Tag: miliarde

  • Trista moştenire

    Nu vorbesc aici de gusturi muzicale, ci de generaţia care a zdruncinat traiul tihnit din suburbii, a creat lideri de imagine, a dat jos preşedinţi, a purtat războaie, a creat companii şi a dărâmat cortina de fier. Indiferent de cum a fost clasificată de sociologi, tânăra generaţie a anilor ‘50 – ‘60 a iscat lumea modernă, a dus omul pe Lună, a creat calculatorul şi internetul, apus bazele lumii moderne, tehnologizate.

    Acum tânăra generaţie care foloseşte din plin, nativ şi natural, puterea comunicării şi a internetului, care vorbeşte o limbă nouă, poate lipsită de acorduri gramaticale sau de semne de punctuaţie, dar care are, trebuie să recunoaştem, eficienţa ei, nu-şi găseşte, cumva, locul în societate.

    Din cauza crizei, a lipsei locurilor de muncă, a manevrelor politicianiste, a obtuzităţii politice şi a lăcomiei instituţionalizate. Trebuie să meargă Papa Francisc tocmai în Brazilia pentru ca ziarele să acorde o oarecare atenţie subiectului; asta pentru că ştirile breaking sunt regele cel mic din Marea Britanie (întrebare: peste ce lume va domni?) sau veşnicul conflict dintre palatele din Bucureşti, purtat acum între tampoane de vagoane.

    Cifrele sunt uriaşe: între 73 de milioane de tineri, conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi 290 de milioane, conform The Economist, caută un loc de muncă în lume.
    Nu aş fi scris toate astea dacă nu aş fi citit un sondaj legat de opţiunile de angajare ale tinerilor absolvenţi români, sondaj realizat de institutul de cercetare Trendence şi la care au răspuns 11.600 de tineri absolvenţi de facultate.

    Aceştia au indicat compania la care ar vrea să lucreze: cei cu studii economice vor în bănci, dar şi în mari companii, în ordine descrescătoare BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, ING, Google, Coca-Cola, Orange, PwC şi Procter & Gamble, iar cei cu studii tehnice şi IT vor la Continental, Microsoft, Dacia, VW, BMW, Hidroelectrica, Siemens, Orange, IBM. Realizatorii studiului spun că, în comparaţie cu anii trecuţi, Apple şi Microsoft sunt perdanţii anului, cu mai mult de şase puncte procentuale, în timp ce Hidroelectrica urcă de pe locul 16 pe 7, iar Enel face un salt de 47 de locuri, pe poziţia 21.

    Alte date care mi se par interesante sunt faptul că economiştii sunt mai puţin dispuşi să emigreze, că 35% dintre absolvenţii români au aplicat deja pe reţelele de socializare pentru un loc de muncă, dublu faţă de media europeană, că urcă retailerii, că 23% dintre ingineri şi IT-işti ar accepta să lucreze pentru o companie cu probleme de imagine (media europeană este 35%) şi că 80% aşteaptă de la angajatori un tratament egal îndiferent de poziţia socială, de etnie, naţionalitate sau religie.
    Regăsesc în toate acestea un pragmatism interesat, cu care nu sunt obişnuit; sondajul arată că este ceva, mult mai mult, dincolo de imaginea TineriGălăgioşiCareÎşiFreacă-EcraneleTelefoanelorCuReligiozitateVirgulăCareNuÎnvaţăŞiNuLePasăDeNimic. Poate că ei au soluţia depăşirii actualei stări de criză, poate că pentru ei „too big to fail„ înseamnă cu totul altceva decât pentru Angela Merkel sau François Hollande. Nu-i pomenesc degeaba pe cei doi lideri europeni, care se numără printre părinţii programelor New Deal for Europe, în valoare de şase miliarde de euro, şi Youth Guarantee, de 21 de miliarde de euro, menite să-i ajute pe tinerii şomeri.  Sumele par impresionante, dar îşi pierd impactul şi devin sforăială politică fără sens dacă ţinem cont de unu, obsesia europeană cu austeritatea şi doi, de costurile asociate cu şomajul, de 153 de miliarde de euro. Nu am nimic de spus despre liderii români, pentru că pentru ei subiectul nu există.
    O lucrare a spaniolului Joaquin Sorolla (1863 – 1923), un spaniol de obicei lumions, solar, care vă poate bucura ochii; aceasta e mai tristă, se numeşte „Trista Moştenire„, prezintă ravagiile pe care le făcea poliomielita la începutul secolului trecut şi este o ilustrare plină de sensibilitate a compasiunii, un sentiment de care uităm din ce în ce mai des.
    Şi mi se pare că un soi de tristă moştenire le lăsăm şi noi TinerilorGălăgioşiCareÎşiFreacăEcraneleTelefoanelorCuReligiozitate.

  • Vânzările Roche cresc cu 5% la jumătatea anului 2013

    Evolutia vanzarilor a contribuit la cresterea de peste 10% a profitului operational al Grupului Roche si a profitabilitatii.

    “Roche a avut rezultate financiare solide in prima jumatate a anului 2013 datorita portofoliului nostru de medicamente, a celor doua noi molecule destinate tratamentului cancerului recent lansate, precum si datorita cresterii inregistrate de echipamentele destinate laboratoarelor clinice. Vom continua sa punem accentul pe inovatie prin cele 68 de molecule noi din linia de cercetare si dezvoltare a Diviziei de Farmaceutice, si cu cele 55 de platforme si teste clinice cheie aflate in dezvoltarea in cadrul Diviziei de Diagnostic”, a declarat Severin Schwan, CEO al Roche.

    Vanzarile Diviziei de Farmaceutice a Roche, au crescut cu 6%, in prima jumatate a anului 2013, ajungand  la 18.2 miliarde de franci elvetieni. Aceasta crestere s-a datorat, in special, medicamentelor din portofoliul de oncologie dar si cresterii puternice inregistrata de franciza HER2, care a urmat recentei lansari a doua noi molecule destinate cancerului de san HER2 pozitiv. De asemenea, performantele diviziei au fost sustinute si de cresterea cu 33% a vanzarilor medicamentelor destinate poliartritei reumatoide.

  • Profitul Samsung a urcat cu 50% în trimestrul doi, dar este sub estimările pieţei

     Profitul net după reglarea intereselor minoritare a avansat la 7.580 miliarde woni (6,8 miliarde dolari), de la 5.050 miliarde woni în al doilea trimestru al anului trecut, potrivit unui comunicat transmis vineri de Samsung Electronics.

    Media estimărilor analiştilor indica un câştig de 8.020 miliarde woni (7,2 miliarde dolari), potrivit Bloomberg.

    Vânzările de smartphone-uri premium, cel mai profitabil segment al pieţei, încetinesc semnificativ din cauza cererii tot mai reduse pe fondul apropierii pieţelor dezvoltate de maturitate. Totodată, Samsung se confruntă cu stagnarea cererii pentru televizoare, piaţă pe care ocupă de asemenea poziţia de lider.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare publisher de jocuri video din SUA redevine independent

     Activision Blizzard va răscumpăra 429 milioane de acţiuni deţinute de Vivendi, pentru 5,83 miliarde de dolari, urmând să finanţeze tranzacţia cu 1,2 miliarde dolari fonduri proprii şi împrumuturi de 4,6 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al companiei.

    Kotick şi partenerii săi, printre care se numără co-preşedintele Activision Brian Kelly şi grupul chinez Tencent Holdings, vor prelua 172 milioane de acţiuni pentru 2,34 miliarde de dolari.

    Preţul stabilit este cu 10% sub cotaţia bursieră a Activision Blizzard de la finalul şedinţei de joi. Compania va redeveni astfel independentă, după cinci ani în portofoliul Vivendi.

    Consorţiul condus de Kotick va deţine 25% din acţiunile companiei după finalizarea tranzacţiei, iar Vivendi va păstra 12% din titluri.

    Cititi mai multe pe www.medifafax.ro

  • Ce pierderi economice au provocat dezastrele naturale în 2013

     Pierderile economice provocate de dezastre naturale în primul semestru din acest an au crescut cu 10 miliarde de dolari faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a lui 2012, dar se plasează cu 15% sub media ultimilor 10 ani, informează Bloomberg.

