BusinessMagazin

Tag: romani

  • Anunţ important pentru români, despre taxe şi datoriile la ANAF

    Aproape 250 de primării acceptă în prezent plata cu cardul online a taxelor şi impozitelor locale prin intermediul platformei www.ghiseul.ro – Sistemul Naţional Electronic de Plată Online, în creştere cu peste 30% faţă de finalul anului trecut, acoperind peste 80% din populaţia urbană şi bancarizată, scrie Realitatea

    “În aprilie, incidenţa plăţilor cu cardul a taxelor şi impozitelor locale a crescut cu 330% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a simplificării credenţialelor (inregistrarea în vederea achitării cu cardul a taxelor şi impozitelor locale)”, spune Marius Bostan, şeful Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI).

    Contribuabilii au realizat în primele patru luni din 2016 aproximativ 76.000 de plăţi cu cardul pe ghiseul.ro, în valoare totală de peste 21 mil. lei.

    “Nu este o sumă mare, dar este în creştere. Trebuie să menţionez că gradul de folosire al instrumentelor electronice în România comparativ cu alte ţări este mai scăzut, competenţele digitale pe medie este cu mult sub media europeană şi, în acest sens, mai este nevoie de multă educaţie şi de multă promovare. O veste bună ar fi că, începând cu luna septembrie şi taxele la ANAF vor putea fi plătite cu cardul”,a mai precizat Marius Bostan.

    Peste 115.000 de contribuabili şi-au activat contul pe www.ghiseul.ro în perioada 2011- 2016, putând plătii impozitele şi taxele locale online cu orice card. În plus, ei pot plăti taxele şi impozitele locale pentru alte proprietăţi deţinute pe teritoriul României, cu condiţia ca municipalitatea pe raza căreia se află proprietatea să fie înrolată în sistem.


     

  • Cât de interesaţi sunt românii de parlamentarii pe care i-au ales

    Analiza a fost realizată folosind instrumente capabile să extragă date esenţiale din căutările pe Google şi cuprinde ultimele 24 de luni. Cele mai multe căutări au fost efectuate, în ordine descrescătoare, în Bucureşti, Prahova, Braşov, Neamţ şi Iaşi.

    DWF.ro a observat, în cele mai multe cazuri, o scădere a interesului oamenilor de a afla detalii despre aleşii locali, dar a remarcat şi diferenţe foarte mari în volumul de căutări pe Google între aceste judeţe. Astfel, dacă pentru Capitală au fost înregistrate peste 300.000 de căutări în fiecare an, la polul opus sunt judeţe precum Călăraşi şi Caraş Severin pentru care au fost înregistrate doar câteva sute de căutări. În altele precum Ialomiţa, Maramureş, Vâlcea, Vaslui, Bistriţa-Năsăud sau Botoşani, variaţia este pozitivă, ceea ce arată că cetăţenii din aceste regiuni au fost mai interesaţi să afle informaţii despre cei pe care i-au trimis în Parlament să-i reprezinte.

    Revenind la judeţele „fruntaşe“, pentru Bucureşti, cu o populaţie declarată de peste 1,6 milioane de locuitori, sunt aleşi în Parlamentul României 38 de deputaţi şi 16 senatori şi, conform analizei DWF.ro, interesul bucureştenilor a scăzut cu 1,81%, procent care îi arată pe aceşti cetăţeni interesaţi constant de parlamentari. Pe locul al doilea este Prahova, cu 16 locuri pentru deputaţi şi şapte pentru senatori, dar aici a fost observată o scădere cu 34,10%, pe când în Braşov, care are în Parlamentul României 11 deputaţi şi şapte senatori, procentul scăderii ajunge la 32,72%.

    În judeţul Neamţ, variaţia de la an la an ajunge la 50,98%, în scădere considerabilă, în contextul alegerii a 10 deputaţi şi patru senatori. În final, clasamentul este întregit de Iaşi pentru care sunt disponibile 18 locuri de deputaţi şi şapte de senatori în Parlament, unde a fost înregistrată o scădere de la an la an cu 7,97%. Sunt însă şi judeţe în care nu au fost înregistrate diferenţe de la an la an, cum ar fi Galaţi sau Constanţa.

    Ultimele alegeri pentru Parlament s-au desfăşurat în România în 2012. În acelaşi an, a fost organizat şi un referendum privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Actuala analiză pe care DWF.ro am realizat-o prezintă un cadru sumar înainte alegerilor care se vor desfăşura în toamnă, când cetăţenii României din aceste judeţe sunt aşteptaţi la vot pentru a-i alege pe viitorii parlamentari. ”Deşi statisticile care pot fi obţinute prin analiza căutărilor online, nu reprezintă interesul tuturor românilor – mai ales al celor care n-au acces la Internet, din motive evidente, totuşi ilustrează succint implicarea şi informarea oamenilor în domeniul care îi priveşte direct” , a declarat Mihai Vînătoru, Managing Partner DWF.

    Digital Workforce este o agenţie digitală specializată în servicii de optimizare SEO si online reputation management (ORM).

  • Care au fost cele mai scumpe circuite turistice cumpărate de turiştii români anul acesta

    Turiştii români alocă pentru circuitele turistice un buget mediu de 800 de euro de persoană, optând pentru locaţii precum Africa de Sud, Thailanda, China, dar şi Rusia sau Maroc, potrivit datelor agenţiei de turism online Paravion.   

    Suma plătită de turişti este destinată pachetelor, care includ bilete de avion, transportul la destinaţie, cazare cu demipensiune sau pensiune completă şi intrări la obiectivele care fac parte din program, conform datelor Paravion.

    ”Cele mai multe rezervări pentru circuitele turistice se fac în special înaintea sărbătorilor de iarnă şi după acestea, până în mai, pentru că apoi încep să se caute deja pachetele de tip charter. Românii amatori de asemenea sejururi aleg ca date de plecare în aceste vacanţe în special lunile februarie, martie, octombrie şi noiembrie, atunci când temperaturile din ţară nu sunt foarte ridicate”, declară Remus Vişan, Directorul General al Paravion.

    Potrivit acestuia, apetitul românilor pentru circuitele turistice este în creştere. Astfel, de la începutul anului şi până în prezent, vânzările agenţiei pe acest segment au crescut cu aproximativ 20%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    În topul celor mai scumpe circuite turistice vândute de Paravion, de la începutul anului şi până în prezent, se află un sejur în Africa de Sud, disponibil la preţul de 2.698 de euro de persoană, care include bilete de avion, cazare pentru 11 nopţi la hoteluri de 4 şi 5 stele, transport local cu autocare, ghizi locali, tururi ale oraşelor Cape Town, Kynsa, Johannesburg şi Pretoria, excursii la Capul Bunei Speranţe, pe ruta Panorama, cu vizite la o fermă de struţi, peşterile Cango, ferma Cango Wildlife, Parcul Naţional Kruger şi un drum al vinului, cu degustări de vin şi brânză. De asemenea, tariful asigură intrări la obiectivele turistice incluse în program şi un însoţitor de grup român.

    Al doilea cel mai scump circuit turistic vândut de agenţie a fost Thailanda – Bangkok & Phuket, la preţul de 1.800 de euro de persoană, care include bilete de avion, chiar şi pentru cursele interne la destinaţie, 8 nopţi de cazare cu mic dejun la hoteluri de 4 stele, transferuri aeroporturi – hoteluri – aeroporturi, ghizi locali şi turul oraşului Bangkok, cu o vizită în Thonburi şi Grand Palace & Temple, cu prânz inclus. De asemenea, prin intermediul acestui pachet, turiştii merg în mai multe excursii la Piaţa Plutitoare din Damnoen şi la tabăra de elefanţi, la Phang Nga Bay şi la Phi Phi Island. În fiecare dintre aceste locuri turiştii ajung în zile separate, iar masa de prânz este inclusă.

    Un alt circuit turistic din oferta Paravion care s-a vândut foarte bine la nivel local a fost cel din nordul Europei, Scandinavia – Fiordurile Norvegiei, disponibil la preţul de 1.320 de euro de persoană, care include bilete de avion, 6 nopţi de cazare la hoteluri de 3 stele, cu demipensiune, transport local cu autocare, croazieră pe fiordul Geiranger, de la Geiranger la Hellesylt, croazieră pe fiordul Sgnefjord, de la Gudvangen la Flam. De asemenea, pachetul include o serie de tururi şi vizite în program, la Lillehammer – Dombas – Atlantic Road – Drumul Trolilor – Drumul Vulturilor – Ghetarul Briksdal şi Parcul Naţional Jostedalsbreen – Fiordul Hardangerfiord – Cascada Voringsfoss – Geilo – Gol – Torpo, tur de oraş cu ghid local la Oslo, biletele de transport cu feribotul, pentru toate traversările din program, dar şi un însoţitor român de grup.

    Paravion a înregistrat anul trecut venituri de 46 de milioane de euro în România, respectiv 21 de milioane de euro în Turcia, cifra de afaceri consolidată depăşind astfel 65 de milioane de euro, potrivit celor mai recente informatii comunicate de companie. În 2010, businessul fondat de Remus Vişan a fost achiziţionat de fondul de investiţii spaniol GED, iar în 2013 a început să se extindă la nivel internaţional. 

     

     

  • Peste 8.000 de români au primit cea mai proastă veste când au ajuns la serviciu. Cum de s-a întâmplat asta

    Cele mai mari companii active în domeniul petrolier, al gazelor şi energiei electrice au continuat programele majore de restructurare, unele dintre ele anunţând că nici anul 2016 nu vine cu veşti mai bune pentru angajaţi.

    Companiile din energie au devenit în ultimii zece ani „eşantioanele“ din economie pe care s-au testat programe masive de restruc­turări, majoritatea fiind imple­mentate ca urmare a am­plelor pro­cese de pri­vatizare care au marcat sec­torul.

  • Traficul de persoane rămâne o problemă pentru România. Suntem pe locul trei în Uniunea Europeană

    15,846 de persoane au fost victime a traficului de persoane din Uniunea European, în perioada 2013-2014, dintre care 15% au fost copii, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene. În Olanda s-au înregistrat cele mai multe victime (1561), apoi Marea Britanie (1358) şi România (757).

    Bărbaţii, femeile şi copiii români sunt victime ale traficului de forţă de muncă în mai multe domenii, dar sunt şi forţaţi să cerşească şi să fure în România şi în alte ţări europene. Femeile şi copiii români sunt victime ale traficului sexual în România şi în alte ţări europene. Românii forţaţi să cerşească şi să comită infracţiuni sunt adesea copii romi.
     

  • Piaţa de modă a primit zece nume noi în 2016. Revenirea consumului îi încurajează pe retailerii străini să testeze o piaţă de 16 mld. lei

    Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipamente sportive, evaluată la circa 16 mld. lei, a primit de la începutul acestui an zece nume noi. Astfel, atât grupuri deja existente şi-au întărit portofoliile cu branduri noi, cât şi mărci noi au ales să deschidă primele unităţi din România.

    Decizia vine în contextul în care românii alocă circa 4% pe haine şi pantofi, cea mai mare pondere din regiune, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe modă. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Situaţia este similară şi dacă alegem să comparăm România cu Polonia, Cehia sau Ungaria.

    „Deşi nivelul salarial este în continuare cu mult sub media ţărilor din Occident, ţara noastră rămâne unul dintre punctele de atracţie pentru investitorii din acest domeniu, în special datorită apetitului deja demonstrat al românilor pentru fashion“, spunea recent Alina Bistreanu (31 de ani), director general al operaţiunilor din România ale polonezilor de la LPP, un grup cu cinci branduri şi afaceri estimate la 26 mil. euro în acest an la o reţea de 40 de magazine.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români lucrează ore suplimentare şi sunt stresaţi

    73% dintre angajaţii români care au participat la studiul ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România apreciază că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, în timp ce 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

    Totuşi, peste jumătate (55%) dintre salariaţii români spun că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendinţa de a-şi percepe jobul drept stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi în topul elementelor prin care angajaţii români intervievaţi în această cercetare definesc calitatea vieţii la locul de muncă.

    43% dintre angajaţii români declară că lucrează ore suplimentare, în timp ce doar 34% nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare şi salariu mai mare sunt şi cei care afirmă în proporţii mai mari că lucrează suplimentar. De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

    Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte proastă” şi 10 înseamnă „foarte bună”, angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5. Condiţiile (fizice) de muncă adecvate (24%), nivelul mic de stres şi existenţa activităţilor şi spaţiilor pentru relaxare (10%) şi o bună comunicare/colaborare între colegi (7%) constituie pentru respondenţi principalele elemente definitorii ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    În opinia celor mai mulţi angajaţi chestionaţi (41%), calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an faţă de momentul intrării lor pe piaţa muncii. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

     

     

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români se tem de pierderea locului de muncă

    În timp ce 62% dintre angajaţii români sunt satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi de actualul loc de muncă, 57% declarându-se optimişti şi foarte optimişti cu privire la viitorul lor la actuala slujbă, doar 33% apreciază că le-ar fi uşor să găsească un nou loc de muncă. În schimb, 42% consideră că acest lucru ar fi greu şi foarte greu de realizat, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servici pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    Încrederea în găsirea cu uşurinţă a unui nou loc de muncă creşte odată cu nivelul de educaţie (41.5% dintre cei cu studii superioare) şi valoarea salariului actual (44.1% dintre cei cu salarii nete peste 2000 lei), iar bărbaţii (38.5%), angajaţii până în 35 de ani (48.3%), cei din mediul urban (37%) şi cei care lucrează în mediul privat (39.2%) declară că le-ar fi uşor şi foarte uşor să îşi găsească o nouă slujbă în comparaţie cu femeile (24.8%), celelalte categorii de vârstă – 36-50 de ani (29,5%), 51-65 de ani (22,8%) –, angajaţii din mediul rural (28.1%) şi cei care lucrează în sectorul public (25.6%).

    „Aceste date ne arată o realitate văzută din două perspective. Pe de o parte, există un optimism generalizat în rândul celor care au un loc de muncă şi care prezintă grade mari de satisfacţie, ceea ce evident este îmbucurător, în special dacă ne gândim la productivitatea muncii. Un angajat care îşi percepe locul de muncă ca mulţumitor şi satisfăcător, va fi mai implicat şi mai productiv. Pe de altă parte, scepticismul mare legat de găsirea unui nou loc de muncă ne arată că acest optimism faţă de actualul loc de muncă este un optimism constrâns, urmare a percepţiei că piaţa muncii suferă de lipsa oportunităţilor”, a declarat Elena Pap, directorul general Up România.

    Deşi declară în proporţie covârşitoare că munca lor este interesantă, provocatoare, motivantă (peste 60%), angajaţii intervievaţi în cadrul studiului IRES au tendinţa să regrete în primul rând colegii (35%),  mai presus de activitatea propriu-zisă (26%) şi salariul (19%). Majoritatea angajaţilor români participanţi la cercetare se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţiile cu colegii, superiorii ierarhici direcţi şi cu managementul, cele mai mulţumitoare fiind cele cu colegii (72%). Relaţiile de calitate, bazate pe respect reciproc, între colegi şi între colegi şi angajator/management, figurează printre elementele menţionate de angajaţi drept definitorii pentru o bună calitate a vieţii la locul de muncă.  

    Tot aceste categorii dau şi cele mai mari proporţii de respondenţi care declară că le-ar fi uşor să-şi găsească un nou loc de muncă. Cei mai mulţi dintre angajaţii intervievaţi îşi percep nivelul de salarizare drept bun şi foarte bun (44%) şi doar 26% îl consideră slab şi foarte slab. Doar jumătate dintre respondenţi (54%) consideră că promovările în cadrul organizaţiei din care fac parte se realizează corect, iar 19% declară contrariul. Participanţii la studiu, din firmele cu mai puţin de 50 de angajaţi, tind să considere în proporţie mai mare decât ceilalţi că promovările se realizează echitabil în organizaţiile lor.

    Printre beneficiile cele mai dorite de către participanţii la această cercetare, se regăsesc, în ordinea preferinţelor: asigurările medicale (88%), primele de sărbători (88%), tichetele de masă (79%) şi tichetele cadou (77%). Pentru realizarea acestui top, au fost cumulate procentele celor care declară că au aceste beneficii şi, mai mult decat atat, le doresc şi procentele celor care declară că nu au aceste beneficii, dar şi le doresc.

    Printre beneficiile extra salariale încă inexistente la noi, dar pe care angajaţii români intervievaţi şi le doresc la actualul loc de muncă, se află pe primele locuri: tichetele culturale (61%) – pentru achiziţionarea de cărţi, bilete la evenimente culturale etc. –, tichetele sport (57%) – pentru achiziţionarea de echipament sportiv sau desfăşurarea de activităţi sportive – şi tichetele de servicii (55%) – pentru remunerarea prestaţiilor casnice (bone, îngrijirea persoanelor vârstnice etc.).

  • Pensiile românilor în pericol. Un deputat trage un semnal de alarmă

    Pensiile românilor în pericol. Deputatul ALDE Maramureş, Cornelia Negruţ, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la plata pensiilor românilor, într-o interpelare adresată ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Nicolae Pîslaru.

        „Împrumuturile pe care România a fost obligată să le facă pentru plata pensiilor, la dobânzile actuale, vor duce ţara în colaps în următorii câţiva ani, afirmă anumiţi specialişti în domeniu. La această oră, deficitul fondului de pensii, de peste 14 milioane de lei, este acoperit din împrumuturi care vor îndatora multe generaţii de acum încolo, fapt recunoscut şi de către reprezentanţii Executivului. După cum ştiţi, nu este o perioadă bună pentru ca România să se împrumute de pe diverse pieţe, din cauza gradului ridicat al dobânzilor”, a subliniat parlamentarul ALDE în documentul oficial trimis conducerii MMFPSPV.

        În finalul interpelării, deputatul maramureşean l-a chestionat pe ministrul Muncii cu privire la următoarele aspecte: „1. Credeţi că România are credibilitate pe pieţele financiare, în aşa fel încât să mai sperăm la alte împrumuturi?; 2. Va avea România nevoie anul viitor de bani din exterior pentru plata pensiilor?; 3. Ce întreprinde ministerul pe care îl conduceţi pentru a gestiona corect plata pensiilor în perioada următoare?”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.