Enel a platit in aprilie 2008 394,8 milioane de euro pentru
preluarea a 50% din actiunile Muntenia Sud, realizand ulterior o
majorare de capital de 425 de milioane de euro pentru a ajunge la o
participatie de 64,4%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Enel a platit in aprilie 2008 394,8 milioane de euro pentru
preluarea a 50% din actiunile Muntenia Sud, realizand ulterior o
majorare de capital de 425 de milioane de euro pentru a ajunge la o
participatie de 64,4%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Ce se va intampla cu finantarile, fuziunile si achizitiile?
Piata de fuziuni si achizitii nu a murit in 2009, ci doar a scazut
la valoarea din 2004, undeva spre doua miliarde de euro. Avocatul
Doru Bostina adauga inca un aspect: tranzactiile au imbracat, cu
mici exceptii, forma specifica perioadei de criza, devenind mai
mici si mai putin spectaculoase. “Tendinta va continua, pe fondul
reducerii drastice a pietelor de desfacere, a capitalului de lucru
si al accesului limitat la finantare”, spune Bostina, care vede
posibila revenirea capitalurilor speculative, dornice sa-si mai
incerce inca o data norocul pe o piata emergenta. In ce priveste
finantarile, obligatorii pentru repornirea motoarelor economiei
reale, ele vor fi reluate atunci cand statul nu va mai fi cel mai
bun si cel mai sigur client al bancilor. “Cand statul va avea
suficiente fonduri, adica va fi trecut de criza economica, atunci
si bancile vor relua finantarea proiectelor economice.”
Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
project manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
Fantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
din Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
energie in Romania.
Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
in a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
proprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
pachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
GE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
jumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
functionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
la Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
functiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
CEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
cumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
Wind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
local, Monssom Alma).
Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
proiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
ales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
inlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
si nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
din 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
Monica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
avocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
anul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
pe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
care se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
2008.
Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
si ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
eoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
Portugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
Dobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
care discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
Tulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
confidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
confruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
de pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
dosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
ceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
in 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
venit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
investitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
austriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
italieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
pentru a construi proiecte eoliene.
Tendinta de scadere a productiei de gaze naturale este vizibila
si la nivelul celuilalt producator local de gaze, Petrom, care
impreuna cu Romgaz asigura circa doua treimi din necesarul de
consum al Romaniei, restul fiind reprezentat de importuri din
Rusia.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Obiectul tranzatiei a fost compania Korned LLP din Kazahstan,
care detine in proportie de 100% drepturile asupra licentei de
explorare inclusiv asupra zacamantului nedezvoltat Kultuk,
localizat onshore in Bazinul Pre-Caspic, la 34 km nord-vest fata de
zacamantul Petrom de la Komsomolskoe.
Conform comunicatului companiei, acordul de vanzare – cumparare
a fost semnat pe 29 octombrie 2009, iar finalizarea tranzactiei a
avut loc pe 31 decembrie 2009, dupa obtinerea unor diverse aprobari
din partea autoritatilor din domeniu din Kazahstan. Vanzatorul și
cumparatorul au fost de acord ca pretul tranzactiei sa ramana
confidentiale, dar datele indicate de Petrom arata ca “aceasta
achizitie nu este substantiala, situandu-se sub pragul de 10% din
valoarea totala a activelor OMV Petrom SA”, estimate la aproximativ
6 miliarde de euro. Johann Pleininger, Membru al Directoratului
Petrom, responsabil pentru activitatile de Explorare si Productie,
a declarat ca aceasta achizitie face parte din strategia companiei
de a adauga proiecte de explorare si productie in trei bazine
geologice selectate din vestul Kazahstanului, din apropierea
punctelor de productie deja existente.
Zacamantul Kultuk a fost descoperit in anii 80 si nu a fost
dezvoltat de atunci. La fel ca zacamantul Komsomolskoe, acesta este
localizat in zona de tranzitie onshore-offshore, dificila din punct
de vedere tehnic si de mediu, care este inundata sezonier de Marea
Caspica. Studiile tehnice indica faptul ca zacamantul Kultuk poate
fi conectat la zacamantul Komsomolskoe si poate astfel beneficia de
instalatiile si infrastructura existenta. Sinergiile tehnice si
operationale ar trebui sa duca la costuri reduse de productie
pentru ambele zacaminte comparat cu dezvoltarea acestora in mod
individual. Petrom planuieste investitii in zacamantul Kultuk,
incluzand o noua achizitie seismica 3D, sonde aditionale si teste
de productie in urmatorii 2-3 ani pentru a confirma marimea si
fezabilitatea dezvoltarii zacamantului.
Noua achizitie va consolida pozitia Petrom in Kazahstan.
Productia Petrom a fost in scadere cu 4% in prima parte a lui 2009,
dar si-a revenit usor in al doilea trimestru, cand compania a
inceput productia pe Komsomolskoe, cu rezerve de circa 34 de
milioane de barili. Petrom va fi obligat sa cedeze statului kazah
20% din productie, la un pret agreat de cele doua parti, mai mic
decat pretul pietei. Din rezervele estimate, aproape doua treimi nu
vor putea fi deocamdata extrase din cauza costurilor ridicate sau a
lipsei de tehnologie. Concret, din rezervele de 34 de milioane de
barili, Petrom va scoate circa 12 milioane de barili. La un pret al
petrolului de 70 de dolari pe baril, Petrom ar putea scoate petrol
in valoare de 700 de milioane de dolari.
Odata cu inceperea extractiei la Komsomolskoe, Petrom va ajunge
la o productie de 20.000 de barili pe zi in Kazahstan, din care
jumatate vor proveni din zacamantul Komsomolskoe, iar restul din
alte zacaminte pe care compania le are acolo. Lucrarile de
productie la Komsomolskoe ar putea dura intre 10 si 15 ani.
“Productia din zacamantul Komsomolskoe va duce la cresterea cu 10%
a productiei totale de titei a Petrom. Din 2005 si pana in prezent
am investit 330 de milioane de euro in Kazahstan, inclusiv pentru
dezvoltarea zacamantului Komsomolskoe, unde investitiile s-au
ridicat la 180 de milioane de euro”, spune Johann Pleininger.
Petrom are circa 400 de anagajati in Kazahstan si mai sunt
necesari inca 50 de salariati odata cu intrarea in productie a
Komsomolskoe, majoritatea fiind localnici. Investitiile prevazute
pentru dezvoltarea perimetrelor din Kazahstan se ridica la circa
50-60 de milioane de euro.
Dublarea preturilor la petrol, cresterea accizei si deprecierea
leului au fost factorii care au facut ca intr-un singur an benzina
sa se scumpeasca cu circa 40%, desi majoritatea consumatorilor se
asteptau la ieftiniri pe fondul picajului economic.
Astfel, daca la 1 ianuarie 2009 un litru de benzina costa la
statiile Petrom, cea mai mare companie locala, 2,87 de lei, iar
unul de motorina era 3,17 lei, ieri litrul de benzina ajunsese in
cea mai mare retea de benzinarii din Romania la 4,04 lei, cu 40%
mai mult decat la inceputul lui 2009, iar litrul de motorina costa
3,80 lei, cu 20% mai mult decat in ianuarie 2009.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
“Foarte multe investitii au fost oprite (in 2009 – n.r.),
cuvantul de ordine fiind reducerea costurilor. Pentru multi greul
inca nu a trecut pentru ca, asa cum am facut si noi, au trait in
2009 din contractele pe termen lung castigate cu ani in urma.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
MOL Romania, filiala locala a grupului petrolier ungar MOL,
opereaza o retea de benzinarii formata din 126 de puncte de
alimentare prin intermediul careia a generat in 2008 afaceri de
circa 600 de milioane de euro.
Click aici pentru mai multe amanunte.