Comertul cu amanuntul a scazut in Uniunea Europeana cu 0,1% in
decembrie, comparativ cu ianuarie, cele mai mari scaderi fiind
inregistrate de Romania, Malta (-5,6%) si Portugalia (2,8%).
Cresteri au fost raportate in Austria (1,6%), Franta (1,2%),
Spania, Slovenia si Slovacia (0,9%).
Comparativ cu decembrie 2008, volumul comertului a scazut in
Romania cu 7,4%.
Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.
Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
pentru piata interna si cea pentru piata externa.
Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
(CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
ar fi fost oportune”, explica Gibbins.
La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
economiei pana atunci.
n opinia mea, procesul de re-reglementare a bancilor este
absolut necesar si incepe sa aiba tot mai multa sustinere politica.
Metodele pe care executivul le-a utilizat in relatia cu asa zisele
banci “too-big-to-fail”, au creat un decalaj moral intre Wall
Street si Main Street. Intre 1933 si 1999, conform legii
Glass-Steagall, bancile comerciale erau restrictionate de la a
subscrie actiuni si obligatiuni iar bancile de investitii nu aveau
dreptul sa preia depozite de la clienţi. Se pare ca o cauza foarte
plauzibila a actualei crize bancare la nivel mondial ar putea fi
abrogarea din anul 1999 a legii Glass-Steagall, care a oferit
gigantilor financiari o putere greu de controlat.
Pe 12 ianuarie, presedintele Barack Obama a anuntat un plan de a
colecta 120 miliarde de dolari pe o perioada de 10 ani, printr-o
taxa aplicata institutiilor financiare, cu scopul de a recupera
pierderile din programul Troubled Asset Relief Program (TARP).
“Orice impozit nou este intotdeauna mai complicat de implementat
decat s-a anticipat “, a spus Ed Kleinbard – profesor de drept de
la Universitatea South California. Kleinbard a adaugat ca Marea
Britanie se luptă deja pentru a implementa impozitarea cu 50% a
bonusurilor in valoare mai mare de 25.000 de lire sterline obtinute
de bancheri. Unii politicieni se tem ca o impozitare mai ridicata
ar cauza plecarea a 9000 de bancheri din tara.
Cu toate acestea, se pare ca Statele Unite nu va impozita nici
bonusurile obtinute pe Wall Street si nici veniturile obtinute din
prestarea de tranzactii financiare. Conform estimarilor
analistilor, cele mai mari 10 banci din SUA preconizeaza sa obtina
venituri nete de 45 miliarde de dolari in 2009. Este evident pentru
toata lumea ca acest plan este o masura politica, cu tendinte clare
de populism. Bancile au rambursat guvernului SUA 165 miliarde de
dolari anul trecut, permitand guvernului sa recupereze aproximativ
doua treimi din investitiile sale totale in sistemul bancar.
Conform Departamentului de Trezorerie, TARP a primit 12,9 miliarde
de dolari in comisioane, dividende si dobanzi, altfel spus o
rentabilitate de 8 % la investitii sale bancare.
Pe 22 ianuarie, presedintele Barack Obama a facut publice
intentiile sale de a reduce activitatea de “proprietary trading”
din cadrul sectorului bancar. Obama a propus sa se limiteze marimea
activelor bancilor si sa li se interzica bancilor posibilitatea de
a investi in fonduri speculative. Unele tari europene, inclusiv
Marea Britanie, forteaza insa firmele sa isi reduca riscul prin
cresterea rezervelor de capital. Planul presedintelui Obama este de
a gasi sprijin politic in Europa. Pe de o parte, ministrul de
finante francez Christine Lagarde a declarat: “In cazul in care
bancile se angajeaza in activitati de risc foarte mare, acestea pot
pune in pericol banii deponentilor lor”. Pe de alta parte,
cancelarul Exchequer Alistair Darling a exclus sugestiile lui
Mervyn King – guvernatorul Bancii Angliei, ca bancile de investitii
sa nu mai atraga depozite de la consumatori, sustinand ca aceastea
desfasoara operatiuni de trading pentru beneficiul lor si nu pentru
beneficiul clientilor lor.
Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), care coordoneaza
reglementarile financiare ca urmare a crizei economice globale,
trebuie sa adopte un plan final pana in octombrie 2010. Pana
atunci, orice miscare unilateral luata de catre orice guvern ar
putea crea diferente substantiale in cadrul mecanismului financiar
global, urmate de posibilitati de speculare de catre
investitori.
Pentru alte detalii si puncte de vedere pe diverse teme, va
astept pe http://toniiordache.ro
“Cred ca situatia din tarile Europei Centrale si de Est ramane
foarte fragila, cu unele exceptii. Sistemul financiar, povara
datoriilor si in principal monedele supraevaluate continua sa fie o
problema”, a afirmat Roubini, unul dintre putinii economisti care
au anticipat cu precizie criza financiara mondiala din ultimii doi
ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fondul Monetar International, ale carui previziuni sunt de
obicei printre cele mai pesimiste, vede acum o crestere cu 1,3% a
economiei romanesti in 2010, mult peste peste estimarea anterioara,
de 0,5%. si estimarea Guvernului indica o crestere cu 1,3% a
economiei, in timp ce BNR vede o crestere de 1,5%.
Cea mai optimista prognoza vine din partea agentiei de rating
Moody’s, care se asteapta la o crestere economica de 2,3% anul
acesta, peste estimarea anterioara de 1,2%. si prognoza analistilor
agentiei Fitch este una optimista, indicand o crestere economica de
2%.
Banca Mondiala a decis recent sa-si mentina estimarea privind
cresterea economica a Romaniei la 0,5%. Totusi, institutia si-a
revizuit semnificativ prognoza de crestere a economiei romanesti in
2011, de la 2,5% la 4,2%.
Estimarile bancilor locale situeaza cresterea economica in jurul
a 1% anul acesta. Cea mai pesimista previziune vine de la Unicredit
si indica un avans de doar 0,4%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Guvernul va introduce un nou set de masuri de combatere a crizei
si reluarea cresterii economice, precum stoparea controalelor
abuzive la firme, simplificarea publicarii actelor de functionare a
firmei si reducerea la minim a capitalului pentru
microintreprinderile infiintate de catre tineri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Grupul financiar are la carma un nou director financiar, James
Gorman, iar compnia ar trebui sa inceapa sa culeaga roadele
colaborarii cu divizia de brokeraj de la Citigroup, noteaza
publicatia americana.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Dupa perioada sarbatorilor, agentiile de turism si hotelierii au
inceput deja pregatirile pentru Valentine’s Day, atat la ofertele
interne, cat si la cele pentru destinatii externe. Chiar daca nu se
asteapta la un interes crescut intr-un an de criza, mai ales ca
Ziua indragostitilor este un obicei de import, reprezentantii
industriei ospitalitatii spera sa vanda cateva mii de asemenea
vacante, spune Traian Badulescu, purtatorul de cuvant al Asociatiei
Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). “Preturile sunt cu 5-15%
mai mici decat anul trecut si, in plus, agentiile vin cu o serie de
oferte speciale”, a declarat pentru Gandul Traian Badulescu.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Intarzierile la plata de peste 90 zile totalizau 2,04 miliarde
de lei la finele lunii noiembrie, cu 3,2% mai mult decat in
octombrie si aproape de trei ori ori peste valoarea de la finele
anului trecut.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
