BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Piaţa de recrutare online: BestJobs a depăşit anul trecut eJobs la afaceri şi profit

    Furnizorul de servicii de recrutare online BestJobs, condus de antreprenorul local Călin Fusu, şi-a depăşit anul trecut rivalul eJobs Group – controlat de elveţienii de la Ringier, arată datele din bilanţurile contabile pe anul 2012 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • Veşti proaste pentru doritorii de slujbe: mai bine de jumătate dintre oamenii de afaceri nu cred că vor face angajări în 2013

    În pofida contextului economic dur, la nivel global antreprenorii dau dovadă de rezistenţă şi se declară optimişti în privinţa planurilor lor de recrutare pentru viitoarea perioadă, arată studiul EY “Global job creation”.

    Acesta s-a derulat pe baza răspunsurilor a 200 de antreprenori selectaţi în cadrul competiţiei internaţionale EY Entrepreneur Of The Year; documentul evidenţiază faptul că 78% dintre aceştia declară că intenţionează să îşi extindă echipa de angajaţi în 2013, atât în ţările de origine, cât şi în afara graniţelor.

    Studiul a arătat că 73% dintre femeile antreprenor au în plan să îşi mărească numărul de angajaţi în acest an, faţă de 69% dintre antreprenorii bărbaţi. 78% din totalul antreprenorilor chestionaţi, atât bărbaţi cât şi femei, au declarat că factorul determinant în privinţa planurilor lor de angajare de personal pentru 2013 este creşterea producţiei de bunuri şi a furnizării de servicii oferite de firmele lor.

    Femeile antreprenor au mai multă încredere că economia ţărilor în care activează se îndreaptă într-o direcţie bună – 88% faţă de 71% dintre bărbaţi. Acest optimism este foarte bine ilustrat de cazul celor 49 de antreprenori câştigători ai titlului World Entrepreneur Of The Year.

    Astfel, în pofida contextului economic global dificil, veniturile cumulate ale acestor antreprenori s-au dublat în ultimii trei ani, ajungând împreună la 40 de miliarde de dolari. De asemenea, aceştia şi-au mărit echipele de angajaţi cu peste 40%, ajungând la mai mult de 200.000 de persoane. 

    Antreprenorii continuă să recruteze forţă de muncă experimentată
    Când au fost întrebaţi despre locurile de muncă pe care le creează, 51% dintre antreprenorii chestionaţi au spus că vor crea posturi pentru “personal experimentat (non-management)”, în timp ce doar 14% au spus că vor recruta “începători cu studii superioare” şi 26% “începători fără studii superioare”.

    O schimbare semnificativă remarcată în acest an este faptul că antreprenorii fac investiţii sustenabile în productivitate. Cu toate că răspunsul care a avut cel mai important procentaj a rămas faptul că angajările sunt făcute pentru a intra pe pieţe noi (74%, în 2012, şi 63%, în 2013), un mare număr dintre respondenţi au afirmat că fac recrutări în vederea creşterii productivităţii. Acest procent a crescut semnificativ, de la 28% în 2012, la 45% în acest an.

    Bogdan Ţenu, senior manager în cadrul departamentului de asistenţă în tranzacţii afirmă despre contextul românesc: “Pe piaţa de la noi, oamenii de afaceri nu sunt la fel de optimişti, 26% estimează o creştere a numărului de angajaţi în acest an, în timp ce 55% dintre ei nu vor face angajări în 2013, conform studiului EY România A Vision For Growth, realizat la jumătatea lui 2013”.

    Conform unui alt studiu recent, pentru angajatorii români care sunt în căutare de oameni noi: atitudinea potrivită, calitatea competenţelor profesionale şi inteligenţa emoţională fac diferenţa.


     

  • Dorin Catană, de la CEO la propria afacere: E greu, e foarte greu

    După 13 ani de muncă în industria farma, atât în România, cât şi în străinătate, Dorin Catană a decis să renunţe la cariera de director al lanţului de farmacii Centrofarm şi să devină antre­prenor. Trecerea la propria afacere online în domeniul marketingului afiliat a fost mai dificilă decât se aştepta.
     
    „Sunt multe lucruri care s-au schimbat, de la conducerea unei echipe de 600 de oameni la 5 per­soane. Este o schimbare radicală, de la un stil în care delegi foarte mult, unde te bazezi pe echipă, trebuie să te restrângi. Acum e o atmosferă mult mai destinsă, relaţiile sunt mai strânse“, spune Dorin Ca­tană, proprietarul afa­cerii online CashCow.ro.  
     
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • E ciudat că întârzie numirea noilor Şefi la Hidroelectrica după insolvenţă

    Rezultatele măsurilor care au fost luate la Hidroelectrica pe parcursul perioadei de insolvenţă sunt pozitive pentru companie, după cum se vede din rezultatele financiare, însă este surprinzător că nu a fost pregătită şi o echipă de management care să intre în funcţiune imediat după ieşirea din insolvenţă.

    WikiZF: Profilul companiei Hidroelectrica

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cum te ajută Gică Hagi să-ţi deschizi propria afacere

    „Am început discuţiile legate de extinderea reţelei şi în alte oraşe mari ale ţării. Ambiţia noastră este să devenim cea mai populara reţea din România pe segmentul pub&restaurant”, se arată pe siteul h10sl.ro.

    Acţionarii caută în marile oraşe ale ţării antreprenori atraşi de ideea de a fi parte din reţeaua de puburi, oferta cuprinzând, pe lângă drepturile de imagine H10 Sport Lounge şi ale lui Gheorghe Hagi, avantajul de a fi parte dintr-o reţea naţională care va deveni mult mai cunoscută decât orice afacere de acelaşi tip pe plan local.

    „Nu ne propunem să dezvoltăm o franciză operaţională, ci vrem să dezvoltam o reţea de parteneri în care garantăm independenţa conducerii afacerii locale fiecărui partener în parte. Vom îmbina caracterul naţional al reţelei cu detaliile locale care vor fi la latitudinea fiecăruia dintre partenerii nostri”, susţin acţionarii.

    Obiectivul constă în deschiderea a zece noi spaţii până la sfârşitul anului 2014 în Braşov, Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Sibiu, Arad, Bacău, Oradea şi Suceava, oraşe selectate în.funcţie de numar de locuitori şi turisti, veniturile medii şi obisnuinţa de a frecventa localuri de acest gen, popularitatea sporturilor şi a lui Gheorghe Hagi.

    Localurile vor fi decorate cu obiecte şi fotografii din cariera lui Hagi şi vor cuprinde şi o serie de fan-cluburi. Localul din Constanţa, amplasat într-un spaţiu închiriat pe bulevardul Tomis, nr. 129-131, are 140 de locuri la parter şi 80 de locuri la VIP Lounge. Acţionarii au ales oraşul Constanţa pentru primul local pentru că acesta este oraşul natal al lui Hagi.

  • Ewald Raben: Antreprenorii trebuie să fie flexibili, capabili să reacţioneze foarte rapid. Dacă pleci trei săptămâni în concediu, când te întorci lumea s-a schimbat

    Antreprenorii trebuie să fie foarte flexibili, aproape de evenimentele din piaţă şi capabili să reacţioneze foarte rapid, schimbând nu doar strategia, ci şi costurile şi structura de management, în condiţiile economice actuale în care pieţele sunt foarte turbulente, spune Ewald Raben, cel mai bun antreprenor din Polonia cu afaceri în logistică.

    “În ziua de astăzi pieţele sunt foarte turbulente şi această situaţie cere antreprenorilor să fie foarte flexibili, pornind de la echipele de vânzări, segmentul operaţional şi până la management. Este nevoie de flexibilitate şi reacţie rapidă. Trebuie să fii adaptabil. Dacă pleci trei săptămâni în concediu, când te întorci lumea s-a schimbat. Trebuie să fi foarte aproape de evenimentele din piaţă, trebuie să fi capabil să reacţionezi foarte rapid, şi nu doar schimbând strategia, dar şi structura de management şi costurile din spatele strategiei”, a declarat pentru ZF Ewald Raben, care a reprezentat Polonia la competiţia mondială Ernst & Young World Entrepreneur Of The Year 2013, care s-a desfăşurat în luna iunie la Monte Carlo

    Ewald Raben a povestit că provine dintr-o familie de antreprenori, aşa că a devenit antreprenor “înainte de a se gândi”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce destinaţii exotice îi fascinează pe români – GALERIE FOTO

    “Am fost de curând la un hotel din Cambodgia unde proprietarul a venit la masă să ne cunoaştem, să discutăm. Vânduse un alt hotel către o reţea internaţională, iar între cele două nu există asemănare”, spune Sorin Stoica, proprietarul Eturia. Întocmai la fel, ţinteşte ca agenţia de turism pe care o are, de tip butic, să nu depăşească un prag maxim de clienţi. Poate părea paradoxal să nu-ţi doreşti „prea mulţi„ clienţi, mai cu seamă într-o perioadă în care firmele încearcă în fel şi chip să-şi atragă cumpărători, dar antreprenorul are şi argumente. „Între 4.000 şi 6.000 de clienţi este intervalul în care putem face profit suficient, dar putem şi să avem putere de negociere cu hotelierii şi cu operatorii aerieni, dar să avem şi o relaţie cu clienţii.”

    În opinia antreprenorului, orice afacere de profil are două variante: fie creşte foarte mult până ajunge la nivelul de tour operator, fie se specializează pe o nişă. Iar Stoica îşi doreşte ca firma sa să dezvolte relaţii cu clienţi stabili, chiar dacă în cazul unora volumul de muncă este mult mai mare decât pentru vacanţe predefinite. „Avem un client fidel, de şase ani, care a mers cu noi în India, China, Peru şi Africa de Sud, iar apoi ne-a spus cu 7-8 luni înainte de vacanţă: atât este bugetul şi îmi doresc destinaţia X. A trebuit să vânez oferte speciale de bilete de avion, dar am reuşit să-i facem un pachet personalizat în bugetul său, mai mic decât putem vinde de obicei.”

    De fapt, cele mai multe dintre vacanţele pe care le vinde Eturia sunt modelate după dorinţele specifice ale turiştilor. În cei şase ani de activitate, firma a vândut peste 10.000 de vacanţe tailor-made, având ca destinaţii 150 de ţări. Pe acest principiu a fost practic inventată agenţia – pentru pachete personalizate de vacanţă, numite Signature, care acum reprezintă 60% din vânzări. Diferenţa se realizează prin aşa-numitele pachete Best Deal, care sunt predefinite, iar Stoica spune că Eturia are la acest capitol preţuri imbatabile. „70% dintre plecările din România spre Peru sunt clienţi de-ai noştri„, dă el un exemplu, dar situaţia este similară şi pentru alte destinaţii exotice precum Cambodgia, Vietnam, China sau Laos. 1.350 de euro de persoană costă, de pildă, un circuit de zece zile în China, iar preţul include biletul de avion cu zbor de linie, taxe de aeroport, asigurarea de călătorie, şapte nopţi cazare, şapte mese mic dejun, vizita la Beijing, Marele Zid Chinezesc, Shanghai şi Xian.

    În cazul vacanţelor din catalogul Best Deal, perioadele sunt predefinite şi clienţii trebuie să-şi adapteze programul; avantajul fiind însă că preţul este bătut în cuie, adeseori fiind chiar puţin mai mic decât cel listat, şi include toate taxele, chiar şi pe cele de aeroport. Pentru cei care doresc călătorii în varianta Signature, preţul urcă sensibil, principala diferenţă datorându-se biletelor de avion. „Investim foarte mult în cele circa 2.000 de bilete de avion pe care le cumpărăm cu un an înainte pentru a avea tarife competitive. Dacă însă un client doreşte o destinaţie anume cu plecare în timp scurt, nu putem garanta un tarif pentru că biletul de avion poate fi şi cu 500 de euro mai scump„, explică Stoica, care argumentează că anul trecut agenţia sa a vândut cele mai multe bilete pe Qatar Airlines dintre toate firmele de profil autohtone. „Riscăm, pentru că blocăm mulţi bani, dar o facem cu cap.” Tot el spune că trei sferturi dintre clienţii Eturia sunt fideli, fiind de regulă vorba de antreprenori şi angajaţi în multinaţionale. De fapt, Capitala înseamnă cam 40% din volumele Eturia, Ardealului îi revin 30 de procente, iar diferenţa se împarte între celelalte regiuni geografice ale ţării.

  • Silicon Valley de România

    Despre un Silicon Valley al meleagurilor noastre, o aglomerare de antreprenori şi investitori din domeniul tehnologiei care să ducă la apariţia de start-up-uri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă în SUA, se vorbeşte deja de multă vreme. Ba, mai mult, câteva oraşe s-au autoproclamat de-a lungul timpului Silicon Valley de România, dar intenţiile n-au fost concretizate dincolo de conjunctura în care câţiva antreprenori au pornit de acolo afaceri în domeniul IT. Câteva planuri concrete, dar la o primă vedere nu foarte uşor de realizat, vizează acum transformarea oraşului Cluj-Napoca într-un soi de Silicon Valley, iar primii paşi au fost deja făcuţi.

    „Este vorba despre o iniţiativă de business, Cluj IT Cluster, cu scopul de a creşte competitivitatea în domeniu, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria de profil din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovativ„, explică Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director al Cluj IT Cluster şi head of business consulting în cadrul iQuest Group. Clusterul pornit în octombrie anul trecut, o asociaţie compusă din 27 de companii din domeniul IT cu afaceri cumulate care depăşesc 100 de milioane de euro în 2012  , două universităţi şi şapte instituţii publice, printre care şi primăria oraşului, ceea ce înseamnă implicit susţinere din partea guvernului şi a autorităţilor locale, este o mişcare menită să dezvolte IT-ul în regiune şi să transforme oraşul într-un hub de tehnologie.

    Astfel, companii în teorie concurente au decis să coopereze pentru o serie de obiective comune, de la pregătirea forţei de muncă specializate în domeniu, o resursă oricum deja destul de rară pe plan local, şi până la cercetare şi dezvoltare sau promovarea competenţelor pe pieţele internaţionale. „În esenţă, clusterul este un catalizator pentru dezvoltarea regională, cu potenţialul de a creşte atât performanţa firmelor membre, dar şi de a stimula avansul domeniului în sine şi de a face loc pentru inovaţie„, spune Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

    REPREZENTANŢII MEMBRILOR CLUSTERULUI SE ÎNTÂLNESC ASTFEL PERIODIC, IAR „SIMULTAN A ÎNCEPUT DIALOGUL ŞI CU INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE„, spune Tulai. Principalele teme de discuţie sunt extinderea prezenţei internaţionale a companiilor din cluster şi dezvoltarea unui mecanism de cooperare între universităţi şi industria IT aşa încât să fie formaţi cât mai mulţi specialişti în domeniu, potenţiali angajaţi ai companiilor în viitor.

    Cel mai ambiţios plan al Cluj IT Cluster îl reprezintă însă realizarea proiectului Innovation City. Undeva în preajma oraşului este căutat un teren de 300 de hectare pentru un Sillicon Valley propriu-zis, un orăşel unde să fie construite nu doar birouri pentru companiile din domeniu, dar şi locuinţe pentru angajaţii lor şi nu numai. Investiţia nu este însă deloc neglijabilă – cifra pusă pe hârtie se ridică la 300 de milioane de euro, însă cum o investiţie similară nu a fost încă realizată pe plan local, socoteala de acasă şi cea din târg ar putea să nu se potrivească, iar investiţia ar putea fi chiar mai mare decât atât.

    LA O PRIVIRE MAI ATENTĂ, Cluj Innovation City este practic un proiect de dezvoltare urbană ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. „Este primul de acest fel din România, iar transformarea lui în realitate se va face în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani„, explică Alexandru Tulai. Drept urmare, în acest orăşel gândit pe modelul Silicon Valley vor fi concentrate majoritatea companiilor IT din regiune, dar şi companii din domenii conexe, mai cu seamă că au existat deja solicitări de aderare la proiect din partea unor asemenea organizaţii. În total, se estimează că vor lucra acolo peste 20.000 de specialişti IT, adică aproape o treime din forţa de muncă angajată în prezent în domeniul software, conform datelor publicate anual de Institutul pentru Tehnică de Calcul.

    Deocamdată, în cluster sunt 3.500 de angajaţi care reprezintă aproximativ 40% din forţa de muncă specializată de la Cluj în domeniul IT calculată la 9.000 de oameni, după cum spune Adrian Kelemen. Hub-ul de tehnologie în sine va susţine crearea de start-up-uri în domeniu, mai ales că viitorilor antreprenori li se promite acces la infrastructură, suport şi consultanţă. „Cu siguranţă va fi stimulat antreprenoriatul în zonă, ceea ce va duce implicit la impulsionarea dezvoltării economice a Clujului„, spune Alexandru Tulai.

  • Cum au ajuns doi asistenţi medicali din Botoşani milionari în euro

    “CRED CĂ SUNTEM SINGURII DIN ROMÂNIA CARE AVEM MUZICĂ SIMFONICĂ LA ABATOR”, spune Iulian Căzăcuţ, antreprenorul de 45 ani, care a dezvoltat firma Doly-Com. Muzica este însă doar unul dintre amănuntele care îl diferenţiază în producţia cărnii, dar „despre care nu te învaţă nimeni, nu poţi citi în nicio carte; le-am văzut cu ochii mei la alte abatoare de peste hotare, pentru că din 2002 am făcut mult mai multe drumuri pentru serviciu decât pentru concedii”. Or, muzica, dar şi alte amănunte, cum sunt camioanele de transport cu adăpătoare pentru animale, ventilaţia din maşini şi din abator sau separarea masculilor pentru ca aceştia să nu se încaiere sunt numai câteva dintre exemplele pe care Căzăcuţ le înşiră. Ştiaţi că un animal nu vrea să intre într-un spaţiu închis de bunăvoie, decât dacă vede o lumină acolo? Antreprenorul ştie, şi este nevoit să ştie, pentru că, în cazul în care animalele sunt speriate sau stresate, „carnea se strică, nu mai e bună„, deoarece adrenalina schimbă PH-ul. Dovadă că a tras învăţăminte bune este faptul că într-o evaluare a cărnii făcută în Austria firma s-a plasat pe locul doi, într-o competiţie în care au intrat şi produse din Franţa şi America de Sud. A fost însă nevoie de ani buni pentru a ajunge aici.

    DE PROFESIE ASISTENŢI MEDICALI, SOŢII CĂZĂCUŢ DIN BOTOŞANI îşi amintesc că în urmă cu 19 ani se gândeau la variante de obţinere a veniturilor suplimentare, pentru că salariile nu le ajungeau. „Mama avea câţiva porci de vânzare şi o cantină i-ar fi luat, dar doar tranşaţi”, îşi aminteşte Iulian Căzăcuţ. Banii i-au rămas lui şi, în loc să-şi cumpere bunuri prin casă, a preferat să-i ruleze, iar în timpul liber cumpăra porci, îi ducea la abator şi ieşea în profit. În 2012, compania pe care au dezvoltat-o cei doi soţi a ajuns la o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei şi o cotă de piaţă de 14% din producţia autohtonă de carne de vită, cu o valoare de 70-80 de milioane de euro, având concurenţi precum CarmOlimp sau firma Diana din Râmnicu Vâlcea. Doly-Com are 300 de angajaţi şi exportă o treime din producţie, fiind prezentă în toate magazinele Metro din Austria. 

    În 1997 a înfiinţat firma Doly-Com, iar până în 1999 „am lucrat cu abatoare cărora le plăteam serviciile„; lucra împreună cu tatăl şi fratele mai mic, iar abia prin 1999 a angajat primii oameni. A ajuns, la cinci ani de la debutul activităţii antreprenoriale, să aibă deja clienţi câteva cantine, reuşea să vândă între 10 şi 20 de animale pe săptămână, iar în 1999 a ales să cumpere un spaţiu pe care să-l amenajeze ca abator, pentru că „majoritatea abatoarelor nu respectau condiţiile de igienă„. Pentru comparaţie, în prezent igiena şi respectarea standardelor de calitate reprezintă între 3% şi 5% din costurile de producţie. „Nu folosim de două ori un echipament fără a fi igienizat. Toate spaţiile trebuie curăţate cu apă caldă, detergent, dezinfectant şi apoi uscate”, explică antreprenorul.

    CUMPĂRAT UN TEREN ÎN COMUNA ROMA, la 10 km de oraşul Botoşani, cu 100 de milioane de lei vechi şi despre acea investiţie Căzăcuţ spune acum că „au fost cei mai valoroşi bani pe care i-am avut vreodată„. Despre primii ani ai afacerii, antreprenorul îşi aminteşte că „munceam zi şi noapte, adeseori dormeam în camion când făceam livrările şi nu mai puteam sta treaz„. De la momentul investiţiei în propriul abator, antreprenorul moldovean a început să caute clienţi în toată ţara, mai cu seamă că avea de unde cumpăra animale – fie de la gospodăriile ţărăneşti sau fostele crescătorii de stat pe cale de dispariţie, dar şi, în mai mică măsură, de la ferme. „Fiecare bănuţ câştigat l-am reinvestit„, susţine Căzăcuţ, care astfel şi-a finanţat afacerea vreme de ani buni. Începuse deja să lucreze cu reţele moderne de comerţ – cu Metro din 2001 şi Carrefour din 2003, aşa că firma trebuia să crească ritmul şi cantităţile de marfă livrate.

    În 2003, pe terenul de la Roma a ridicat un alt abator, cu o capacitate mai mare, în care puteau fi tranşate între 1.000 şi 1.500 de animale pe lună. Investiţia a ajuns la 5 miliarde de lei vechi, dar nici pentru aceasta nu a avut nevoie de credite, iar pentru construcţia şi utilarea abatorului s-a inspirat, povesteşte el, din ce-a văzut peste hotare. „Prin 2002 au început călătoriile libere în Europa şi prin intermediul unui veterinar din Botoşani am mers într-o vizită în Franţa.„ A doua unitate a primit la numai un an de la deschidere autorizaţia de export pentru Europa şi din 2005 au început vânzările de carne de vită peste hotare. Perioada de creştere accelerată a afacerii s-a plasat între 2003 şi 2007, iar Căzăcuţ îşi aminteşte că „am câştigat şi câte 1-2 milioane de euro pe an”.

  • O antreprenoare din Cluj vrea 23.000 de euro din organizarea de evenimente

    La doar 25 de ani şi cu o experienţă în domenii precum vânzările şi consultanţa, Adriana Macsim din Cluj-Napoca a luat anul trecut o finanţare de 10.000 de euro de la stat şi a fondat o firmă care se ocupă de organizări de evenimente precum lansări de produse, întâlnire de afaceri sau nunţi şi aniversări.
     
    „Compania s-a născut dintr-un vis mai vechi, iar oportunitatea s-a ivit acum“, povesteşte antreprenoarea.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.