Tag: vanzare

  • RA-APPS a redus din nou preţul imobilelor, acum cu 20%, şi se îndreaptă spre vânzarea prin negociere

     După ce în ultimele două luni nu a reuşit, ca şi în ultimul an şi jumătate, să vândă niciun imobil în lipsă de ofertanţi, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) continuă să ofere la vânzare imobilele din patrimoniu şi apelează la sistemul avizat în primăvară de Guvern, cu reducerea preţului de pornire la licitaţii reluate, îndreptându-se astfel spre procedura vânzării prin negociere directă, la un preţ mult scăzut faţă de cel iniţial.

    Pentru luna iulie, regia a decis astfel să organizeze o a treia licitaţie pentru mai multe apartamente, spaţii comerciale şi terenuri, cu un preţ de pornire al licitaţiei cu 20% mai mic comparativ cu cel iniţial.

    Pentru un apartament de 62 metri pătraţi din Cluj-Napoca, preţul a fost redus de la 66.000 euro (prima licitaţie) la 59.600 euro (a doua licitaţie) şi, acum, la 53.500 euro (a treia licitaţie), iar pentru vila Predeal de 260 mp din aceeaşi staţiune montană, preţul a fost scăzut de la 240.100 euro la 217.300 euro şi la 203.200 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biro, ASF: Luăm în calcul eliminarea societăţilor care vând ieftin RCA şi nu achită despăgubirile

    “Există probleme cu unele dosare de daune pe RCA şi probabil că numărul lor este mult mai mare faţă de numărul de plângeri care ajung la autoritate. Am vorbit de o soluţie care ar însemna eliminarea din piaţă a celor care nu plătesc. Autoritatea are la îndemână această soluţie. Trebuie analizate însă şi consecinţele unei astfel de decizii, cum s-ar reflecta la nivelul Fondului de garantare a asiguraţilor. Dar, deocamdată cred că trebuie să ajungem la piaţă, la societăţi şi să înlăturăm aceste practici, care înseamnă pentru asiguraţi sau potenţialii asiguraţi că la RCA mă asigur la cel mai ieftin asigurător şi nu mă interesează consecinţele. Cât timp există asigurători ieftini de la care nu ne aşteptăm la plata daunelor dar nici nu ne interesează pentru că alţii vor fi beneficiarii acestor despăgubiri, acest fenomen nu va dispărea”, a spus Biro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă propune vânzarea gazelor pe bursă

    “Am avut discuţii astăzi cu sindicatele din industria petrochimică. Sigur, există nemulţumiri legate de creşterea preţului la gaze naturale. M-am înţeles cu ei ca săptămâna viitoare, împreună cu patronatele, la Departamentul pentru energie să avem încă o discuţie. Propunerea noastră va fi, probabil, ca întrega cantitate de gaze naturale produsă în România să fie vândută pe bursă. În acest sens, mâine o să am o discuţie cu cei de la ANRE pentru punerea în practică a platformei de gaze naturale în aşa fel încât preţul să se creeze pe bursă şi să nu mai avem probleme legate de reglementare sau de cantitate vândută de către producătorii naţionali”, a spus Niţă, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri, la Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singura CET privată din Bucureşti vinde pe bursă energie de 1,2 milioane de euro

    Vest-Energo, singura companie cu capital privat care furnizează căldură reţelei de distribuţie a Bucureştiului, vrea să vândă pe bursa de energie OPCOM un pachet de 30.000 MWh, pentru care ar putea încasa circa 1,2 mil. euro.

    Preţul de pornire este de 178 lei pe MWh, comparabil cu preţul altor contracte încheiate recent pe OPCOM. Energia va fi livrată între 2 iulie şi 31 de­cembrie, perioada fiind mai lungă decât în cazul contractelor anterioare încheiate de companie pe bursă.

    Cititi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

     

  • Proprietarii agenţiei online Vola.ro, cu afaceri de peste 20 mil. euro, vor să vândă 30% din firmă

     “Noi mai avem un business similar în Polonia, unul în Ucraina şi altul în Vietnam. Volumul cifrei de afaceri din Polonia reprezintă cam 75% faţă de vânzările din România. Ucraina se va apropia de 1,5 milioane de euro în acest an, iar activitatea din Vietnam este chiar la început. Eu nu am acţiuni la societăţile din Polonia, Ucraina sau Vietnam, însă avem o înţelegere că la momentul vânzării o să am participaţie de 25% în tot grupul, pentru că intenţionăm să vindem tot grupul, nu doar afacerea din România”, a spus Truică.

    Daniel Truică deţine 33,3% din Vola.ro, firma înregistrată în România, cu afaceri de aproape 21 de milioane de euro anul trecut. Restul de 66,6% este în posesia unui fond de investiţii polonez înregistrat în Cipru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de autovehicule noi au scăzut cu 18,6% în primele cinci luni. TOPUL celor mai vândute mărci

     Vânzările sunt susţinute în continuare de achiziţiile realizate de către companii (85% din total în luna mai), cele către persoanele fizice continuând să scadă până la un minim de doar 15% din total. Comparativ, în mai 2012, lună în care Programul Rabla funcţiona deja în mod efectiv, acest raport era de 49% persoane fizice şi 51% persoane juridice.

    “Continuă să se manifeste impactul negativ al importului masiv de vehicule rulate care, la un volum de aproximativ 86.000 unităţi la autoturisme şi 18.400 la vehicule comerciale, au o creştere de 42%, respectiv 10% faţă de 2012. Din aceste cifre rezultă că la fiecare autovehicul (autoturism + vehicul comercial) nou vândut în România au fost aduse alte 3,7 rulate, raport totuţi în scădere faţă luna anterioară, când acesta era de 4/1”, se arată într-un comunicat al APIA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica începe să-şi vândă microhidrocentralele

    Compania de stat va vinde cele 25 de unităţi în cinci pachete, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica. Microhidrocentralele care vor fi scoase la vânzare sunt amplasate în judeţele Bihor, Cluj, Hunedoara şi Maramureş.

    Microhidrocentralele sunt capacităţi de producţie a electricităţii cu puteri de până la 10 MW.

    Hidroelectrica, companie deţinută de stat, mai are în portofoliu aproape 160 de microhidrocentrale. Între 2004 şi 2008 Hidroelectrica a vândut 81 de astfel de unităţi pentru 60 de milioane de euro.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: CARL ZEISS

    Lui i s-au alăturat Enrst Abbes în 1866 şi Otto Schott în 1884, cei trei fiind pionierii opticii moderne, potrivi siteului oficial al companiei. Carl Zeiss a fost al cincilea născut dintr-o familie cu 12 copii, din care doar şase au rămas în viaţă. Printre strămoşii lui se numără o serie de jurişti şi teologi sau personalităţi precum Christiane Vulpius, soţia lui Goethe, sau poetul Jean Paul.

    Interesul lui pentru tehnică, matematică şi mecanică a crescut, motiv pentru care s-a înscris la Universitatea de Matematică din Jena, pe care a absolvit-o în 1834. A lucrat apoi ca ucenic timp de patru ani la Dr. Friedrich Korner, care producea în atelierul lui ustensile pentru Goethe. Între 1838 şi 1845 a făcut mai multe călătorii de afaceri, a participat la cursuri de politehnică şi a lucrat în mai multe ateliere şi fabrici din Stuttgart, Darmstadt, Viena şi Berlin şi a devenit interesat de optică.

    În Viena, a participat la un curs de mecanică pe care l-a absolvit cu brio, iar în 1846 Zeiss a deschis un atelier de optică în Jena. La început, făcea designul, construia şi repara toate instrumentele de unul singur, dar vindea şi telescoape, microscoape, termometre şi alte instrumente. În 1847, s-a concentrat pe producţia de microscoape. Afacerea mergea bine, iar el a reuşit să angajeze primul asistent, pe ucenicul August Löber, care a primit ulterior o parte din profitul firmei. Până în 1861, Zeiss a devenit producătorul celor mai bune instrumente ştiinţifice din Germania cu circa 20 de anga-jaţi. În atelierul lui, acorda atenţie calităţii şi preciziei, iar microscoapele făcute de angajaţii lui care nu îndeplineau stan-dar-dele de calitate ale lui Zeiss erau distruse. Până în 1866, a vân-dut astfel circa 1.000 de microscoape.

    După ce i s-au alăturat Enst Abbe, în 1872 şi Otti Schott, Zeiss a îmbunătăţit lentilele pentru instrumentele optice produse şi a creat un nou tip de sticlă optică. După moartea lui, în 1888, afacerea a fost inclusă în Carl-Zeiss-Stiftung. Până la Primul Război Mondial, compania a fost cel mai mare producător de lentile pentru aparate de fotografiat.

    Până astăzi, antreprenorul Carl Zeiss, împreună cu Ernst Abbe, sunt văzuţi şi ca pionieri ai asigurării sociale: schema asigurării de sănătate a fost fondată în 1875 pentru garantarea tratamentului medical gratuit angajaţilor. Grupul Carl Zeiss produce lentile pentru camere foto şi video, echipamente semiconductoare pentru microcipuri, microscopie, tehnologie medicală, ochelari şi lentile de contact. A avut în anul fiscal 2011-2012 venituri de peste 4 mld. euro, în creştere cu 2% faţă de anul fiscal precedent, în timp ce profitul net a fost de 250 mil. euro.

  • Tânărul care vinde ochelari de 5 milioane de euro de acasă

    “MOTIVUL PENTRU CARE AM ALES SĂ MĂ MUT ÎN BRAŞOV ESTE CĂ AM DOI COPII PE CARE AM ALES SĂ ÎI CRESC ACOLO”, îşi argumentează Nicolae Jurca alegerea de părăsi Capitala, dar şi locul de muncă anterior, din cadrul companiei din IT Ultra Pro Computers. La 31 de ani, el este directorul general al Optiplaza, liderul de piaţă pe segmentul de retail pentru ochelari de vedere, lentile de contact şi ochelari de soare, un business cu o cifră de afaceri de 4,75 milioane de euro în 2012. Uşor timorat din cauza trecerii dinspre IT spre un domeniu diferit, şi-a început cariera la Optiplaza în urmă cu şase ani, după ce a descoperit compania strict din perspectiva relocării în Braşov, după lungi tatonări.

