley romanesc”, spune Dan
    Lupu, directorul de investitii strategice al Intel Capital pentru
    zona Europei Centrale si de Est, despre industria online din
    Romania. Nu de o aglomerare de antreprenori intr-un singur loc este
    insa vorba, ci mai degraba de un soi de infrastructura a
    internetului, din care sa faca parte deopotriva antreprenorii si
    investitorii si de unde sa fie pornite start-up-uri pe banda
    rulanta, exact cum se intampla in Silicon Valley-ul american, care
    a generat afaceri uriase in domeniu. “Fata de anii trecuti, sunt
    totusi mai multe oportunitati de investitii pe internet”, observa
    Lupu.

    Un asemenea mediu ar avea un impact urias asupra online-ului,
    aflat deocamdata in stadiu incipient, pe masura unei tari in care
    antreprenoriatul in sine oricum nu are o traditie prea lunga.
    “Vorbim de numai 20 de ani de antreprenoriat, pe cand Europa
    Occidentala are un avans de aproape doua secole”, reflecteaza
    Marius Ghenea, omul de afaceri din spatele companiei de retail
    online Fit Distribution, care a devenit in ultimii ani si business
    angel, fiind dispus sa investeasca in afaceri aflate la inceput.
    Una din trei idei care ii sunt propuse are legatura cu internetul,
    dar proiecte valoroase sunt putine.

    Pe de-o parte pentru ca exista asteptari foarte mari din partea
    fondatorilor, iar pe de alta parte pentru ca atata vreme cat nu se
    va schimba situatia actuala, in care informatiile consistente si
    corecte despre online sunt rare, cei care pornesc un business in
    domeniu nu vor avea la indemana toate datele pentru a materializa
    ideea si a structura un plan de afaceri coerent. “Planul de afaceri
    corect poate face o diferenta foarte mare cand vine vorba de
    succesul proiectului”, spunea saptamana trecuta Bogdan Secara,
    internet development directorul Apropo Media, in timpul unei
    prezentari sustinute la NetCamp, unul dintre cele mai importante
    evenimente dedicate mediului online.

    Multe idei ajung astfel sa nu mai fie finalizate niciodata,
    altele sunt finantate modest chiar de antreprenori si doar cateva
    reusesc sa se transforme intr-un business in toata regula, sa
    castige interesul consumatorilor si finantare din partea unui
    investitor. “Daca nu poti pleca singur la drum, mai bine nu mai
    pleci deloc”, apreciaza insa Ghenea, cu argumentul ca afacerile
    cele mai bune au pornit atunci cand fondatorii s-au bazat pe
    fortele proprii si nu au asteptat finantare din partea
    altora.Aproximativ o treime dintre proiectele pornite in ultimii
    doi ani pe internet au presupus strict investitia de resurse din
    partea antreprenorului, in primul rand timpul si munca propriu-zisa
    de dezvoltare, potrivit Web Start-Up Survey, un sondaj realizat in
    prima parte a lunii noiembrie in randul a 120 de proprietari de
    afaceri online.

    Jumatate dintre ei au pus pe masa bani din surse proprii pentru
    a putea porni afacerea, o parte s-au imprumutat de la prieteni sau
    familie si cativa au recurs la imprumuturi bancare pentru a acoperi
    investitia initiala. Doar 6% au convins un investitor de tip
    “business angel” sa finanteze proiectul, iar cei care au atras
    fonduri de investitii sunt si mai putini, insemnand cam 2% din
    total. Si nu pentru ca n-ar avea sanse sa atraga o finantare,
    pentru ca dupa cum spune Marius Ghenea, diferentele intre afacerile
    online si cele offline nu sunt foarte mari cand vine vorba de
    implicarea unui investitor, ci probabil doar pentru ca nu se pricep
    la acest aspect.

    “Internetul este totusi un domeniu unde investitiile initiale
    necesare sunt inca mici. Barierele de intrare sunt practic
    cunostintele, dar inclinatia catre aceasta zona impinge in ultima
    vreme tot mai multi tineri catre online”, spune Vlad Stan,
    fondatorul companiei SeedMoney, care finanteaza proiecte aflate la
    inceput, si al Bucharest Hubb, un centru unde mai multi
    antreprenori sa poata lucra si face schimb de resurse si
    cunostinte. Numarul proiectelor ce solicita o finantare de la
    SeedMoney, de cel mult 50.000 de euro, este insa in continuare
    destul de redus.

    Din perspectiva antreprenorilor, criza conteaza si nu prea. Doar
    17% dintre respondentii Web Start-Up Survey au recunoscut ca au
    fost foarte afectati de criza, in timp ce unul din 100 s-a vazut
    nevoit sa-si inchida afacerea. De partea cealalta, 65% s-au
    incadrat in categoria celor care au resimtit in mica masura
    problemele economice, iar pentru 18 procente dintre ei, situatia a
    fost mai degraba o oportunitate de unde au avut de castigat. Poate
    si pentru ca nu foarte multi se bazeaza in totalitate pe afacerea
    online ca sursa de venituri. Internetul nu este o industrie
    capabila sa sustina multe afaceri – veniturile din publicitatea
    online au fost anul trecut mai mici de 16 milioane de euro,
    potrivit studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS)
    realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, iar pe de alta
    parte, consumatorii n-au scapat de reticentele cu privire la
    serviciile oferite pe internet.

  • Economia vidului sau cum sa faci bani din nimic

    Un bec, un frigider, un microprocesor si un obiect de mobilier
    nu par sa aiba absolut nimic in comun. La o privire mai atenta
    insa, niciunul dintre ele n-ar putea fi fabricat fara ca anumite
    componente sa fie supuse unor procese de vidare, prin care poate fi
    obtinuta, spre exemplu, atmosfera controlata din interiorul becului
    sau vidarea incintei unde urmeaza sa fie depozitat freonul folosit
    de frigidere pentru racire. Totul se realizeaza prin intermediul
    unor instalatii industriale bazate pe tehnica vidului, care ajung
    de cele mai multe ori la dimensiuni foarte mari, comparabile cu
    cele ale unei cladiri cu cateva etaje, si care au folos in aproape
    orice, de la ambalarea multor produse alimentare si pana la vidarea
    otelului, in siderurgie.

    Adrian Bodea era cercetator specializat in tehnica vidului la
    Institutul de Fizica Atomica de la Magurele cand a decis, in 1992,
    sa puna bazele unei afaceri cu instalatii de vidare. “Argumentul
    principal a fost situatia destul de inapoiata a economiei si
    industriei romanesti in raport cu tehnologiile folosite in Vest”,
    povesteste Corneliu Bodea, care a intrat si el un an mai tarziu in
    compania Adrem Invest, alaturi de fratele sau mai mare. Era o
    perioada cand cele mai multe fabrici din Romania isi procurau
    instalatiile de vidare din tari vest-europene sau de la importatori
    si distribuitori locali. Restul cumparau de la FAN – Fabrica de
    Aparatura Nucleara, devenita ulterior, dupa privatizarea din 1998,
    Nuclear Vacuum, care se ocupa printre altele si de productia de
    echipamente si instalatii de tehnica a vidului. “La momentul
    privatizarii am incercat sa achizitionam fabrica, dar nu s-a
    intamplat pana la urma”, spune cu regret Corneliu Bodea, astazi
    vicepresedintele companiei.

    Planurile de afaceri ale celor doi frati fusesera deja date peste
    cap de perioada dificila a industriei intrate in cadere libera
    odata cu inchiderea multor unitati, timp in care in Europa,
    productia traversa o perioada infloritoare, iar fabricantii de
    sisteme de vidare erau suprasolicitati. Dincolo de exemple precum
    Arctic, Antibiotice Iasi sau diverse institute de cercetare, Adrem
    Invest si-a pierdut o buna parte dintre clientii din Romania si s-a
    orientat catre piata internationala. “Industria romaneasca devenise
    incapabila sa sustina un asemenea business”, evoca Bodea momentul
    cand a luat decizia, mai ales ca Adrian Bodea stabilise o legatura
    cu Edwards, un producator britanic de sisteme de vid care facea
    parte din grupul British Oxygen Company, avand astfel deschiderea
    catre exterior.

    Compania s-a transformat din importator in proiectant si executant
    de instalatii la cheie si s-a orientat tot mai mult spre piata
    externa, dominata de nume precum Siemens sau Pfeiffer Vacuum, care
    impart o piata de ordinul mai multor miliarde de euro, potrivit
    Pneurop, comitetul european al producatorilor de instalatii de vid.
    Piata este greu de cuantificat, insa un punct de reper in
    industrie, compania britanica Edwards, a inregistrat anul trecut o
    cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (725 de milioane
    de euro), echivalentul a aproximativ 20% din intreaga industrie
    europeana, dupa unele estimari. In Romania, productia este aproape
    inexistenta, iar importatorii si distribuitorii de componente
    cumuleaza incasari de ordinul zecilor de milioane de euro. Adrem
    Invest a avut anul trecut afaceri de zece milioane de euro, in
    crestere cu 40% fata de nivelul atins in 2008, si mizeaza anul
    acesta pe incasari cel putin comparabile.

    De altfel, nici compania fratilor Bodea nu produce sistemele in
    Romania, ci in tari precum Finlanda, Italia, Rusia sau anumite tari
    din Africa de Sud, prin intermediul partenerilor. Practic, doar
    proiectarea se face in Romania, iar productia si executia
    sistemului se realizeaza in strainatate. “Exista insa anumite
    secrete de productie, componente pe care le fabricam aici”, sustine
    Bodea, facand referire, de pilda, la o idee a fratelui sau,
    patentata la nivel european, de vidare a otelului cu un consum de
    20 de ori mai mic de energie decat in mod traditional.

    Costul unui sistem de vidare porneste in principiu de la un milion
    de euro, insa poate ajunge, in functie de complexitate si
    dimensiuni, si la zeci de milioane de euro. Cel mai scump sistem
    proiectat si instalat de Adrem a costat putin peste 7 milioane de
    euro, valoare care prin comparatie cu nivelul din alte piete este
    chiar si cu 20% mai mica.

    “Proiectul se desfasoara pe etape, iar banii sunt incasati de-a
    lungul unei perioade mai mari de timp”, explica Bodea una dintre
    principalele probleme din domeniu. La semnarea unui contract,
    clientii achita un mic avans din intreaga valoare, urmand sa faca o
    plata mai consistenta odata cu finalizarea fiecarei etape a
    proiectului, ceea ce inseamna ca furnizorul instalatiei trebuie sa
    investeasca in prima faza din buzunarul propriu. “Am avut
    dintotdeauna o problema cu lichiditatile. La un moment dat,
    incasarile din contractele anterioare nu mai erau suficiente pentru
    lansarea altora noi”, spune Bodea, cu completarea ca o finantare de
    la banci nu le-a fost o alternativa la indemana, intrucat bancherii
    preferau sa crediteze companii din domenii mai atragatoare decat
    cel al tehnicii vidului, mai ales cand marjele de profit erau mai
    mari decat nivelul de aproximativ 10 procente din domeniu.

    Pentru o companie din domeniul tehnicii vidului fara capital si
    putere mare de investitie, lipsa lichiditatilor poate duce la
    inchiderea afacerii. Perspectiva i-a impins pe fratii Bodea sa
    diversifice activitatea, in incercarea de a genera fonduri din care
    sa sustina linia de business principala. “Asa a pornit divizia de
    automatizari de retele de utilitati, ce lucreaza de asemenea cu
    contracte de valori mari, platite insa in termen mai scurt decat
    cele pentru instalatiile de vid”, explica vicepresedintele Adrem
    Invest.

    N-a fost totusi suficient, intrucat durata de executie si nevoia de
    capital erau in continuare destul de mari, motiv pentru care
    diversificarea a continuat prin preluarea unor activitati de citire
    a contoarelor de energie electrica si administrare a grupurilor de
    masura externalizate de grupul ceh CEZ in urma cu doi ani. Jumatate
    din cifra de afaceri va proveni de aici in 2010, in timp ce
    automatizarile vor insemna in jur de 30%, iar proiectarea si
    instalarea sistemelor bazate pe tehnica vidului vor aduce
    restul.

    “Nu inseamna ca renuntam la linia de business initiala”, precizeaza
    Corneliu Bodea, mai ales ca limitarea data de faptul ca nu mai sunt
    deschise fabrici de productie noi este doar aparenta. Pe de-o
    parte, durata de viata a unui sistem de vidare nu este foarte mare,
    iar pe de alta parte intervine progresul tehnologic, cu inlocuirea
    anumitor componente din sistemele existente. “Pentru noi e o
    afacere de familie, pe care vrem sa o pastram si sa o predam mai
    departe generatiilor viitoare”, spune antreprenorul

  • O noua institutie in business: firmele tinerilor se vor numi SRL-I.D.

