trivit institutului american de geologie (USGS), care a evaluat la 5,5 grade magnitudinea cutremurului, acesta s-a produs la frontiera dintre provinciile Sichuan şi Yunnan, în jurul orei locale 04.00 (11.00 ora României), la o adâncime de numai 9,3 kilometri. Magnitudinea cutremurului a fost evaluată la 5,7 de autorităţile chineze. Cutremurul a fost urmat de o replică cu magnitudinea de 3,3 grade, potrivit serviciilor de seismologie chineze. Cutremurul a provocat distrugerea mai multor locuinţe şi întreruprea comunicaţiilor în mai multe zone din localitatea Ninglang, în provincia Yunnan, precizează China Nouă.
Tag: China
-
China şi-a trimis în spaţiu prima femeie cosmonaut (VIDEO)
Echipa este formată din Liu Yang şi doi colegi, Jing Haipeng şi Lin Wang, care au plecat de la centrul de lansare Jiuquan din nordul ţării, la bordul capsulei Shenzhou-9, având ca destinaţie laboratorul spaţial experimental Tiangong-1, lansat şi plasat pe orbită în septembrie 2011. Până acum, către staţia spaţială Tiangong-1 a mai fost trimisă o capsulă fără om la bord, Shenzhou-8.
Conform biografiilor prezentate de CCTV, şeful echipei este Jing Haipeng, fost pilot militar în armata chineză, cosmonaut din 1998, distins cu medalia “Eroul spaţiului”. Liu Wang este şi el fost pilot, devenit cosmonaut în acelaşi an cu colegul său. Cosmonauta Liu Yang, născută în 1978, a fost şi ea pilot militar, având peste 1.680 de ore de zbor, iar în 2010 a devenit cosmonaut.
Prin Liu Yang, China devine a treia ţară din lume, după fosta URSS şi SUA, capabilă să trimită în spaţiu o femeie, folosind tehnologie spaţială dezvoltată de propria industrie de profil.
-
Puterea pe două roţi – GALERIE FOTO
O colecţie de imagini reprezentând biciclete şi biciclişti din întreaga lume, realizată de boston.com.
-
Prima femeie din China care va ajunge în spaţiu…
Cele două femei au fost selectate “datorită experienţei lor în materie de pilotaj şi a stabilităţii psihologice”, arată Agenţia de presă Xinhua, care trece în revistă şi realizările lor profesionale, dar şi datorită faptului că au trecut cu succes condiţiile drastice impuse de programul spaţial chinez.
Astfel, Liu Yang este descrisă ca un pilot erou, care a reuşit să aterizeze fără probleme, după ce avionul său a lovit un stol de porumbei, reducându-i la zero vizibilitatea.
La rândul său, Wang Yaping a executat numeroase misiuni de salvare după cutremurul din Sichuan şi a pilotat avionul care a împrăştiat norii de ploaie de deasupra Beijingului, în timpul Olimpiadei din 2008.
Cititi mai multe pe www.apropo.ro
-
China a coborât dobânda de politică monetară pentru prima dată din 2008, pentru a stimula economia
Banca Populară a Chinei a coborât dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 6,31%, cu efect din 8 iunie, potrivit unui comunicat afişat pe site-ul instituţiei.
Decizia semnalează îngrijorarea autorităţilor chineze privind impactul costurilor de finanţare asupra cheltuielilor companiilor şi creşterii economice, notează Bloomberg.
Consiliul de Stat de la Beijing avertiza, în luna mai, că riscurile la adresa creşterii sunt tot mai intense, după ce trei oficiali de la banca centrală au declarat că cele mai mari bănci chineze ar putea rata ţintele de creditare pentru prima dată în ultimii şapte ani, din cauza cererii reduse.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
China se pregăteşte pentru ieşirea Greciei din zona euro
“Guvernul pregăteşte planuri pentru cel mai pesimist scenariu, în care Grecia ar părăsi zona euro în acest an”, a afirmat oficialul chinez. Planul vizează atenuarea impactului ieşirii Greciei din zona euro asupra cursului valutar, fluxurilor de capital şi schimburilor comerciale, potrivit altor surse apropiate situaţiei, care au precizat că strategia este elaborată de ministerele Finanţelor şi Comerţului. Grecii merg la urne pe 17 iunie pentru o nouă rundă a alegerilor parlamentare, după ce scrutinul din 6 mai nu a rezultat în stabilirea unei coaliţii de guvernare.
-
Reţeta chinezească de la BMW – bavarezii investesc în a doua uzină
În urmă cu cinci ani nu exista trafic în Shenyang, cu excepţia câtorva maşini produse local, dar acum totul s-a schimbat, spune Hans-Peter Lutz, unul dintre executivii BMW Group care lucrează în capitala provinciei Liaoing din nord-estul Chinei. Iar acest lucru poate fi uşor observat. Aproape peste tot în oraş se construiesc clădiri cu cel puţin douăzeci de etaje, zone rezidenţiale şi desigur, autostrăzi care se văd din avion.
China anunţă creşteri record în aproape toate domeniile – construcţii, vânzări şi desigur, producţie – pe măsură ce pe aproape tot ce se vinde la nivel mondial există o etichetă cu “Made in China”. Ce se poate observa fără probleme este că noua piaţă cunoaşte o expansiune record, în timp ce în Europa şi SUA se confruntă cu recesiunea, criza şi austeritatea. Aşadar, nu este de mirare cum că în Asia au venit deja toate companiile importante. Şi cei mai importanţi oameni de afaceri din lume deja se laudă de ceva vreme că, fie ei, fie copiii lor, învaţă chineza.
La nouă ore de zbor depărtare de München, BMW se află în plină expansiune. Deschide o nouă uzină. Şi nu doar atât. Constructorul german anunţă noi investiţii şi la uzinele din SUA, Marea Britanie şi Germania, semn că maşinile sale au tot mai mulţi clienţi. Dar acum accentul cade pe China. În parteneriat cu constructorul chinez Brilliance, BMW a investit 50 de mililoane de euro în construcţia unei a doua uzine auto, în Tiexi, aproape de Shenyang. Şi mai mult, planul de investiţii este de 500 de milioane de euro pentru a creşte capacitatea de producţie în China întâi la 200.000 de unităţi şi ulterior la 300.000, respectiv 400.000, în funcţie de cererea din piaţă. La 300.000 de unităţi se va ajunge la finele anului viitor, atunci când fabrica va lucra în două schimburi pe zi, cinci zile pe săptămână. Astfel, dacă în prezent jumătate din maşinile vândute de BMW pe piaţa chineză sunt produse local, pragul va ajunge la două treimi. China este cea mai mare piaţă pentru majoritatea modelelor BMW, cu excepţia lui X5, care are ca piaţă principală Statele Unite, unde şi este produs. În total, BMW şi Brilliance au investit în China 1,5 miliarde de euro, cele două companii fiind parte a unui joint venture – BBA – BMW Brilliance Automotive.
De ce investeşte BMW în China? “Sunt multe oportunităţi pe o piaţă în creştere. Acum nu ne mai aşteptăm la creşteri surprinzătoare, dar în continuare va exista un avans. Dacă în oraşele mari precum Shanghai sau Beijing pieţele au ajuns aproape de maxim, acum ne aşteptăm la creşteri din oraşele mai mici”, a declarat Friedrich Eichiner, membru în consiliul de administraţie al BMW Group, responsabil de finanţe. Iar în ce priveşte investiţiile, preşedintele Brilliance, Wu Xiao’an, a ţinut să sublinieze că deţine resursele necesare pentru a acoperi orice sumă. Iar în condiţiile în care până în 2025 peste 350 mil. chinezi vor locui în mediul urban, adică mai mulţi decât întreaga populaţie a Statelor Unite, potenţialul de creştere este foarte ridicat. În China orice companie străină care doreşte să investească pe piaţa locală trebuie să realizeze un joint venture cu o companie locală controlată de stat şi implicit orice investiţie este 50/50.
Unul din avantajele Chinei este costul cu privire la salariile angajaţilor. “Forţa de muncă este mai ieftină în China, decât în Germania, însă trebuie luat în calcul şi costul echipamentelor din uzină”, a subliniat Eichiner. Potrivit unor surse din cadrul uzinei, salariul mediu la noua fabrică BMW este de aproximativ 500 de euro, adică tot cam cât este şi la Dacia, la Mioveni. Diferenţa o face faptul că la Tiexi în anumite sectoare gradul de automatizare urcă la 96%, în timp ce la Dacia roboţii există doar în anumite sectoare. Pe lângă automobilele “obişnuite”, BMW pregăteşte împreună cu partenerul chinez un nou brand de automobile electrice, care va include atât maşini echipate doar cu un motor electric, cât şi unele “plug-in hybrid”, care dispun şi de un motor normal, pe benzină.
În timp ce în alte uzine din lume, cum este cazul Rusiei, se preferă metoda colecţiilor CKD – colecţii de maşini dezasamblate, care în fabricile respective sunt doar asamblate, cu un impact relativ redus asupra economei locale, BMW a venit în China şi cu furnizorii săi. “Gradul de localizare va ajunge la 40%. Nu putem mai mult momentan, pentru că ar însemna localizarea unor furnizori cu volume mai mici de producţie şi la final ar costa mai mult. În ce priveşte costurile, nu există diferenţe prea mari faţă de Europa”, a spus Friedrich Eichiner. El a subliniat că în condiţiile în care toate modelele din gama X (SUV) sunt produse în SUA, nu ar fi eficient ca acestea să fie împărţite în două, iar o parte din producţie să se realizeze în China. “Localizarea de aici nu este doar una de asamblare, ci una de producţie, iar volumul acesteia trebuie să justifice costurile legate de producţie”, a subliniat executivul german.
-
De ce vrea Asia un FMI al ei
Statele asiatice trebuie să creeze mai multă cerere locală în loc să se bazeze pe exporturi ca motor de creştere economică, a spus săptămâna trecută Bahk Jae-wan, ministrul de finanţe sud-coreean, într-un discurs cu ocazia unui forum la Seul. El a cerut crearea unei plase financiare de siguranţă puternice pentru Asia, care să contracareze posibilele ieşiri de capital ca urmare a crizei din zona euro, şi a adăugat că va lua măsuri de stabilizare a pieţelor financiare dacă va fi cazul, în condiţiile incertitudinilor apărute după alegerile din Franţa şi Grecia. La începutul lunii mai, acelaşi Bahk Jae-wan vorbea despre riscurile pe care reducerea expunerii băncilor europene le creează pentru Asia şi spunea că “volatilitatea fluxurilor globale de capital ameninţă stabilitatea financiară în toată lumea”.
Diverşi reprezentanţi ai unor bănci occidentale ca HSCB şi Credit Suisse, prezenţi alături de Bahk Jae-wan la reuniunea anuală a guvernatorilor Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB) de la Manila, au încercat să combată astfel de temeri, afirmând că băncile europene, care acopereau circa 10% din nevoile de finanţare ale pieţelor asiatice la sfârşitul lui martie, au de fapt tot interesul să-şi menţină prezenţa şi să dea credite în continuare în Asia, cu toate constrângerile de pe urma crizei şi a cerinţelor noi de adecvare a capitalului impuse de UE. Însuşi economistul-şef al ADB, Changyong Rhee, a fost de părere că reducerea expunerii băncilor europene nu e chiar aşa de semnificativă şi că nu sunt motive ca previziunile de creştere pentru pieţele din Asia-Pacific să fie înrăutăţite. Dar fapt e că, după un calcul al ING, valoarea creditelor bancare sindicalizate către pieţele emergente a scăzut brusc în primul trimestru, cu 51% faţă de precedentul, la 105 mld. dolari. Ritesh Maheshwari, analist la Standard & Poor’s, a declarat pentru publicaţia Emerging Markets că o retragere a capitalurilor bancare europene va afecta deopotrivă creditarea pe pieţele de trade finance, produse financiare derivate şi împrumuturi sindicalizate, reducând oferta de credit în special în Hong Kong, Singapore şi Japonia.
Plasa de siguranţă de care vorbea ministrul sud-coreean a fost vedeta reuniunii de la Manila. Denumit Chiang Mai Initiative Multilateralization (CMIM, după Chiang Mai, mare centru cultural şi al doilea oraş ca mărime din Thailanda), fondul de protecţie contra crizei a fost lansat în urmă cu 10 ani, dar până acum importanţa lui a rămas mai mult simbolică. Miniştrii de finanţe din 13 ţări participante la reuniune – China, Japonia, Coreea de Sud şi Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est (ASEAN – Indonezia, Thailanda, Singapore, Filipine, Cambodgia, Laos, Brunei, Malaezia, Myanmar şi Vietnam) – au convenit să dubleze capacitatea fondului, de la 120 la 240 mld. dolari, prin contribuţia ţărilor membre, pentru ca această parte a lumii să se poată proteja mai eficient de o eventuală criză regională. “Sigur, noi avem încredere în judecata FMI, însă a aştepta o decizie de finanţare a FMI ne ajută mai puţin decât dacă am mobiliza noi înşine resurse financiare pentru a ajuta rapid ţările care au nevoie”, a declarat Kittiratt Na-Ranong, ministrul de finanţe thailandez.
Oficialii asiatici admit că nu e iminentă vreo criză de lichiditate care să facă necesară folosirea banilor CMIM, însă creşterea importanţei fondului are un scop pe alt plan: eliberarea ţărilor de povara economică a menţinerii unor rezerve valutare cât mai mari – o povară care le-a scos peri albi în epoca teribilului “război mondial al valutelor” din 2010, când tiparniţa de bani a Rezervei Federale americane a inundat pieţele emergente cu capitaluri speculative care au apreciat excesiv monedele naţionale, din Brazilia până în Asia, deteriorând competitivitatea economiilor locale şi silind băncile centrale să cheltuiască miliarde de dolari ca să readucă în limite normale cursul valutar.
-
Ce planuri de relansare a economiei are Victor Ponta (VIDEO)
La emisiunea “Dupa 20 de ani” de la Pro TV, de duminica, Victor Ponta a afirmat ca la 1 iunie va avea loc la Bucuresti o intalnire a prim-ministrilor din mai multe tari europene care au nevoie de mecanisme financiare de sprijin de la UE.
“Terminam cu povestea fondului de rezerva al Guvernului”, a afirmat Ponta, care a spus ca acesti bani nu pot fi folositi “o data la doua luni, ca sa-ti finantezi primarii”. “Taiem contractele dubioase”, a mai afirmat Victor Ponta, explicand ca orice economie bugetara va merge in cofinantarea proiectelor europene.
Cat priveste proiectul Rosia Montana, Victor Ponta a lansat o acuzatie la adresa presedintelui Traian Basescu pentru ca face “lobby pentru o companie privata”. Garantii de siguranta pentru mediu, renegocierea participatiei statului roman si, de asemenea, siguranta ca acest proiect nu se face “pentru un presedinte sau prim-ministru, ci pentru statul roman” – acestea sunt, in opinia premierului Ponta, cerintele pentru ca proiectul Rosia Montana sa demareze.
Vezi aici integral emisiunea:
Mai mult pe stirileprotv.ro. -
Ce pedeapsă a primit Coreea de Nord pentru testul eşuat cu rachetă
Comitetul pentru sancţiuni al Consiliului de Securitate al ONU a dispus îngheţarea activelor celor trei companii şi excluderea lor de la schimburi comerciale cu comunitatea internaţională. SUA, UE, Japonia şi Coreea de Sud au dorit ca sancţiunile să se aplice unui număr de 40 de companii, însă China, aliatul Coreei de Nord, s-a opus.
În paralel, experţii sud-coreeni au avertizat că Phenianul vrea să lanseze încă un test nuclear, pentru care ar urma să folosească uraniu puternic îmbogăţit.
În dorinţa de a câştiga sprijinul Chinei în dosarul nord-coreean, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat vineri, cu ocazia vizitei sale la Beijing, că SUA sunt gata să coopereze cu Phenianul dacă liderii nord-coreeni îşi modifică politica agresivă. “Noii lideri de la Phenian au încă ocazia să-şi schimbe politica şi să pună pe primul plan populaţia ţării. Dacă se concentrează pe onorarea angajamentelor şi pe reintegrarea în comunitatea internaţională, pe hrănirea şi educarea cetăţenilor, SUA îi va primi şi va lucra cu ei”, a spus Clinton, citată de Reuters.