BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului – GALERIE FOTO

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Vladimir Putin a dezvăluit PLANUL SECRET de anexare a Crimeei. Ce s-a întâmplat la Kremlin în martie 2014 – VIDEO

    Într-un documentar ce va fi difuzat în curând de televiziunea publică Rossia 1, preşedintele a descris momentul în care a dat ordinul secret de anexare a peninsulei. El povesteşte o întâlnire care a durat toată noaptea de 22 spre 23 februarie 2014 şi pe care a avut-o cu oficialii din domeniul serviciilor de securitate despre “salvarea” preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, relatează Euronews, în pagina electronică.

    “Am terminat la 7.00 dimineaţa. La plecare, le-am spus colegilor mei: trebuie să începem să lucrăm la întoarcerea Crimeei la Rusia”, a declarat preşedintele în documentarul intitulat “În drum spre casă”.

    După patru zile, comandouri neidentificate au preluat controlul Parlamentului local din Crimeea şi deputaţii au votat un nou Guvern. În ziua următoare, mai multe trupe neidentificate au apărut în alte zone strategice. Moscova a insistat la momentul respectiv că nu este implicată în aceste evenimente.

    La 16 martie a fost organizat un referendum în cadrul căruia majoritatea vorbitoare de limbă rusă a votat pentru independenţa de Ucraina. La 21 martie, preşedintele Putin a semnat documentele oficiale prin care provincia ucraineană era alipită la Rusia.

    Data la care va fi difuzat documentarul nu este precizată.

     

  • Un suspect în cazul asasinării lui Nemţov s-a sinucis în timp ce poliţia încerca să îl aresteze

    Potrivit unor surse din poliţie, citate duminică de agenţia rusă de presă Interfax, bărbatul a aruncat o grenadă spre poliţiştii care veniseră să îl aresteze, după care a detonat o a doua grenadă care l-a ucis. Informaţia nu a fost confirmată oficial de autorităţile ruse.

    Autorităţile ruse au anunţat sâmbătă că au reţinut patru suspecţi în cazul asasinării lui Boris Nemţov, aceştia urmând să fie aduşi duminică în faţa tribunalului care va judeca cererea de arestare.

    Măsurile de securitate au fost consolidate duminică la tribunalul Basmannîi din Moscova, unde zeci de jurnalişti aşteaptă ca suspecţii reţinuţi să fie audiaţi în vederea arestării, relatează Sputnik. Zeci de dube de poliţie, autobuze şi camioane, precum şi agenţi de ordine au fost mobilizaţi în apropierea tribunalului.

    Suspecţii reţinuţi sâmbătă sunt “Zaur Dadaiev, care este comandantul adjunct al unei unităţi a batalionului Sever din Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Cecene, şi un alt bărbat care se afla cu el în maşină în acel moment. Anzor Gubaşev, care lucra la o companie privată de securitate din Moscova şi fratele său mai mic au fost de asemenea reţinuţi”, a declarat secretarul Consiliului de Securitate din republica rusă Inguşetia, Albert Barahoiev, pentru RIA Novosti.

    Zaur Dadaiev, care lucrează în poliţia din Cecenia de zece ani, şi Anzor Gubaşev locuiesc în capitala cecenă Groznîi, dar au fost reţinuţi în republica rusă Inguşetia, a declarat Barahoiev pentru agenţia TASS. El a precizat că Dadaiev a fost arestat în oraşul Magas, iar Gubaşev a fost arestat în timp ce se deplasa cu un autovehicul din oraşul Malgobek spre satul Voznesenovskaia, unde locuieşte mama sa.

    După anunţul arestării lui Dadaiev şi Gubaşev, purtătorul de cuvânt al Comitetului rus de anchetă Vladimir Markin a declarat că suspecţii “reţinuţi sunt implicaţi în plănuirea şi executarea crimei”.

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani, unul dintre cei mai vehemenţi critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost împuşcat mortal pe 27 februarie, în timp ce se plimba pe un pod din apropierea Kremlinului cu prietena sa, fotomodelul ucrainean Anna Duriţkaia, în vârstă de 23 de ani.

     

  • Efectele crizei economice din Rusia: Vladimir Putin şi-a tăiat din salariu – VIDEO

    Potrivit declaraţiilor oficiale, Vladimir Putin a câştigat 59.800 de dolari în 2013, însă în aprilie 2014, salariului preşedintelui Rusiei a fost aproape triplat, ajungând la 150.000 de dolari pe an.

    Acum, Putin a anunţat o reducere cu zece la sută a salariului său, precum şi al altor membri ai administraţiei ruse, după ce în urmă cu câteva săptămani şi salariile membrilor guvernului au fost micşorate.

    Potrivit CNN, salariul lui Putin este unul modest, comparat cu cele ale altor lideri ai lumii. Astfel, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama câştigă anual 400.000 de dolari, în timp ce Angela Merkel, cancelarul Germaniei, are un venit anual de 240.000 de dolari pe an.

  • Cel mai mare duşman al SUA, Edward Snowden, şi-a exprimat dorinţa de a se stabili în Elveţia

    “Mi-ar plăcea să mă întorc în Elveţia. Unele dintre cele mai frumoase amintiri le am din Geneva”, a spus Snowden în cadrul unei teleconferinţe Moscova-Geneva, după vizionarea “CitizenFour”, un documentar premiat cu OSCAR care prezintă portretul fostului analist al NSA şi CIA.

    Spionul american a apreciat că Elveţia, datorită neutralităţii sale, ar fi o ţară potrivită pentru un refugiat politic.

    El a precizat că a apelat la 21 de ţări, majoritatea din Europa Centrală şi de Vest, pentru a cere azil politic, după ce Statele Unite i-au anulat paşaportul.

    “Din păcate, nicio ţară nu a spus da”, a afirmat Snodwen, considerând că a fost refuzat în urma unor “intervenţii politice” ale preşedintelui american Barack Obama.

    Edward Snowden a lucrat pentru misiunea americană la Geneva în perioada martie 2007-februarie 2009.

    Snowden, un fost analist de sistem la Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA), a dezvăluit aproximativ 1,7 milioane de documente secrete care arată că Statele Unite culeg date şi spionează lideri din întreaga lume.

    Dezvăluirile sale, provenind din documente furate, au pus în dificultate administraţia americană şi au tensionat relaţiile cu ţări aliate.

    Ele au generat, de asemenea, o dezbatere aprinsă în Statele Unite pe tema meritelor, limitelor şi moralităţii unor astfel de programe.

    În urma acestor dezvăluiri, Edward Snowden a fost inculpat în ţara sa pentru spionaj şi furt de documente care aparţin statului, infracţiuni pasibile de o pedeapsă de 30 de ani de închisoare.

    El a obţinut pe 1 august 2013 azil politic temporar în Rusia.

  • Rusia ar putea susţine independenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk

    “Dacă toate opţiunile pentru o soluţionare paşnică vor fi epuizate, nu exclud această variantă”, a răspuns Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe din Consiliul Federaţiei Ruse, la întrebarea dacă Rusia intenţionează să susţină “independenţa Novorusiei”, care ar cuprinde şi regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk.

    În acest caz, a subliniat deputatul rus, decizia privind viitorul celor două regiuni din estul Ucrainei trebuie să respecte interesele părţilor aflate în conflict.

    Cu toate acestea, Kosaciov s-a declarat în favoarea “integrităţii teritoriale” a Ucrainei dar, a precizat el, în conformitate cu “interesele tuturor regiunilor”. Potrivit lui, asigurarea integrităţii teritoriale şi respectarea democraţiei în Ucraina ar fi “un scop suprem” pentru Rusia.

    Însă, în opinia sa, integritatea teritoriului ucrainean nu are nicio legătură cu Peninsula Crimeea, anexată acum un an de Rusia.

    “Acest subiect este închis”, a subliniat el.

    Pe de altă parte, Kosaciov a apreciat că Ucraina nu trebuie să adere la NATO deoarece acest demers “în niciun caz nu va consolida alianţa euroatlantică (…) sau securitatea globală”.

  • Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost eliberat din închisoare, după 15 zile de detenţie: “Activitatea noastră nu se va schimba deloc, nu vom da înapoi”

    Navalnîi, un cunoscut critic al Kremlinului, a părăsit închisoarea din Moscova la o săptămână după asasinarea unui alt lider al opoziţiei, Boris Nemţov. Protestul de la 1 martie pe care îl promova Navalnîi s-a transformat într-un marş în memoria lui Nemţov.

    Aleksei Navalnîi a cerut permisiunea de a părăsi închisoarea marţi pentru a participa la înmormântarea lui Boris Nemţov, dar autorităţile i-au respins solicitarea.

    Navalnîi susţine că dosarele judiciare împotriva sa sunt motivate politic. El a declarat vineri, după ce a fost eliberat, că îşi va continua activitatea în pofida asasinării lui Nemţov, care a fost împuşcat în apropierea Kremlinului.

    “Activitatea noastră nu se va schimba deloc, nu ne vom reduce eforturile, nu vom da înapoi”, a subliniat Navalnîi.

    “Acel act terorist nu şi-a atins scopul, nu a speriat pe nimeni, nu ne sperie pe mine şi pe asociaţii mei”, a adăugat el.

    Anul trecut, el şi fratele său Oleg au fost găsiţi vinovaţi de furtul a 30 de milioane de ruble (462.000 de dolari) de la două companii.

    Oleg a primit o pedeapsă de trei ani şi jumătate de închisoare, iar Aleksei a primit o pedeapsă cu suspendare, pe care procurorii au anunţat că o vor contesta.

  • Anchetă în Ucraina, după ce Anna Duriţkaia, care se afla cu Boris Nemţov în momentul asasinatului, a primit ameninţări

    “Procurorul general al Ucrainei Viktor Şokin a ordonat să fie luate toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii Annei Duriţkaia, un martor cheie în uciderea opozantului rus Boris Nemţov”, afirmă comunicatul.

    Nemţov, în vâstă de 55 de ani, a fost împuşcat mortal în timp ce se plimba pe un pod în apropiere de Kremlin împreună cu Duriţkaia, în vârstă de 23 de ani, care s-a întors în Ucraina.

     

  • Boris Nemţov investiga moartea unor militari ruşi în Ucraina, arată o notă scrisă

    Cu o zi înainte de a fi ucis în apropiere de Kremlin, săptămâna trecută, opozantul rus şi colaboratoarea sa apropiată Olga Şorina au discutat despre o investigaţie sensibilă pe care el o pregătea în legătură cu sprijinul acordat de Moscova rebelilor proruşi din estul Ucrainei.

    Temându-se că biroul lor este supravegheat de serviciile de informaţii ruse, Nemţov a recurs la note scrise.

    “M-au contactat nişte paraşutişti din Ivanovo. Şaptesprezece morţi, nu le-au dat niciun ban, dar pentru moment le este teamă să vorbească”, a scris el într-o notă prezentată de Şorina agenţiei Reuters.

    “Nu voia să spună nimic, ca măsură de precauţie. Nu voia să o spună cu voce tare, de aceea mi-a scris pe hârtie”, a declarat ea.

    Autenticitatea notei scrise de mână nu poate fi confirmată independent, precizează Reuters.

    Începând din vară, au circulat informaţii în ţară potrivit cărora mulţi militari ruşi au murit în luptele din estul Ucrainei, soldate în total cu peste 6.000 de morţi.

    În pofida a ceea ce Ucraina şi aliaţii săi occidentali susţin că sunt dovezi copleşitoare, Moscova neagă că ar trimite trupe sau arme în regiune, afirmând că ruşii care luptă în Ucraina sunt voluntari.

    De aceea această notă a lui Nemţov este atât de sensibilă – probabil suficient de sensibilă pentru a oferi un motiv pentru asasinarea lui, consideră prietenii opozantului rus, adăugând însă că se îndoiesc că acesta a fost principalul motiv al crimei.

    Şorina susţine că în cursul cercetărilor lui, Nemţov a fost contactat de rudele unui grup de soldaţi ruşi care, potrivit lui, au luptat în estul Ucrainei. El încerca să îi convingă să îşi facă declaraţiile publice.

    Aceştia erau soldaţii care, potrivit notei lui Nemţov, fuseseră dislocaţi în Ivanovo, un oraş situat la 300 de kilometri nord-est de Moscova, care este sediul diviziei 98 de paraşutişti a armatei ruse.

    “El menţinea contactul cu ei”, a declarat Şorina. “Cum menţinea contactul cu ei, nu ştiu, nu m-a pus în legătură cu nimeni”, a adăugat ea.

    Şorina susţine că ea şi un alt asociat al lui Nemţov, Ilia Iaşin, vor încerca să salveze informaţia strânsă de Nemţov şi vor încerca să publice un raport în decurs de o lună. Din ceea ce ştie, el reuşise să scrie doar cuprinsul.

    Ea susţine că în cazul rapoartelor precedente, Nemţov memorase numeroase informaţii, pe care i le dicta când era pregătit.

    Iaşin susţine că el şi Nemţov au discutat despre raportul privind Ucraina cu o zi şi jumătate înainte de a fi ucis. “Mi-a spus că este în contact cu rudele unor militari ruşi ucişi şi că plănuieşte să meargă la Ivanovo pentru a discuta cu părinţii soldaţilor morţi”, a declarat Iaşin.

    “El a spus că în viitorul apropiat va reuni şi va pune în ordine diverse dovezi şi documente care arată direct prezenţa militarilor ruşi în teritoriul ucrainean şi, prin urmare, va demasca minciunile preşedintelui Putin că nu există militari ruşi acolo”, a adăugat el.

    Nemţov stabilise şi titlul raportului: “Putin şi războiul”, afirmă Iaşin.

  • Rusia şi Italia au convenit înfiinţarea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari

    Vizita premierului Renzi la Moscova este prima vizită de stat efectuată în Rusia de un lider european important de la declanşarea conflictului din Ucraina, relatează Bloomberg.

    Putin a numit Italia un partener privilegiat şi a spus că discuţiile cu Renzi au fost prietenoase şi constructive.

    Renzi, care a cerut sprijinul Rusiei pentru o posibilă acţiune în Libia, ca membru cu drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, a declarat că acordul de pace în Ucraina semnat la Minsk în luna februarie a oferit o soluţie de pace în criza ucraineană.

    Premierul italian a declarat într-o conferinţă de presă comună cu Putin că Rusia şi Italia pot să îşi consolideze legăturile economice şi comerciale, în pofida sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană şi Statele Unite. El l-a invitat pe Putin la un târg comercial internaţional care va avea loc la Milano în luna iunie, afirmând că acordul de la Minsk poate contribui la îmbunătăţirea relaţiilor UE-Rusia.

    În timp ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au deplasat la rândul lor la Moscova în februarie, pentru a negocia un acord cu Putin privind Ucraina, Rusia rămâne în cel mai grav blocaj geopolitic cu SUA şi UE după cel de-al Doilea Război Mondial.

    În privinţa Libiei, fostă colonie italiană, Renzi a spus că ar vrea să fie trimise forţe sub mandat ONU în statul nord-african aflat în haos de peste trei ani, după ce atacuri aeriene ale NATO au contribuit la îndepărtarea de la putere a lui Muammar Qaddafi.

    Înainte de a merge la Moscova, Renzi a discutat telefonic cu Merkel, Hollande, preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron. Liderii au convenit că sancţiunile împotriva Rusiei pot fi ridicate doar dacă acordul de la Minsk este aplicat în totalitate şi va avea loc o stabilizare a armistiţiului din Ucraina.

    Italia este al patrulea mare partener comercial al Rusiei, după China, Olanda şi Germania, cu schimbuei de 48,4 miliarde de dolari în 2014, în scădere cu 10% faţă de 2013.