BusinessMagazin

Tag: romani

  • Ce mâncau românii acum 100 de ani?

    Ce mănâncă azi, cam ştim, dar nu ne putem da seama cât de mare este schimbarea petrecută într-un veac decât comparând hrana de azi cu cea din jurul anului 1900.

    Dacă vom cerceta câteva lucrări ale unor cărturari care s-au ocupat de subiect – medici, etnologi ş.a. – şi cărţi de bucate din vremea aceea, ne vom minuna cu siguranţă de uriaşele prefaceri prin care a trecut societatea românească, văzute prin prisma unuia dintre aspectele cele mai grăitoare şi bogate în înţelesuri ale culturii umane: alimentaţia.

    Vezi aici ce mâncau românii acum 100 de ani. Nu e nicidecum ce credeai tu!

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este cea mai căutată destinaţie pentru vacanţa de Paşte! Află care este preţul unui city-break!

    Anul acesta vacanţa de Paşte a coincis cu cea de 1 mai, iar vremea mohorâtă îi va ţine pe turişti departe de litoralul românesc. Pentru weekend-ul prelungit, turiştii români, care au ales să petreacă sărbătorile înafara graniţelor ţării, s-au orientat anul acesta către capitala Italiei.

    Roma s-a aflat mereu în topul preferinţelor turiştilor români datorită preţurilor scăzute şi varietatea obiectivelor turistice din Eternul Oraş. Un pachet turistic in Roma ce include cazare şi transport cu avionul din Bucureşti costă aproximativ 250 de euro.

    Citeşte mai departe pe www.one.ro despre diferitele oferte de city break şi ce poţi vizita în Roma

  • Paşte 2016 – Obiceiuri şi tradiţii. Cât cheltuie românii de sărbători

    Familia este principala sursă de informaţii pentru români atunci când vine vorba de tradiţiile şi obiceiurile de Paşte. Una dintre tradiţii spune că de Paşte trebuie să ne “înnoim”, astfel, românii sunt în perioada sărbătorilor pascale mai degrabă atraşi de promoţii la haine sau articole de încălţăminte decât la produse mai scumpe.

    Paştele este un eveniment important în viaţa românilor, un eveniment care aduce tradiţiile în prim plan pentru 6 din 10 români.  În acelaşi timp, pentru 3 din 10 români, Paştele înseamnă timp petrecut cu familia. Aceştia tind să fie tineri (sub 24 de ani, din urbanul mare, cu educaţie ridicată) care locuiesc departe de familie în restul anului şi care profită de sărbători pentru a veni acasă.

    Paştele este asociat mai degrabă cu simboluri religioase, de aceea cei mai mulţi dintre români se vor duce să ia lumină şi vor asista la slujba de Înviere. Farmecul acestor activităţi este de a participa activ, live la eveniment, mai degrabă decât de a-l vedea transmis la televizor. Persoanele care urmăresc, totuşi, slujba la televizor sunt femeile, cu vârsta peste 35 de ani, cu educaţie scăzută sau medie, care locuiesc în zonele rurale sau în oraşele mici.

    Un român alocă în medie 542 RON pentru toate cheltuielile legate de Paşte. Deşi se poate observa o creştere uşoară a venitului pe gospodărie faţă de 2015, bugetul alocat pentru Paşte în 2016 continuă să reprezinte 1/3 din venitul gospodăriei, la fel ca şi anul trecut. Deşi la nivel de percepţie majoritatea simte că bugetul ei rămâne constant faţă de anul trecut, 16% dintre români consideră că vor aloca pentru bugetul din 2016 mai mulţi bani decât în 2015.

    Categoria cu cel mai mare impact în buget o reprezintă alimentele pentru masa de Paşte. 52% dintre români vor cheltui mai mult de 200 de RON pentru a se bucura de un meniu 100% tradiţional sau preponderent tradiţional. Cum românilor le place să ţină cont de tradiţii şi obiceiuri, pentru masa de Paşte nu numai că se alocă cea mai mare parte din buget, dar si mult timp de pregătire din partea membrilor familiei. Pregătirea mâncărurilor tradiţionale devine, astfel, un prilej bun de a petrece timp alături de cei dragi. Roadele muncii pot fi degustate la masa de Paşte. Printre mâncărurile care nu vor lipsi de pe masă se află: ouă colorate, dulciuri şi produse de panificaţie făcute în casă (cozonac, pască, etc), legume, fructe şi carne de miel.
    În spiritul tradiţiei, coloratul ouălor, cât şi pregătirea cozonacului continuă să se facă în gospodărie, mai degrabă decât să fie cumpărate gata pregătite. 3 din 10 români declară, totuşi, că vor cumpăra cozonacul gata făcut, fie din cofetării/brutării, fie din retail.

    Cadourile reprezintă următoarea categorie cu importanţă ridicată pentru bugetul de Paşte. Dintre cei 76% care vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, aproximativ 50% plănuiesc să aloce 300 RON sau mai puţin pentru această activitate.
    Interesul pentru promoţiile de Paşte pare să fie şi el influenţat de tradiţiile legate de cadouri. Astfel, 40% dintre români sunt în mod special interesaţi de promoţii pentru haine, încălţăminte sau accesorii şi secundar de produse de valoare mai mare, cum ar fi: electronicele, electrocasnicele, telefoanele mobile sau tabletele.

    Familia şi sărbătorile pascale din copilărie sunt principalele surse de informare pe care românii le folosesc în planificarea Paştelui. Familia devine, astfel, principalul canal de transmitere şi păstrare a cutumelor româneşti. Singurul canal clasic de comunicare care ocupă un rol important în informarea românilor în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile de Paşte este televizorul.  Acesta este un mediu important de informare pentru 32% dintre români.

    Interesul românilor pentru promoţii se adaptează în funcţie de ocazia în jurul căreia are loc campania promoţională, arată comparaţia dintre interesul pentru promoţii de Paşte versus de Black Friday, la nivelul internauţilor. Astfel, românii care folosesc internetul preferă să primească de Paşte promoţii la articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi secundar la electronice, electrocasnice, telefoane mobile, tabele, laptopuri, în timp ce în perioada Black Friday îşi doresc, în mod special, oferte speciale la produse de valoare mare şi secundar la produse cosmetice sau de înfrumuseţare.

    În acest context, obiceiurile şi tradiţiile de Paşte oferă oportunităţi noi pentru branduri, cum ar fi:

    Readucerea în actualitate a tradiţiilor regionale, încurajarea diversităţii obiceiurilor, pe fundalul unei receptivităţi crescute pentru tradiţii. Majoritatea românilor continuă să respecte tradiţiile predate din generaţie în generaţie, Paştele devine, astfel, o ocazie bună pentru a combina tradiţii cu obiceiuri noi.

    Simplificarea şi eficientizarea procesului de pregătire pentru Paşte. Mesele de Paşte sunt tradiţionale sau preponderant tradiţionale şi necesită mult timp de pregătire, de aceea brandurile ar putea veni în ajutorul persoanelor responsabile cu pregătirea mesei cu sfaturi pentru prepararea mai rapidă a bucatelor sau prin oferirea unor pachete cu toate ingredientele necesare diferitelor mâncăruri tradiţionale.

    Implicarea tuturor membrilor familiei în pregătirea mesei de Paşte. Pregătirea mesei de Paşte este o ocazie ca familia să lucreze împreună, iar brandurile pot încuraja această activitate. Copiii pot colora ouăle sau pot decora masa, în timp ce părinţii pregătesc friptura. Procesul de pregătire a mesei devine mai amuzant, iar efortul poate fi premiat.

    Targetarea consumatorilor prin canalele preferate cu oferte despre promoţiile de interes. Faţă de alte ocazii, de Paşte, românii vor să afle informaţii despre promoţii la: mâncare, îmbrăcăminte sau aparatură pentru casă, iar singurul canal clasic de comunicare aflat în topul surselor de informare este televizorul. Aşadar, o campanie tactică la TV va creşte notorietatea promoţiei.

    Implicarea românilor în cauze sociale, campanii CSR. 2 din 10 români se implică deja în donarea de haine vechi, iar 1 din 10 fie donează bani, fie face voluntariat. Aducerea tradiţiilor în prim plan şi creşterea interesului pentru activităţi religioase sunt un context bun pentru a atrage mai mulţi români să susţină o cauză socială fie prin donare, muncă voluntară sau cumpărarea unor articole de Paşte. 

    Andreea Grigoroiu – Consumer Strategist, Starcom MediaVest Group

  • Cât plătesc românii din afara ţării să ajungă cu avionul acasă de sărbători

    Românii au cumpărat anul acesta cu 500% mai multe bilete de avion cu plecare din afara ţării spre România decât într-o perioadă obişnuită a anului, potrivit unei analize realizate de agenţia de turism online Vola.ro. Astfel, spre deosebire de alţi ani în care mini-vacanţa de Paşte îi purta pe români în diferite destinaţii din Europa pentru city break-uri sau vacanţe, în 2016 mişcarea semnificativă înregistrată de Vola.ro a fost a românilor din străinătate care vin acasă de sărbători cu avionul. Cele mai multe plecări au  fost din ţări în care lucrează şi există comunităţi mari de români, precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Statele Unite şi Canada, dintre variantele intercontinentale.

    Din analiza Vola.ro a reieşit că, pentru perioada Paştelui, preţul mediu al unui bilet din afara ţării către România este cu 18% mai mare decât preţul unui bilet din România spre străinătate. Adică cei din diaspora au plătit în medie 275 euro pe biletul de avion care îi aduce în ţară, în timp ce românii care au dorit să plece în străinătate de sărbători au plătit în medie 230 euro pe biletul de avion. Cererea foarte mare şi numărul limitat de locuri a determinat epuizarea locurilor la tarife promoţionale şi clasele tarifare mai ieftine. „Cele mai multe rezervări au fost făcute din timp, încă din primele luni ale anului, însă au existat şi multe cereri last-minute, făcute de cei care s-au hotărât în ultima clipă să călătorească în această perioadă. Din fericire, în continuare mai există destinaţii spre care românii pot găsi preţuri accesibile dacă se decid acum să petreacă Paştele în afara ţării. Spre exemplu, un zbor Bucureşti-Roma în perioada 30 aprilie – 2 mai începe de la 112 euro sau chiar de la 80 EUR dacă se alege varianta 30 aprilie – 3 mai, iar un zbor Bucureşti-Londra cu plecare sâmbătă, pe 30 aprilie şi retur marţi sau miercuri costă 112 euro dus-întors”, a declarat Manuela Melinescu, marketing manager Vola.ro.

    În cazul celor care au ales să petreacă sărbătorile de Paşte în stăinătate, anul acesta cei mai mulţi români au preferat city break-urile în defavoarea vacanţelor mai lungi. Potrivit Vola.ro, s-a optat pentru plecări de maxim 4 zile, în diferite intervale în jurul zilei de duminică. Perioada preferată a fost cu plecare vineri, 29 aprilie şi întoarcere în a doua zi de Paşte, pe 2 mai. A doua variantă preferată de români a fost cu plecare sâmbătă, pe 30 aprilie şi retur marţi, pe 3 mai. În ambele cazuri, se pare că românii au ales variante în care să îşi ia maxim o zi de concediu. În ceea ce priveşte destinaţiile, în top se regăsesc oraşe ca Roma, Milano, Londra, Barcelona, Madrid sau Paris. Preţul mediu pentru un city break în perioada Paştelui a fost de 490 euro, în creştere uşoară faţă de anul trecut, când a fost de 470 euro. Conform datelor Vola.ro, la deplasările în perioada Paştelui se observă o creştere a cererii la rezervările de bilete de avion pentru o singură persoană, acestea fiind făcute de românii care pleacă în străinătate sau se întorc în România pentru a-şi vizita familia.

    Cât despre vacanţe, de Paşte românii au preferat să călătorească în grupuri de până la 4 persoane, fie cu familia şi copiii, fie cu prietenii. Acestea au costat în medie 650 euro de persoană, preţ care a inclus biletul de avion şi cazarea pentru cel puţin 7 nopţi. În perioada sărbătorilor cresc exponenţial cererile pentru achiziţia bagajelor de cală, ajungând chiar la 2-3 bagaje de cală de persoană. Totodată, cresc şi solicitările de transport al animalelor de companie, de obicei de mici dimensiuni, care pot fi luate în cabina aeronavei, dar şi a obiectelor fragile, cadouri pentru cei dragi de acasă.

    „În mod normal, mai ales în cazul zborurilor low-cost unde bagajele de cală se plătesc întotdeauna extra, foarte mulţi călatori preferă să călătorească doar cu bagaje de mână, în timp ce pentru zborurile în perioada sărbatorilor observăm o creştere semnificativă a numărului celor care călătoresc cu bagaje de cală. Şi, în plus, primim multe întrebări legate de politica de bagaje a companiei cu care zboară: la câte kilograme au dreptul, ce produse pot duce în bagaj şi, mai ales, dacă au voie să transporte produse alimentare, preparate tradiţionale.” a mai declarat Manuela Melinescu, marketing  manager Vola.ro.

    Conform statisticilor marilor aeroporturi europene, timpul de aşteptare în aeroport poate creşte cu până la 50% în perioadele de vârf, cum este şi Paştele. Astfel, dacă în mod normal pentru formalităţile de check-in, control de securitate şi îmbarcare erau recomandate 1,5 – 2 ore înainte de ora anunţată de decolare, Vola.ro recomandă turiştilor români ca în această perioadă să îşi ia o marjă de cel puţin 30 de minute în plus. 

  • Care sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor. Le mâncaţi cu plăcere, dar foarte puţini le ştiţi

    Sarmalele, zic unii, le-am „luat” de la turci sau greci; ciorba cu borş – de la ucraineni ori ruşi, gulaşul de la unguri… O fi.

    Dar dacă ar fi să căutăm nişte mâncăruri „neaoşe”, nişte bucate pe care să le putem socoti chiar tradiţional româneşti, la ce ne-am opri?

    Întrebaţi care ar fi, după părerea lor, mâncarea cea mai neaoş românească, mulţi ar răspunde numaidecât „mămăliga” şi ar şi vedea instantaneu, cu ochii minţii, o mămăligă de porumb, galbenă ca soarele, aburind în mijlocul mesei.

    Vezi aici care  sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor!

  • Care sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor. Le mâncaţi cu plăcere, dar foarte puţini le ştiţi

    Sarmalele, zic unii, le-am „luat” de la turci sau greci; ciorba cu borş – de la ucraineni ori ruşi, gulaşul de la unguri… O fi.

    Dar dacă ar fi să căutăm nişte mâncăruri „neaoşe”, nişte bucate pe care să le putem socoti chiar tradiţional româneşti, la ce ne-am opri?

    Întrebaţi care ar fi, după părerea lor, mâncarea cea mai neaoş românească, mulţi ar răspunde numaidecât „mămăliga” şi ar şi vedea instantaneu, cu ochii minţii, o mămăligă de porumb, galbenă ca soarele, aburind în mijlocul mesei.

    Vezi aici care  sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor!

  • Veşti proaste pentru românii cu credite

    Pe lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA, un program de educaţie pentru profesioniştii din domeniul financiar. În prezent, CFA România are 180 de membri.

  • Nu cumva culegem ce am semănat?