    Firmele nou infiintate vor purta denumirea de microintreprindere
    “SRL- I.D.” (societate cu raspundere limitata – intreprinzator
    debutant).

    Daca planul de afaceri conduce la crearea a cel putin sase locuri
    de munca, iar proiectul este dezvoltat in mediul rural in domeniul
    productiei, cu utilaje noi si cu o pondere a investitiei in
    cheltuieli de 80% si credit bancar va primi cel mai mare punctaj
    pentru obtinerea ajutorului de stat. Dupa productie, sunt punctate
    serviciile si comertul.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Revista presei economice din Romania

    Nu ne-au speriat falimentele, din moment ce unul din trei romani vrea sa fie patron, scrie
    Gandul, citand un studiu PwC de unde rezulta ca una din
    ratiunile acestei aspiratii e ca oamenii isi doresc sa aiba un
    raport mai echilibrat intre viata profesionala si cea privata.
    Foamea de bani a statului modifica legile: noua lege a concurentei
    da dreptul Consiliului Concurentei sa amendeze nu numai companiile,
    ci si primariile si ministerele, maximul amenzii fiind de 40.000 de
    lei.

    Initiativa bogatilor lumii de a-si dona 50% din avere pana la
    moarte in scopuri caritabile nu este vazuta cu ochi buni de cei mai avuti
    dintre romani, intre care George Copos sau Vasile Turcu, in timp ce
    altii au justificat ca ei deja au facut donatii, a constatat
    Evenimentul Zilei. Dupa ce i-au creditat cu usurinta,
    institutiile financiare, atat banci, cat si creditori ca Provident,
    isi educa clientii prin diverse programe si site-uri de
    informare.

    “Intelegem dificultatile in care se afla statul roman, dar
    negocierile sunt negocieri“, declara pentru
    Adevarul seful Rompetrol, Saduokhas Meraliyev, comentand
    declaratiile presedintelui Basescu ca grupul KazMunaiGaz va fi
    executat silit pentru datoria Petromidia. Ziarul face un “Portret
    al familiei romane lovite de criza”, de unde rezulta ca recesiunea
    a afectat cu precadere orasenii familisti, cu doi copii in
    intretinere, iar capul familiei are intre 40 si 45 de ani.

    “Cum sa risipesti banii din privatizari: CFR
    Marfa, data pe pensii si salarii”, este verdictul Romaniei
    Libere    , explicand ca potrivit strategiei de privatizare a
    societatii, banii vor merge la buget, de unde vor fi repartizati
    cum va dori Mi­nisterul Finantelor, respectiv pentru acoperirea
    deficitului bugetar, daca va fi nevoie. Zece mii de posturi din
    invatamant vor disparea dupa 1 septembrie, iar profesorii vor avea
    un numar mai mare de ore.

    UPC, numarul doi pe piata de servicii TV, va oferi gratuit servicii de telefonie fixa
    pentru clientii de cablu, anunta Ziarul Financiar – o mutare
    care ilustreaza pana unde a ajuns razboiul preturilor dintre
    operatorii telecom. In plina perioada de austeritate, Ministerul
    Economiei a gasit peste 800.000 de euro pentru elaborarea unei
    strategii pentru dezvoltarea sectorului IMM, care s-a concretizat
    intr-un studiu de 200 de pagini si o serie de intalniri si mese
    rotunde, inclusiv in strainatate.

  • Misu Negritoiu, seful ING Bank Romania: Politicienii trebuie sa asigure regulile jocului, investitiile publice nu sunt o problema

    “M-am intalnit de curand cu un responsabil politic si prima mea
    recomandare este ca pe ei trebuie sa ii preocupe regulile jocului,
    care trebuie revazute, imbunatatite, simplificate, sa fie
    eficiente, transparente, sa inlesneasca accesul la piete. Ei sunt
    precocupati de investitii si ca nu au bani. Nu cred ca asta este o
    problema. Un ministru al economiei nu cred ca trebuie sa se
    focalizeze pe ce investitii face, pe ce centrale nucleare
    construieste si cati bani are de cheltuit. Trebuie sa asigure
    regulile jocului si sa mobilizeze participatia investitorilor”, a
    declarat Negritoiu, in cadrul evenimentului “MEET THE CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin.

    El a aratat ca regulile jocului se refera la reglementari,
    legislatie, precum si la modul de implementare a regulilor, la
    simplitate si transparenta, mentionand ca acestea difera de la un
    sector la altul. “Daca ma uit la sectorul bancar vad costuri
    operationale care sunt in crestere din cauza diferitelor masuri
    adoptate. in loc sa simplificam mai mult, mai mult birocratizam. in
    numele consumatorului se construieste un sistem legislativ sau
    regulator extrem de stufos, de sofisticat, de costisitor, care nu
    ajuta la nimic. La directivele europene transpuse in Romania se fac
    numeroase adaugiri, de sorginte locala”, a continuat seful ING Bank
    Romania.


    El a mentionat ca nu se refera doar la proiectul de ordonanta de
    urgenta propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia
    Consumatorilor, prin care se vor face mai multe modificari ale
    contractelor de credit existente, inclusiv a clauzelor privin
    comisioanele de rambursare anticipata. “Pana la urma nu pot sa
    mearga in extrema cu asa numitele masuri de protectie a
    consumatorilor pentru ca trebuie sa existe un echilibru intre
    consumatori si furnizori. (…) Bancile nu au alta solutie decat sa
    trafere costurile asupra produselor. Vor fi produse mult mai
    scumpe. Cui ii foloseste sa fie produse mult mai scumpe? Trebuie sa
    fie o piata competitiva, cu produse mai ieftine pentru populatie.
    Asta e adevarata protectie”, considera Negritoiu.

    O alta recomandare a directorului general al ING Bank Romania
    este reluarea procesului de privatizarea si valorificare a
    activelor statului, mai ales intr-o economie si un stat care nu are
    bani sau nu are prea multi bani.”Dintr-un motiv sau altul,
    privatizarea in Romania este istorie. De ce? in momentul in care te
    imprumuti pe piata locala si internationala, de ce nu iesi pe piata
    cu actiunile si active de stat? Ai participatiile de la Romtelecom,
    de la Petrom, de la combinatele energetice…De ce s-a oprit
    privatizarea in distributia electrica de exemplu? (…) Este greu
    sa te opresti la mijloc. Poate lumea sa spuna ca s-a mers prea
    departe cu privatizarea, dar eu nu cred ca e adevarat”, a declarat
    Negritoiu.

    El a precizat ca exista mult active ale statului care pot fi
    valorificate, subliniind ca nu se discuta despre maximizarea
    veniturilor, ci despre detinerea de numerar. “Sigur ca se gandesc
    ca nu este piata potrivita, dar nu e vorba de maximizarea
    veniturilor din acest privatizari. Pana la urma este vorba de
    valoarea banilor. Cine are cash este sus, fericit. Exista un
    trade-off”, a concluzionat Negritoiu.

    Aflati mai multe despre Misu Negritoiu si recomandarile lui
    pentru politicieni si mediul de afaceri din editia tiparita a
    BUSINESS Magazin de saptamana viitoare, care va aparea pe piata
    luni, 19 aprilie.

  • Misu Negritoiu, seful ING Bank Romania: In tribunale si la procurori intelegerea problemelor economice si financiare este limitata

    “Un angajat care fura, pleaca si este deferit justitiei. Nu am
    avut multe cazuri, dar am avut. (…) Am dat pana acum doua
    persoane la politie. Eu personal am avut mari indoieli daca sa ii
    deferim pentru ca oricum nu ajuta la nimic. (…) Cand ajungi la
    tribunale si procurori intelegerea problemelor economice si
    financiare este limitata. Cineva care primeste un asemenea dosar nu
    stie ce sa faca cu el. Ca sa poti intelege acest dosar trebuie sa
    intelegi problema, sa apelezi la servicii profesioniste. E foarte
    greu”, a spus Negritoiu, in cadrul evenimentului “MEET THE CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin.

    El a precizat ca atunci cand era implicat in politica a avut un
    proiect pentru infiintarea de tribunale comerciale si crede ca
    ulterior s-au facut niste sectii care trebuie sa aiba judecatori si
    procurori specializati. “Ce sa faca pentru a avea judecatori si
    procurori specializati? Sa ii trimita la scoala sau sa faca
    recrutari din piata. Exista resurse in piata, foarte multi avocati
    din firmele de avocatura avand un nivel foarte ridicat de
    intelegere a chestiunilor financiare si economice”, a spus
    Negritoiu.

    Seful ING Bank Romania considera ca nu este necesar ca sectorul
    public sa plateasca salarii la nivelul sectorul privat pentru a
    avea specialisti. “Nici bancile nu platesc avocatii sau juristii la
    nivelul firmelor de avocatura. Aceesi situatie este valabila si in
    sectorul IT. Acestea nu sunt core business. Statul isi permite sa
    recruteze oameni specializati care sa lucreze pentru alte motive
    decat salariul. Lumea nu lucreaza numai pentru salariu. Se vor gasi
    oameni specializati care vor sa faca o cariera publica”, a explicat
    Negritoiu.

    El a dat ca exemplu negativ de rezolvare in instanta si situatia
    biletelor la ordin, al doilea instrument dupa numerar, pentru care
    nu exista reglementari fixe de executare imediata in Romania. “Doi
    ani ne-a luat sa executam niste bilete la ordin de la Petrom,
    pentru care am ajuns pana la Curtea Suprema. Au existat instante in
    care am castigat si altele in care am pierdut, cu alte cuvinte
    existau pareri diferite. Cand ajungi sa spui ca banii, cam asta
    reprezinta un bilet la ordin, sunt falsi, atunci ai o mare
    problema. Asta este instabilitatea mediului de afaceri”, a afirmat
    directorul ING Bank Romania. Negritoiu a precizat ca mediul de
    afaceri este mai scump si instabil daca exista insecuritate.

    “Lumea se uita la calitatea instantelor si ea este incorporata
    in nivelul de risc pentru piata romaneasca”, a continuat seful ING
    Bank. Negritoiu a discutat si despre faptul ca nu exista
    reglementari clare si complete privind unele aspecte legate de
    sectorul financiar, cum ar fi existenta unor “liste negre” si a
    unor “proscrisi” implicati in diverse tipuri de fraude.

    El a mentionat ca ING a fost la un moment dat in proces de
    angajare a unei persoane, cu recomandari bune, dar care era
    implicata intr-o frauda la o alta institutie. Fapta nu era inscrisa
    in cazierul judiciar, intrucat nu exista o decizie definitiva, iar
    banca a aflat din piata.

    Seful ING a mai dat exemplul unor persoane implicate in
    chestiuni grave, cum ar fi falsificarea de facturi, care “dorm
    linistiti” pentru ca au tot felul de interpusi si nu pot fi
    executati.

    Intrebat de ce nu se fac publice diversele cazuri, Negritoiu a
    replicat ca a anuntat despre compania Flamingo, dar “la ce a
    folosit?” El a mentionat ca in Olanda de exemplu cand exista un caz
    de executie, cine nu mai poate sa plateasca ridica mainile si se
    preda, spunand “am ratat, platesc pretul”. “Pe plan local
    executarea este o lupta continua”, a continuat Negritoiu.

    El a precizat ca economia de piata pledeaza pentru un regim mai
    transparent al datornicului si pentru disciplina a datoriei, care
    trebuie onorata sau executa, nu ocolita.

    Aflati mai multe despre Misu Negritoiu si recomandarile lui
    pentru politicieni si mediul de afaceri din editia tiparita a
    BUSINESS Magazin de saptamana viitoare, care va aparea pe piata
    luni, 19 aprilie.

  • Vladescu catre consilierii economici externi: Lasati aroganta si tratati antreprenorii in mod egal

    “Intreprinzatorii romani au nevoie de dumneavoastra, dar trebuie
    sa fiti deschisi catre ei. Sunteti cu totii ministri, dar sunteti
    ministri in slujba antreprenorilor romani. Intreprinzatorul roman
    nu e numai cel care vine la un hotel de cinci stele si va invita la
    masa si isi permite sa o plateasca, dar este si cel care vrea sa
    exporte de 10.000 de euro ceva si nu stie unde sa se duca sau pe
    cine sa intrebe”, a spus Vladescu, in cadrul celei de-a sasea
    reuniuni a consilierilor economici din reprezentantele economice
    din strainatate ale Ministerului Economiei, Comertului si Mediului
    de Afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro