Tag: energie

  • Italienii de la Enel au mai platit 38 mil. euro pentru Muntenia Sud

    Enel a platit in aprilie 2008 394,8 milioane de euro pentru
    preluarea a 50% din actiunile Muntenia Sud, realizand ulterior o
    majorare de capital de 425 de milioane de euro pentru a ajunge la o
    participatie de 64,4%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat de active vor fi fondurile de investitii? Vor fi incepute marile proiecte energetice?

    Ce se va intampla cu finantarile, fuziunile si achizitiile?

    Piata de fuziuni si achizitii nu a murit in 2009, ci doar a scazut
    la valoarea din 2004, undeva spre doua miliarde de euro. Avocatul
    Doru Bostina adauga inca un aspect: tranzactiile au imbracat, cu
    mici exceptii, forma specifica perioadei de criza, devenind mai
    mici si mai putin spectaculoase. “Tendinta va continua, pe fondul
    reducerii drastice a pietelor de desfacere, a capitalului de lucru
    si al accesului limitat la finantare”, spune Bostina, care vede
    posibila revenirea capitalurilor speculative, dornice sa-si mai
    incerce inca o data norocul pe o piata emergenta. In ce priveste
    finantarile, obligatorii pentru repornirea motoarelor economiei
    reale, ele vor fi reluate atunci cand statul nu va mai fi cel mai
    bun si cel mai sigur client al bancilor. “Cand statul va avea
    suficiente fonduri, adica va fi trecut de criza economica, atunci
    si bancile vor relua finantarea proiectelor economice.”

  • De ce bate vantul peste proiecte de centrale eoliene de 2 mld. euro

    Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
    project manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
    Fantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
    din Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
    energie in Romania.

    Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
    in a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
    proprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
    pachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
    GE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
    jumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
    functionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
    la Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
    functiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
    CEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
    cumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
    Wind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
    local, Monssom Alma).


    Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
    proiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
    ales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
    inlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
    si nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
    din 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
    Monica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
    avocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
    anul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
    pe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
    care se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
    2008.

    Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
    si ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
    eoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
    Portugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
    Dobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
    care discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
    Tulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
    confidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
    confruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
    de pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
    dosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
    ceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
    in 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
    venit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
    investitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
    austriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
    italieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
    pentru a construi proiecte eoliene.

  • Dilemele guvernantilor: Ce inseamna modificarea taxelor? Mai suntem Detroit-ul estului?

    Cand isi va reveni economia?

    Economia romaneasca va reveni pe crestere abia in trimestrul al
    treilea din 2010, conform estimarilor analistilor. Inceputul
    cresterii va fi marcat de industrie, crede Dragos Cabat, director
    general al Financial View, cu accent pe sectoarele care au piete de
    export. “Comertul va fi si el printre sectoarele de activitate care
    isi vor reveni probabil in trimestrul al doilea din 2010”, declara
    Cabat. In opinia lui, normalizarea comportamentului consumatorilor
    ar trebui sa fie o consecinta a perioadei de criza; totusi,
    comportamentul de consum depinde mult de factorii externi si este
    volatil. Asadar, cand conditiile de piata se vor imbunatati, este
    de asteptat ca va exploda din nou si consumul. Opinii mai pesimiste
    se regasesc insa in randul producatorilor. Radu Timis, proprietarul
    grupului de firme Cris-Tim, crede ca la nivel general, al
    industriei si al bunurilor de larg consum, va mai dura cel putin un
    an pana cand se vor aseza lucrurile, iar efectele crizei se vor mai
    face simtite chiar si in 2012. Oamenii sunt mai prudenti si, in
    plus, nu vor mai fi la fel de multi bani disponibili. “Iar consumul
    nu va mai ajunge decat peste zece ani la nivelul de la inceputul
    anului trecut, cand lumea va incepe sa uite si va fi dispusa sa mai
    deschida portofelele la fel de larg.”

    Va rascumpara KazMunaiGaz datoria Rompetrol?

    In septembrie 2010 va expira termenul pentru emisiunea de
    obligatiuni emisa in urma cu sapte ani de Rompetrol Rafinare
    Constanta, pentru care statul ar trebui sa incaseze peste o
    jumatate de miliard de euro. Declaratiile lui Dinu Patriciu din
    urma cu doi ani, cand inca mai era CEO al Rompetrol, aratau ca noii
    actionari nu au nicio problema sa rascumpere datoria. Acum, cand
    kazahii sunt actionari unici, declaratiile fostilor actionari nu ar
    mai fi valabile, dar surse din piata spun ca aceasta rascumparare
    ar fi fost negociata in vanzarea actiunilor de catre Dinu Patriciu,
    iar rascumpararea ar putea avea loc in primul semestru din
    2010.

    Mai suntem “Detroitul estului”?

    Inceperea productiei de catre Ford la uzina de la Craiova va
    atrage in acest an noi investitii in domeniul componentelor auto,
    chiar daca pentru moment proiectele sunt inghetate. “Exista
    interes, sunt companii care au cautat terenuri si facilitati, dar
    deocamdata cei cu care am avut contact au inghetat planurile. Au
    prioritati in primul rand in tarile de origine”, potrivit
    primarului municipiului Slatina, Darius Valcov.

  • Romgaz estimeaza scaderea productiei, dar investitiile cresc cu 40%

    Tendinta de scadere a productiei de gaze naturale este vizibila
    si la nivelul celuilalt producator local de gaze, Petrom, care
    impreuna cu Romgaz asigura circa doua treimi din necesarul de
    consum al Romaniei, restul fiind reprezentat de importuri din
    Rusia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Petrom mai cumpara un zacamant in Kazahstan

    Obiectul tranzatiei a fost compania Korned LLP din Kazahstan,
    care detine in proportie de 100% drepturile asupra licentei de
    explorare inclusiv asupra zacamantului nedezvoltat Kultuk,
    localizat onshore in Bazinul Pre-Caspic, la 34 km nord-vest fata de
    zacamantul Petrom de la Komsomolskoe.

    Conform comunicatului companiei, acordul de vanzare – cumparare
    a fost semnat pe 29 octombrie 2009, iar finalizarea tranzactiei a
    avut loc pe 31 decembrie 2009, dupa obtinerea unor diverse aprobari
    din partea autoritatilor din domeniu din Kazahstan. Vanzatorul și
    cumparatorul au fost de acord ca pretul tranzactiei sa ramana
    confidentiale, dar datele indicate de Petrom arata ca “aceasta
    achizitie nu este substantiala, situandu-se sub pragul de 10% din
    valoarea totala a activelor OMV Petrom SA”, estimate la aproximativ
    6 miliarde de euro. Johann Pleininger, Membru al Directoratului
    Petrom, responsabil pentru activitatile de Explorare si Productie,
    a declarat ca aceasta achizitie face parte din strategia companiei
    de a adauga proiecte de explorare si productie in trei bazine
    geologice selectate din vestul Kazahstanului, din apropierea
    punctelor de productie deja existente.

    Zacamantul Kultuk a fost descoperit in anii 80 si nu a fost
    dezvoltat de atunci. La fel ca zacamantul Komsomolskoe, acesta este
    localizat in zona de tranzitie onshore-offshore, dificila din punct
    de vedere tehnic si de mediu, care este inundata sezonier de Marea
    Caspica. Studiile tehnice indica faptul ca zacamantul Kultuk poate
    fi conectat la zacamantul Komsomolskoe si poate astfel beneficia de
    instalatiile si infrastructura existenta. Sinergiile tehnice si
    operationale ar trebui sa duca la costuri reduse de productie
    pentru ambele zacaminte comparat cu dezvoltarea acestora in mod
    individual. Petrom planuieste investitii in zacamantul Kultuk,
    incluzand o noua achizitie seismica 3D, sonde aditionale si teste
    de productie in urmatorii 2-3 ani pentru a confirma marimea si
    fezabilitatea dezvoltarii zacamantului.

    Noua achizitie va consolida pozitia Petrom in Kazahstan.
    Productia Petrom a fost in scadere cu 4% in prima parte a lui 2009,
    dar si-a revenit usor in al doilea trimestru, cand compania a
    inceput productia pe Komsomolskoe, cu rezerve de circa 34 de
    milioane de barili. Petrom va fi obligat sa cedeze statului kazah
    20% din productie, la un pret agreat de cele doua parti, mai mic
    decat pretul pietei. Din rezervele estimate, aproape doua treimi nu
    vor putea fi deocamdata extrase din cauza costurilor ridicate sau a
    lipsei de tehnologie. Concret, din rezervele de 34 de milioane de
    barili, Petrom va scoate circa 12 milioane de barili. La un pret al
    petrolului de 70 de dolari pe baril, Petrom ar putea scoate petrol
    in valoare de 700 de milioane de dolari.

    Odata cu inceperea extractiei la Komsomolskoe, Petrom va ajunge
    la o productie de 20.000 de barili pe zi in Kazahstan, din care
    jumatate vor proveni din zacamantul Komsomolskoe, iar restul din
    alte zacaminte pe care compania le are acolo. Lucrarile de
    productie la Komsomolskoe ar putea dura intre 10 si 15 ani.
    “Productia din zacamantul Komsomolskoe va duce la cresterea cu 10%
    a productiei totale de titei a Petrom. Din 2005 si pana in prezent
    am investit 330 de milioane de euro in Kazahstan, inclusiv pentru
    dezvoltarea zacamantului Komsomolskoe, unde investitiile s-au
    ridicat la 180 de milioane de euro”, spune Johann Pleininger.

    Petrom are circa 400 de anagajati in Kazahstan si mai sunt
    necesari inca 50 de salariati odata cu intrarea in productie a
    Komsomolskoe, majoritatea fiind localnici. Investitiile prevazute
    pentru dezvoltarea perimetrelor din Kazahstan se ridica la circa
    50-60 de milioane de euro.

  • Paradoxurile crizei: Benzina s-a scumpit cu 40%, iar motorina cu 20% in ultimul an

    Dublarea preturilor la petrol, cresterea accizei si deprecierea
    leului au fost factorii care au facut ca intr-un singur an benzina
    sa se scumpeasca cu circa 40%, desi majoritatea consumatorilor se
    asteptau la ieftiniri pe fondul picajului economic.

    Astfel, daca la 1 ianuarie 2009 un litru de benzina costa la
    statiile Petrom, cea mai mare companie locala, 2,87 de lei, iar
    unul de motorina era 3,17 lei, ieri litrul de benzina ajunsese in
    cea mai mare retea de benzinarii din Romania la 4,04 lei, cu 40%
    mai mult decat la inceputul lui 2009, iar litrul de motorina costa
    3,80 lei, cu 20% mai mult decat in ianuarie 2009.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • CEO Siemens: Pentru multi, greul nu a trecut

    “Foarte multe investitii au fost oprite (in 2009 – n.r.),
    cuvantul de ordine fiind reducerea costurilor. Pentru multi greul
    inca nu a trecut pentru ca, asa cum am facut si noi, au trait in
    2009 din contractele pe termen lung castigate cu ani in urma.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • MOL: Nu vedem cum lucrurile se mai pot inrautati aici

    MOL Romania, filiala locala a grupului petrolier ungar MOL,
    opereaza o retea de benzinarii formata din 126 de puncte de
    alimentare prin intermediul careia a generat in 2008 afaceri de
    circa 600 de milioane de euro.


    Click aici
    pentru mai multe amanunte.