Tag: miliarde

  • Topul BOGAŢILOR din Marea Britanie: Miliardarul Lakshmi Mittal, liderul clasamentului timp de opt ani, detronat

     Miliardarul rus Alişer Usmanov, proprietarul grupului Metalloinvest şi acţionar important al clubului de fotbal Arsenal, a urcat în fruntea unui top al bogaţilor din Marea Britanie realizat de publicaţia Sunday Times, cu o avere estimată la 13,3 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde dolari).

    Usmanov, în vârstă de 59 de ani, l-a detronat pe magnatul oţelului de origine indiană Lakshmi Mittal, care s-a menţinut timp de opt ani în fruntea clasamentului. În acest an, Mittal a coborât pe poziţia a patra, cu o avere de 10 miliarde de lire sterline (15,2 miliarde dolari), relatează RIA Novosti.

    Magnatul media de origine rusă Len Blavatnik ocupă locul al doilea, după ce şi-a triplat averea de la 3,4 miliarde de lire anul trecut la 11 miliarde de lire (16,8 miliarde dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul GOOGLE a urcat la 3,35 miliarde de dolari

     O parte mai mare a activităţii pe motorul de căutare online al Google vine de pe smartphone-uri şi tablete, segment pe care publicitatea este în general mai ieftină decât cea care ţinteşte utilizatorii de PC-uri, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Veniturile pentru primul trimestru, fără divizia Motorola Mobility, încorporată la mijlocul anului trecut, au urcat cu 22% la 12,95 miliarde de dolari, avans similar celui din trimestrul al patrulea. Incluzând şi Motorola, veniturile au avansat cu 31%, la 13,97 miliarde de dolari.

    Preţul mediu plătit de clienţi pentru publicitate la click-uri date de utilizatorii de internet a scăzut cu 4%, faţă de un declin de 6% în trimestrul al patrulea. Scăderea de preţ, înregistrată concomitent cu un avans de 20% al numărului de clikuri, a fost cea mai redusă din trimestrul al patrulea din 2011, când compania a început să înregistreze evoluţia negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scăderea vânzărilor Apple, un pericol pentru o reţea de furnizori

     Furnizorul de cipuri Cirrus Logic, care livrează Apple 91% din producţia sa, a anunţat în această săptămână o creştere a stocurilor care sugerează scăderea vânzărilor de iPhone-uri şi a anticipat venituri sub aşteptările analiştilor, pentru primul trimestru, transmite Bloomberg.

    Hon Hai Precision Industry, principalul furnizor al Apple, a raportat în această lună cel mai amplu declin al veniturilor din ultimii 13 ani, ceea ce sugerează vânzări mai mici de smartphone-uri, tablete şi computere.

    Creşterea veniturilor Apple la 156,5 miliarde de dolari în 2012, de la 24,6 miliarde de dolari în 2007, când a debutat iPhone, susţine un ecosistem de cel puţin 247 de furnizori la nivel mondial. Aceştia au atras din partea Apple comenzi de 30,1 miliarde de dolari, în ultimul trimestru pentru care au fost raportate date, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia şi-a redus semnificativ pierderile în primul trimestru, însă vânzările au scăzut cu 20%

     Acţiunile compainei finlandeze au scăzut joi la Helsinki cu până la 6,6%, potrivit Bloomberg.

    Media estimărilor analiştilor indica vânzări de 6,52 miliarde euro pentru Nokia în primele trei luni ale anului, faţă de nivelul de 7,35 miliarde euro raportat pentru perioada corespunzătoare a anului trecut.

    Vânzările smartphone-urilor Lumia, cu sistem de operare Microsoft Windows, au crescut la 5,6 milioane de unităţi, de la 4,4 milioane în ultimele trei luni ale anului trecut.

    Cu toate acestea, Nokia se menţine la mare distanţă pe piaţă de Samsung Electronics şi Apple, care vând cumulat peste 100 milioane de smartphone-uri pe trimestru.

    “Acţionăm strategic şi aducem inovaţii pe piaţă pentru a depăşi dificultăţile”, a declarat într-un comunicat directorul general al Nokia, Stephen Elop.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport: Pierderile anuale ale UE din fraude ar putea depăşi 5 miliarde de euro, mult peste estimările CE

     “Am ajuns la concluzia că sistemul antifraudă al UE are un număr de vulnerabilităţi”, arată documentul întrocmit de o comisie din Camera Lorzilor, citat de CNBC.

    Parlamentarii britanici consideră că estimarea de 404 milioane de euro a Comisiei Europene reprezintă doar o mică parte din valoarea fraudelor comise împotriva UE.

    “Pe baza dovezilor pe care le avem, se pare că valoarea reală ar fi de circa 5 miliarde de euro, dar s-ar putea să depăşească acest nivel”, notează comisia.

    Raportul critică atât statele membre UE cât şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Scăderea preţului aurului a redus cu 560 miliarde de dolari valoarea rezervelor băncilor centrale şi FMI

     Băncile centrale deţin 31.694,8 tone metrice de aur, reprezentând 19% din deţinerile totale la nivel global, potrivit datelor World Gold Council, transmite Bloomberg.

    Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi până în luna septembrie a anului 2011, când a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram). Ulterior, cotaţia metalului preţios a intrat pe o pantă predominant descendentă şi se plasează acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011.

    La preţurile record din vara lui 2011, rezervele băncilor centrale şi ale FMI valorau aproape 2.000 miliarde de dolari.

    SUA şi Germania deţin cele mai mari rezerve de aur, care reprezintă 70% din rezervele totale ale băncilor din aceste ţări. Rusia, aflată pe locul 7 în topul rezervelor, cu 976,9 tone, a cumpărat masiv aur în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul Capitalei propus pentru 2013 – 4,52 miliarde lei, aproape egal cu cel din 2012

     Reprezentanţii municipalităţii au precizat, pentru MEDIAFAX, că din cei 4,52 miliarde lei, bugetul destinat cheltuielilor de investiţii este de 1,41 miliarde lei, incluzând şi sumele propuse pentru investiţiile Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) şi Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), de peste 36 milioane lei.

    Din totalul cheltuielilor pentru investiţii, 153 de milioane lei sunt destinate reabilitării infrastructurii educaţionale (pentru programul de cofinanţare BEI), 40 de milioane lei – pentru lucrările de consolidare a sediului vechi al municipalităţii, iar 121 milioane de lei – pentru lucrările de alimentare cu apă şi canalizare.

    Bugetul proiectelor care privesc infrastructura rutieră, incluzând lucrările de reabilitare a bulevardelor, dar şi cele pentru construcţia pasajelor rutiere, este de 498 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile Dacia au scăzut cu 3% în 2012, la 12,7 mld. lei. Profitul net a urcat uşor, la 277 mil.lei

     Vânzările auto s-au redus anul trecut cu 8,3%, de la 10,2 miliarde lei la 9,3 miliarde lei, potrivit datelor companiei. La nivel local, vânzările de maşini au totalizat 703 milioane lei, fiind mai mici cu 36%, iar pe plan extern au înregistrat un regres de 5%, până la 8,6 miliarde lei.

    Pe segmentul pieselor de schimb şi mecanice, livrările au consemnat o creştere de 14,7%, până la 2,5 miliarde lei, cu un plus de 10,2% pe plan intern (până la 1,97 miliarde lei), respectiv de 33,8% la export (până la 562 milioane lei).

    Vânzările interne de produse finite au totalizat 3,33 miliarde lei, iar exporturile s-au ridicat la 9,4 miliarde lei. La export, principala destinaţie de vânzare a produselor finite a fost Europa (6,48 miliarde lei), urmată de Africa (1,65 miliade lei), Asia (1,16 miliade lei) şi America de Sud (95,7 milioane lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia ar putea creşte taxa pe extracţia de petrol pentru a finanţa construcţia de drumuri

     Executivul analizează majorarea cu 5 puncte procentuale a taxei, în cadrul politicii fiscale pentru perioada 2014-2016, a declarat ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, potrivit Bloomberg.

    Un alt oficial din cadrul Ministerului de Finanţe a afirmat că majorarea taxei este o “măsură de rezervă” pentru a face rost de fonduri. Planul este o măsură de urgenţă, în cazul în care statul nu va majora accizele la combustibili anul următor, a spus el.

    “Creşterile de taxe au întotdeauna impact negativ şi considerăm că statul va avea o abordare echilibrată faţă de sectorul petrolier, schimbările radicale fiind puţin probabile”, a declarat Alexander Burganski, analist la firma Otkritie Financial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani pierd sau câştigă românii care vor să se îmbogăţească peste noapte

    Pe vremuri o industrie luxoasă, cu mulţi bani şi tentaţii pentru pasionaţi, dar mai ales dependenţi, la orice pas, jocurile de noroc s-au lovit, odată cu criza economică, de sărăcia românilor şi de taxele tot mai multe şi mai mari, ajungând acum la jumătate faţă de perioada de vârf. Cum arată radiografia uneia dintre cele mai bănoase şi totodată disputate afaceri din România?

    Au apus vremurile în care Bucureştiului i se mai spunea şi micul Las Vegas. Domeniul jocurilor de noroc, unde intră cazinourile, pokerul, aparatele electronice, pariurile sportive şi loteria de stat şi care a însemnat anul trecut o afacere de peste 1,3 miliarde de euro, s-a diminuat în ultimii ani nu doar în Capitală, dar mai ales în provincie. Iar şansele să se întoarcă la perioada de glorie scad şi ele văzând cu ochii.

    Banii puţini din portofelele oamenilor, legislaţia ambiguă şi apăsătoare, dar şi piaţa neagră calculată la circa un miliard de euro au dus nu doar la împuţinarea cazinourilor, dar şi la falimentul multor competitori din zona jocurilor electronice concomitent cu scăderea încasărilor şi profiturilor. Extravaganţa şi luxul unei industrii în plină ascensiune, care nu părea să mai poată fi atinsă de ceva, a pălit în ultimii ani. Acum mai există 456 de organizatori de jocuri de noroc de orice fel, dintre care 422 de jocuri tip slot machine, 16 case de pariuri, 7 cazinouri şi 14 săli de bingo, conform datelor oficiale, cei mai mulţi grupaţi într-o serie de asociaţii (două pentru cazinouri, două a operatorilor de aparate de joc şi una a pariorilor).

    Chiar şi aşa, jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls, după cum spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Asta pentru că în acest moment, doar 3-4% din populaţia ţării joacă vreun soi de joc de noroc, pe când în alte ţări ponderea e mai mare, după estimarea lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România, dar şi pentru că statul încasează încă bani buni la bugetul de stat de pe urma acestei industrii şi sumele au toate şansele să se mărească – numai taxele şi impozitele pentru jocurile de noroc sunt de aproximativ 160 de milioane de euro, la care se adaugă şi contribuţiile la stat pentru cele câteva zeci de mii de angajaţi, din care 30.000 numai în domeniul sloturilor, conform lui Dan Iliovici, executive manager al Romslot. Impactul în economie al industriei jocurilor de noroc este însă chiar mai mare – „afacerea se multiplică pe orizontală de cel puţin câteva ori prin chirii pentru spaţiile unde se desfăşoară jocuri de noroc, utilităţi, taxe şi contribuţii sau parcuri auto”, spune Iliovici.

    FATA MORGANA JOCURILOR DE NOROC. Un tânăr care nu pare să aibă mai mult de 30 şi ceva de ani, o doamnă trecută probabil de 50 de ani şi un domn cărunt, cu siguranţă dincolo de vârsta pensionării, joacă într-o seară obişnuită de weekend la ruletă în Platinum Casino, cazinoul din incinta hotelului Radisson din Capitală. Bine îmbrăcaţi, la o primă vedere destul de înstăriţi, relaxaţi şi fără să trădeze vreo temere atunci când pierd, nu seamănă deloc cu jucătorii care vin de obicei în cazinouri. Descoperim că formează o familie. Ea, doctoriţă de profesie, vine destul de des în cazinou, iar fiul său, Mihai, care lucrează în domeniul IT şi are, pe lângă serviciu, şi propria firmă, o urmează de cele mai multe ori. „Pentru noi, cazinoul e un soi de activitate de familie”, explică tânărul, aşa cum alte familii ies în parc în weekend sau merg la teatru.

    „E mai interesant la cazinou decât la restaurant sau în alte locuri„, mai spune Mihai. Ei joacă de patru-cinci ori pe lună şi o fac pentru distracţie, dar şi pentru a rotunji banii pe care vor să-i cheltuie, părinţii pentru casa lui Mihai, iar el pentru un Porsche şi poate chiar o motocicletă şi o barcă. Şi deşi nu joacă sume foarte mari, câştigă cam 3.000 de lei în fiecare lună. Asemenea jucători sunt însă destul de rar întâlniţi în cazinouri, mai ales în ultimii ani, când criza şi-a pus puternic amprenta asupra domeniului, poate cel mai afectat din întreaga industrie a jocurilor de noroc. Odată cu împuţinarea veniturilor şi implicit a bugetelor disponibile pentru asemenea activităţi, în cazinourile din România au început să meargă din ce în ce mai puţini oameni.

    Mihai şi părinţii lui fac parte din categoria jucătorilor de noroc care înlocuiesc distracţia de la restaurant, pub sau bowling, de pildă, cu o seară în cazinou. Cheltuie sume similare, niciodată foarte mari, se distrează şi, spre deosebire de o ieşire în oraş, au şansa să plece acasă şi cu bani în plus. Sunt însă destul de puţini, la fel cum se întâmplă şi cu jucătorii din rândul oamenilor de afaceri şi al vedetelor sau al persoanelor publice care vin la cazinou pentru adrenalina unui joc şi pentru care câştigurile sunt prea puţin importante. Cea mai vastă categorie este compusă, în opinia lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România, din jucătorii atraşi de perspectiva îmbogăţirii peste noapte, care joacă mult, se împrumută şi mulţi devin dependenţi de jocuri de noroc, o dependenţă mai periculoasă decât cea de alcool sau droguri, pentru că în jocuri este greu să depistezi şi să tratezi un dependent.