    ABSOLVISE ÎN BRAŞOV FACULTATEA DE MECATRONICĂ, iar IT-ul era visul lui. A depus o serie de CV-uri, a fost acceptat la unul dintre magazinele Ultra Pro Computers, o afacere care, de la statutul de cel mai mare retailer IT&C din România, a intrat în faliment în primii ani de criză. Chiar dacă din funcţia pe care o deţinea în acea perioadă nu avea acces la foarte multe informaţii legate de starea companiei, existau semne care prevesteau falimentul. „Sediul social s-a modificat într-o garsonieră din Constanţa, marfa întârzia din cauza neplăţii furnizorilor, iar carcasele de calculator din magazin erau cumpărate din magazinul alăturat„. Semne care au contribuit, într-o mică măsură, la căutarea unei alte afaceri în care tânărul să se implice. Argumentul principal era viaţa departe de aglomeraţia Capitalei. Astfel, în 2007, Jurca a intrat în contact cu o afacere deloc familiară: Optiplaza, alcătuită în acel moment din şase magazine, din care patru în Bucureşti, unul în Braşov şi unul în Brăila. Afacerea este deţinută de AMC SRL, o firmă de distribuţie de rame de ochelari şi ochelari, cu participaţii deţinute de Marius Chiriac şi Cristina Bereş, în proporţie de 90%, şi Paul Licşor.

    Istoria Optiplaza este mai veche şi se confundă cu cea a marilor centre comerciale. Primul magazin de optică cu design care „sare în ochi”, decorat cu pietre şi cu marmură şi care vindea branduri precum Escada, Furla sau Givenchy, a fost inaugurat odată cu deschiderea complexului Plaza din cartierul bucureştean Militari, de unde şi denumirea lanţului de magazine. Într-o perioadă în care pe piaţă nu existau malluri, iar optica în centrele comerciale era un concept nou, Optiplaza s-a diferenţiat cu uşurinţă, mai ales prin consilierea acordată clientului aflat la cumpărături. „Ochelarii sunt o cumpărătură de impuls, iar traficul din centrele comerciale asigura succesul, mai ales în perioada efervescentă din anii 2007-2008.”

    DATORITĂ PARIULUI PE MALLURI, OPTIPLAZA A CRESCUT AFACEREA  ŞI A DESCHIS ULTERIOR MAGAZINE ÎN VITAN, Băneasa, AFI Palace Cotroceni (unde în prezent există patru magazine şi două centre de optică). În prezent, Optiplaza a ajuns la 13 magazine în Capitală şi 21 în restul ţării, iar în cadrul acestora lucrează 35 de octometrişti şi au zece medici colaboratori. Iar dacă brandul Optiplaza este destinat unui segment de cumpărători cu salarii peste medie şi ajunge chiar la lux, Plus Optic, un alt brand al companiei, vine în completarea acestuia. Administrat tot de Jurca, este destinat oamenilor cu venituri medii. De fapt, la începutul carierei sale în firmă, Jurca avea în responsabilitate exclusiv marketingul acestuia. Post pe care l-a ocupat pentru o scurtă perioadă de timp, îna-in-te ca proprietarii să îi lase în responsabilitate partea de retail a întregului business. „Oamenii făceau atunci vânzarea după talentul nativ, iar noi am încercat să introducem proceduri care să stabilească rolul fiecăruia în magazin”. Dacă până în 2008, reţeaua Plus Optic avea magazine în Braşov, Bucureşti, Drobeta-Turnu Severin şi vindea sub umbrela unei alte firme, în 2008, cu un an înainte de a se face simţite efectele crizei şi pe piaţa locală, cele două au fuzionat. „A fost un moment în care am fost priviţi cu suspiciune de proprietarii de malluri pentru că era o perioadă în care mulţi şi-au transferat magazinele sub firme care nu mergeau, în insolvenţă”. 

  • Orice companie poate fi privatizată în doi ani. Vânzarea Poştei se poate încheia şi în octombrie 2015

     Noul sistem care schimbă atât normele de privatizare a societăţilor comerciale, cât şi calendarul de privatizare a companiei Poşta Română, a fost aprobat prin hotărâre de Executiv în şedinţa de săptămâna trecută, la finalul căreia Guvernul a anunţat că a discutat doar o notă legat de situaţia Poştei, fără nicio referire la o hotărâre.

    Hotărârea aprobată însă de Guvern stabileşte, mai întâi, cu un caracter general, la capitolul privind majorarea de capital social prin aport de capital privat cu atragerea unui investitor, că o ofertă de privatizare va fi valabilă 360 de zile de la data publicării anunţului de privatizare, dar că instituţia publică implicată poate decide, justificat, prelungirea termenului de valabilitate a ofertei de privatizare pentru perioade succesive ce nu pot depăşi 180 de zile fiecare şi care nu pot însuma mai mult de 360 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro