Tag: business

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

    În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.

  • Un business simplu, dar profitabil: Două surori din Bucureşti fac afaceri de 100.000 de euro dintr-o pasiune nou descoperită a românilor

    Cele două surori mizează anul acesta pe afaceri de 100.000 de euro din producţia şi livrarea de preparate raw vegane prin intermediul companiei Raw Vegan Image. „Sora mea s-a îmbolnăvit de tiroidă din cauza stresului şi a refuzat să ia pastile pentru toată viaţa. S-a docu­mentat ce produse poate să consume, iar de-a lungul timpului a reuşit să-şi reducă problemele de trioidă printr-o alimentaţie sănătoasă.

    Ea a venit cu ideea înfiinţării companiei, iar eu i-am pus bazele, muncind zilnic la firmă. La început, ea mă ajuta după program pentru că nu reuşea să plece din sectorul bancar. Investiţia iniţială a fost de circa 10.000 de euro în tot ce înseamnă utilaje de bucătărie, chirie, salariaţi“, a declarat pentru ZF Roxana Petre, cofonda­toarea Raw Vegan Image, o companie pe care o administrează împreună cu sora sa, Vilarina Petre.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Trei afaceri pornite în urmă cu mai bine de 1.000 de ani, care încă mai funcţionează

    Longevitatea acestor afaceri este cu atât mai surprinzătoare cu cât rata medie de viaţă a unei companii este de 40-50 de ani, subliniază bloggerii americani.
     
    Cele mai vechi afaceri din lume
     
    1. Hotelul Nisiyama Onsen Keiunkan din Yamanashi, Japonia a fost înfiinţat în anul 705
     
    Hotelul Nisiyama Onsen Keiunkan a fost dat în funcţiune în anul 705 şi deţine recordul Guinness pentru cea mai veche unitate de cazare din lume.
    După 52 de generaţii, conform cu datele de pe site-ul Japonia Page. Secretul succesului său este un sentiment de mândrie inter-generaţii, spun angajaţii.
     
  • Sportiv, membru al armatei şi CEO al unei companii de leasing operaţional: cine este tânărul de 36 de ani care conduce un business de 26 de milioane de euro

    Când a împlinit 18 ani, el a intrat în armata israeliană, acest stagiu fiind obligatoriu în Israel; a petrecut în armată patru ani. „La finalul acelei perioade am primit o ofertă care avea să îmi schimbe viaţa”, povesteşte el. „Am avut oportunitatea de a studia în Statele Unite, primind o bursă la o facultate din Long Island, New York, unde aveam ocazia să joc şi fotbal.“

    După absolvire, KPMG Statele Unite i-a oferit un job şi i-a trasat, astfel, cariera; ani mai târziu, a ajuns în România şi a început să lucreze pentru filiala de aici. A reuşit să devină manager în cadrul KPMG având mai puţin de patru ani experienţă, iar după şase ani era deja group senior manager, aceasta fiind una dintre cele mai importante poziţii într-o companie din Big 4.

    Cu toate acestea, Tal Lahav spune că cea mai mare reuşită a sa este familia. „2016 a fost un an de succes pentru New Kopel Group, cu investiţii de peste 13 milioane de euro şi peste 1.000 de maşini cumpărate”, spune Tal Lahav. Veniturile companiei au crescut cu 10%, până la 26 milioane de euro, în vreme ce activitatea din cadrul Union Motors – unul dintre cele mai mari centre de service din România – a crescut cu 30%.

  • A început cu un fashion boutique, iar acum este responsabilă de transformarea digitală a Philips SEE: “Am ştiut că va fi o relaţie de dragoste pe viaţă cu acest mediu”

    Ea coordonează din august 2013 echipa de digital din sud-estul Europei, structură activă atât pe partea de lansare a campaniilor online, cât şi pe cea de traininguri interne. Andra Stuparu are în subordine zece oameni în echipe localizate în Bucureşti, Bulgaria şi Croaţia. 

    „Cariera mea a început cu o dorinţă puternică de a fi antreprenor; vedeam asta în familie şi eram fascinată”, povesteşte ea. „Am testat mai multe pieţe, am cochetat cu marketingul şi cu digitalul aflat la început la noi în ţară. Ulterior, m-am îndrăgostit de lumea digitală în Amsterdam, în 2011; atunci am ştiut că va fi o relaţie de dragoste pe viaţă cu acest mediu.”

    Prin urmare, a creat un business online, un fashion boutique dedicat femeilor, într-o perioadă în care piaţa din România nu cunoştea prea multe experienţe de acest gen. „În 2013, când mi s-a propus să coordonez transformarea digitală a companiei Philips în sud-estul Europei, am tratat-o ca pe o mare provocare, dar nu am crezut că va fi şi cel mai bun lucru care mi s-ar putea întâmpla în carieră.” Unde va fi peste 10 ani? „Mă văd ca fiind mereu cu un pas înaintea industriei, ca parte din procesele inovatoare la care suntem martori zi de zi.”

  • Caroli Foods Group a fost achiziţionat de grupul alimentar internaţional Sigma Alimentos

    Tranzacţia curentă nu implică schimbări majore în ceea ce priveşte managementul, Khaled El Solh rămânând în continuare director general al Caroli Foods Group, alături de echipa sa de conducere, se arată în comunicatul transmis vineri.

    „Cu ajutorul know-how-ul grupului Sigma în ceea ce priveşte categoriile de produse şi extinderea în alte zone geografice, am identificat, împreună, oportunităţi de creştere a business-ului Caroli în categorii şi pieţe noi”, a declarat Talal El Solh, unul dintre acţionarii principali ai Caroli Foods şi Supervisory Board Chairman.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde trăiesc cei mai deştepţi oameni de pe Terra şi ce îi atrage pe aceştia în zonele respective

    Lista are la bază o cercetare din cartea intitulată ,,Cele mai deştepte locuri de pe Pământ”, scrisă de Antoine van Agtamael şi Fred Bakker.

    În Statele Unite, cele mai atractive zone pentru cei deştepţi sunt Silicon Valley, Austin, Cambridge, California, Massachusetts şi Texas. Ceea ce îi atrage aici sunt universităţile Harvard şi Stanford, dar şi industria IT, dezvoltarea ştiinţei bio, a maşinilor electrice sau a roboţilor.

    Pe bătrânul continent, Europa, cele mai atractive zone sunt Eindhoven, Zurich, dar şi nişte oraşe din Suedia, Olanda, Elveţia, Germania şi Finlanda. Pe lângă universităţile de aici, oamenii inteligenţi caută domenii care vizează industria medicală, ştiinţa vieţii, industria materialelor semiconductoare sau comunicarea wireless.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vânt din pupă pentru business

    Ovidiu Drugan detaliază ce înseamnă în prezent businessul Set Sail: tot ce ţine de bărci, de la cursurile de iahting, prin Set Sail Nautic School, la plimbări pe mare, în ţară şi în afara acesteia, închirieri, team buildinguri şi chiar şi căsătorii pe mare (prin Set Sail Charter). Ovidiu Drugan povesteşte că a fost poreclit de colegii săi ”Primarul Mării Negre“: se fac din ce în ce mai multe căsătorii, iar printre beneficiile mai puţin ştiute ale meseriei de skipper se află abilitatea de a oficia căsătorii. ”Căsătoria pe mare chiar e ceva unic: te căsătoreşti într-un loc specificat de două coordonate, astfel, pe certificatul de căsătorie nu apare starea civilă dintr-un anumit oraş, ci longitudinea şi latitudinea la care te-ai căsătorit“, descrie el un fenomen reprezentantiv atât pentru dorinţa de nou a românilor, cât şi pentru a indica evoluţia popularizării navigaţiei.

    în prezent, Set Sail deţine cea mai mare flotă de ambarcaţiuni în proprietate de la Marea Neagră – formată din 10 ambarcaţiuni – opt veliere şi două ambarcaţiuni cu motor. însă pentru evenimente nautice mai mari, pot mobiliza o flotă de 25-30 de veliere cu o capacitate totală mai mare de 250 de persoane, prin colaborări cu alţi proprietari de ambarcaţiuni. Anul trecut, Set Sail şi Set Sail Charter au ajuns la venituri de peste 250.000 de euro, iar planurile celor doi antreprenori-navigatori vizează achiziţionarea a cel puţin încă unei ambarcaţiuni în următorul an. 

    înainte să se dedice în totalitate antreprenoriatului, Ovidiu Drugan a lucrat ca avocat timp de 15 ani. Ieşea des în România la plimbare pe mare cu tatăl său, care îşi cumpărase o barcă, şi, de fiecare dată când se ivea ocazia, îi plăcea să explice oamenilor ce se întâmplă sau cum se navighează, care sunt principiile. La un moment dat, s-a întâlnit în Bucureşti după un an cu o persoană căreia i-a dat astfel de lecţii, iar acesta l-a salutat folosind titulatura ”Domnule profesor“. Astfel i-a venit ideea să se concentreze pe înfiinţarea unei şcoli: ”Am plecat la drum cu gândul de a oferi celor pasionaţi un început în această ocupaţie în primul rând; apoi, dacă doreau să o transforme într-o profesie, voiam ca aceasta să le ofere un start cât mai bun“.

    Businessul Set School a început în familie: tatăl său este, potrivit lui Drugan, unul dintre cei mai experimentaţi navigatori pe ambarcaţiuni de agreement, iar sora sa lucra în domeniul relaţiilor publice şi comunicării. Responsabilităţile au fost astfel uşor de împărţit: tatăl lui Ovidiu Drugan, pe partea de practică, el, pe predatul teoriei, iar sora sa, pe aspectele administrative. Drugan a început businessul în paralel cu ocupaţia sa de bază, iar colegii săi au ajuns să glumească, referindu-se la pasiunea lui despre navigaţie cu cuvintele: ”Eşti avocat în timpul liber, de profesie iahtman“. Acest lucru s-a adeverit; atât el, cât şi restul familiei au ajuns să să îşi dedice tot timpul afacerii. ”Nu a fost o decizie foarte uşoară şi cel mai mult a cântărit faptul că în avocatură oamenii veneau cu probleme, trişti, supăraţi, iar în iahting toată lumea vine veselă şi pleacă veselă; atunci am zis că este mai plăcută activitatea în iahting“, a povestit Drugan.

    Dezvoltarea activităţii de charter a venit ca o continuare a activităţii cursanţilor. ”N-am vrut doar să le ţinem la un scurt curs şi apoi să nu le mai oferim nimic; astfel că, în paralel cu şcoala, am încercat să oferim şi un serviciu de închiriere de ambarcaţiuni.“ Au lansat astfel Set Sail Charter în 2013, iar un rol important în acesta l-a avut întâlnirea cu Valentin Oeru, actualul său asociat de afaceri. Drugan l-a cunoscut când acesta s-a înscris la cursurile lor: ”A fost unul dintre cei mai serioşi şi mai bine pregătiţi cursanţi“. Spune că era atât de hotărât, încât după terminarea cursului a decis să închirieze o ambarcaţiune în primul weekend după obţinerea permisului. ”Aceea a fost prima mea greşeală în iahting. Au fost multe greşeli în iahting, toată lumea le face; dar prima a fost să ies imediat după ce mi-am luat permisul, fără prea multă practică“, îşi aminteşte Valentin Oeru. Povesteşte că se baza pe cunoştinţele sale teoretice; şi-a spus că ştie ce are de făcut, însă vântul bătea foarte tare: ”Eu am fost foarte relaxat, mi-a plăcut, însă cei care mă însoţeau pe barcă au avut puţin de suferit, printre care şi soţia mea, care la momentul acela spunea că nu va mai veni cu mine pe barcă“. Au depăşit însă momentul, iar acum toate concediile şi le fac pe apă.

    Originar din Brăila şi fost practicant de caiac-canoe, Valentin Oeru s-a gândit să se apuce de navigaţie după ce a văzut permisul unui prieten. După ce a ieşit prima oară cu ambarcaţiunea, i-a spus lui Ovidiu Drugan că îşi doreşte şi mai mult de atât, astfel că a participat şi la primele regate: ”A venit la o cursă de bărci în care a fost foarte combativ – atât pe apă, cât şi la arbitraj; el ţinea morţiş să se respecte regulile, reguli care se respectau aşa, un pic cam după ureche, pe vremea aceea, fiind nişte întreceri mai mult prieteneşti“, îşi aminteşte Drugan amuzat.

    Le-a spus astfel celorlalţi să reţină numele lui, dar nici măcar el nu ştia la acel moment cât de des îl vor mai auzi de atunci încolo. Câteva luni mai târziu, Valentin Oeru, care conduce şi un business în software, i-a spus că îşi doreşte şi el să activeze în acest domeniu şi că vrea să pornească o afacere alături de ei. ”Experienţa mea de business a fost relevantă, cred eu, pentru că mie mi se părea relativ uşor să pornesc această afacere, să accesez un credit, leasing, să iau o barcă mai mare, fiindcă se simţea nevoia aceasta.“

  • Unul dintre cei mai mari lanţuri de magazine din România ar putea să DISPARĂ

    Retailerii internaţionali, printre care Profi şi Mega Image, tatonează o preluare a lanţului de magazine Uni­carm, potrivit surselor din piaţă.

    Unicarm este unul dintre cele mai puternice businessuri antreprenoriale din retailul românesc, cu afaceri de 650 mil. lei anul trecut.

    Afacerea construită de Vasile Lucuţ are un model de business care include activităţi de retail şi producţie. Unicarm are circa 100 de magazine, concentrate în special în centrul, nordul şi vestul ţării.

    „Poveşti, după cum ştiţi, au fost multe“, spune Vasile Lucuţ, proprie­ta­rul Unicarm, cu privire la o eventuală vânzare.

    Grupul deţine în România fabrici de me­zeluri, lapte şi pâine, precum şi o re­ţea de magazine. În totalul busi­nes­sului reţeaua proprie de ma­ga­zine contribuie cu circa 30-40%, în rest diferenţa provine din vânză­rile realizate de com­pa­nie în ma­gazinele altor retai­leri stră­ini sau români, conform da­te­lor oferite anterior de Vasile Lucuţ.

    Profi şi Mega Image sunt doi dintre rechinii din comerţul local, fiecare dintre cele două reţele preluând anterior afaceri antre­pre­noriale de dimensiuni mici şi medii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Smart Business: cel mai nou pariu al lui Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care a înfiinţat business-ul Bilka la 26 de ani şi anul acesta se îndreapta spre afaceri de 90 milioane de euro

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren pe care se află Bilka, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birourile întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, au devenit neîncăpătoare pentru nevoile de dezvoltare a companiei.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.