    Cele mai multe reacţii sunt, pe plan local, de genul „nu este cazul să căutăm vinovaţi, echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut“ şi pot fi de acord numai în parte cu un astfel de îndemn. Nu am nicio îndoială că echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut, dar asta nu spală din vinile care nu pot fi trecute cu vederea.

    Gimnastica ne-a scos în lume şi altfel decât ca ţară a nebuniei lui Ceauşescu şi eram şi atunci şi suntem şi acum datori să căutăm să reparăm ce se poate repara. Nu, nu este eşecul echipei, dar eşte eşecul diriguitorilor care trebuia să prevadă şi să acţioneze şi nu să aştepte, cu fatalitate mioritică, să se întâmple. Ministrul de resort nu trebuie să vină şi să îmi spună care este situaţia şi că avem de-a face cu un dezastru, ci trebuia să analizeze din timp datele şi avertismentele şi să acţioneze, să ceară soluţii şi să impună măsuri.

    Nu cred că este musai problema doamnei Lipă, venită la minister de puţine luni, dar a tuturor miniştrilor care s-au ocupat de sport până acum este, cu siguranţă. Şi dacă tot am vorbit de miniştri, să-i pomenim pe toţi cei care, din 1992 încoace, s-au ocupat de sportul românesc: Gheorghe Angelescu, Alexandru Mironov, Mihai-Sorin Stănescu, Crin Antonescu, Georgiu Gingăraş, Monica Iacob-Ridzi, Luminiţa Plăcintă, Cătălin Baba, Ioan Mang, Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, Nicolae Bănicioiu, Gabriela Szabo. Să remarcăm că guvernele Tăriceanu, în perioada 2004 – 2008 şi Boc 2 (2008 – 2009) nu au avut un minister de resort.

    Şi să mai remarcăm unele prezenţe îndârjite, cum este a domnului Antonescu, aflat de trei ori la conducerea ministerului. Sau a doamnei Plăcintă, de două ori ministru. Şi apariţia primului om din sport, a Gabrielei Szabo, abia în 2014. Ar fi exagerat să spun că politicul este de vină pentru actuala stare a sportului? Nu mi se pare. Şi dacă la reuşite şi-or fi luat partea de lauri, atunci să se încarce şi cu eşecurile. Şi nu sunt singurii; ce au păzit direcţiile judeţene, prefecturile, primarii de localităţi în care sunt cluburi şi şcoli de gimnastică?

    Dacă gimnastica ar fi fost un caz izolat, poate că discuţia nu şi-ar fi avut rostul. Dar ne putem uita la ruinele din fotbal, la lipsa de săli, de patinoare, de competiţii de elită, de săli de antrenament pentru orice disciplină veţi putea numi. Şi sclipiri precum Halep sau handbalul sau rugbyul, sau poate reuşitele unui pictor sau ale unui alpinist nu fac decât să întărească sentimentul general de delăsare.

    Reuşitele sportive ţin de cea mai grozavă chimie socială, pentru că izbutesc să coalizeze sentimente naţionale, de mândrie şi de entuziasm ca nimic şi nimeni altcineva.

    Principala hemoragie a României de astăzi este cea de competenţă. Competenţă care să genereze bunăstare, care să semene acum şi să-i lase pe cei de peste un deceniu să culeagă roadele. Pierdem talente nu numai din migraţie, ci şi din nepăsare şi indolenţă: înainte de a începe să scriu acest text, am citit o ştire care spune, simplu, că 7 din 10 angajatori afirmă că este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit, pentru o poziţie entry level care necesită studii superioare, dar şi că 42% dintre copiii de 15 ani din România sunt analfabeţi funcţional, adică au urmat o formă de educaţie, pot reproduce un text, dar nu înţeleg conţinutul de idei.

    Câte talente se pierd astfel, câţi potenţial oameni buni?

    Ilustrez cu un tablou al maestrului Ştefan Cîlţia.