    Pierderile economice acoperite de asigurare au totalizat în perioada analizată peste 20 miliarde de dolari, cu aproximativ 20% mai puţin decât în primele şase luni ale anului trect.

    “Cel mai costisitor dezastru natural din prima jumătate a lui 2013 a fost, de departe, situaţia de inundaţii masive din Europa Centrală din mai şi iunie”, se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APPLE are vânzări în stagnare şi profit în scădere. Care este planul companiei de a reveni pe creştere

     Pentru a reveni pe creştere, compania va miza pe actualizarea gamei de produse şi pe inovare în domeniul distribuţiei, notează Bloomberg.

    Vânzările Apple au urcat cu mai puţin de 1% în perioada aprilie-iunie, al treilea trimestru al anului fiscal 2012-2013, de la 35 miliarde de dolari la 35,3 miliarde dolari. Profitul net a scăzut cu 21,5%, de la 8,8 miliarde dolari la 6,9 miliarde dolari, potrivit unui raport prezentat marţi de companie.

    Astfel, profitul pe acţiune s-a plasat la 7,47 dolari pe acţiune, depăşind cifra indicată anterior de analiştii din piaţă, de 7,3 dolari pe acţiune. Totodată, piaţa se aştepta la venituri de 35 miliarde de dolari.

    Apple va împrospăta în următoarea perioadă iPhone şi iPad, cele mai bine vândute produse ale companiei. CEO-ul Tim Cook vrea de asemenea să consolideze alte afaceri generatoare de venituri, precum serviciile, aplicaţiile şi reţeaua de magazine retail, care numără 408 unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • McDonald’s, afectată de criza din Europa şi şomajul din SUA: Profitul şi vânzările companiei, sub estimări

     Acţiunile lanţului de restaurante fast-food au închis luni pe bursa de la New York în scădere cu 2,7%, cel mai abrupt declin din ultimele nouă luni, transmite Bloomberg.

    De la începutul anului, titlurile McDonald’s au urcat cu 11%, în timp ce indicele S&P 500 Restaurants al sectorului a urcat cu 16%.

    Compania încearcă să atragă mai mulţi clienţi prin reducerea preţurilor în SUA şi Europa.

    Vânzările restaurantelor McDonald’s care funcţionează de cel puţin 13 luni au crescut cu 1%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “Există persoane pentru care mâncatul la McDonald’s reprezintă o decizie economică, şi nu se duc. Trebuie să vedem o creştere semnificativă a puterii de cumpărare în rândul publicului ţintă”, comentează pentru Bloomberg un analist american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în luna iunie cu 1,1%

     Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%).

    La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul pe internet între marile pieţe va creşte de 3 ori până în 2018. Care vor fi cele mai căutate produse

     Comerţul internaţional pe internet între SUA, China, Germania, Marea Britanie, Australia şi Brazilia va urca de la 105 miliarde de dolari în acest an la 307 miliarde de dolari în 2018, relevă un studiu realizat de Nielsen pentru PayPal, transmite Bloomberg.

    Principalele categorii de produse după cifra de afaceri vor fi îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile vestimentare, urmate de produsele de sănătate şi înfrumuseţare şi electronice, potrivit raportului.

    EBay, cea mai mare piaţă de comerţ online din lume, caută să se extindă pe plan internaţional, mai ales pe pieţele emergente, unde potenţialul de creştere este mai ridicat faţă de economiile dezvoltate.

    Aproximativ un sfert din veniturile EBay şi peste jumătate din afacerile PayPal au fost generate anul trecut de operaţiuni din afara SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNADNR caută constructori pentru autostrada Sebeş – Turda. Ce valoare are proiectul de 70 de kilometri

     Proiectul este împărţit în patru loturi, având lungimi de 17 kilometri (valoare estimată de 627,3 milioane lei), 24,2 km (736 milioane lei), 12,4 km (532 milioane lei) şi 16,3 km (585,7 milioane lei).

    Valoarea estimată a contractului include şi procentul de 10% reprezentând cheltuieli diverse şi neprevăzute, se arată într-un anunţ al CNADNR.

    Lucrările sunt finanţate cu bani europeni, din Fondul de Coeziune (85%), şi de la bugetul de stat, iar termenul pentru finalizarea acestora este de 70 de luni de la data atribuirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro