BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • UE riscă să rămână în noiembrie fără fonduri pentru acţiunile în favoarea angajării tinerilor

     “Poziţia statelor este imposibil de susţinut, deoarece din noiembrie nu vom mai avea 2,5 miliarde de euro pentru a finanţa acţiunile Fondului Social European”, a afirmat eurodeputatul conservator francez, Alain Lamassoure, negociator al Parlamentului European.

    Bugetul european aprobat în februarie de liderii europeni pentru perioada 2014-2020 prevede 960 de miliarde de euro în credite de angajament şi 913 miliarde în credite de plată. O sumă de şase miliarde de euro ar trebui să finanţeze acţiuni în favoarea angajării tinerilor. Dar compromisul la care au ajuns liderii UE ar trebui să fie aprobat şi de Parlamentul European, care îl consideră insuficient.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibilă manipulare a preţurilor pe piaţa petrolului. UE cercetează mai multe companii

     Royal Dutch Shell, BP, Statoil şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări în căutarea de dovezi, potrivit Bloomberg.

    Manipularea cotaţiilor pe piaţa energiei poate cauza creşteri ale costurilor de producţie şi preţurilor la consumatori pentru toate bunurile şi serviciile.

    Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, subliniază lipsa de transparenţă a pieţei petroliere, notează Bloomberg. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările şi profitul Petrom au scăzut la trei luni cu 4%, la 5,78 mld. lei, respectiv 1,3 mld. lei

     Petrom notează într-un comunicat că profitul net CCA atribuibil actionarilor excluzând elementele speciale a crescut cu 5%, la 1,32 miliarde lei, şi că EBIT CCA fără elementele speciale, de 1,57 miliarde lei, a scăzut cu 4%, influenţat de campaniile seismice intensive din Marea Neagră.

    Gradul de îndatorare a continuat să se îmbunătăţească, la 4% la finele perioadei de raportare, iar producţia zilnică a fost stabilă, cu activităţi de explorare intensificate, atât offshore, cât şi onshore.

    Vânzările de gaze au fost mai scăzute faţă de primul treimestru din 2012, din cauza vremii mai călduroase. În schimb, activitatea de energie a avut o contribuţie pozitivă în rezultatele Petrom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene: Beneficiarii de fonduri europene vor încasa peste 1,4 miliarde de lei până pe 7 iunie

     “Guvernul României a aprobat astăzi un nou împrumut în valoare de peste 1,4 miliarde de lei, care va permite efectuarea de plăţi către beneficiari, demonstrând încă o dată angajamentul nostru de a ajunge la zi cu plata facturilor. Noul împrumut facilitează în acelaşi timp accelerarea absorbţiei deoarece sumele eligibile plătite beneficiarilor urmează să fie rambursate de Comisia Europeană după transmiterea, în cel mai scurt timp, a documentelor necesare”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat în comunicat.

    Împrumutul aprobat de Guvern va fi utilizat pentru achitarea facturilor restante, dar şi pentru efectuarea de plăţi în termenele prevăzute în contractele de finanţare. Suma alocată va fi folosită pentru efectuare de plăţi către beneficiarii fondurilor contractate prin intermediul a cinci programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional, respectiv Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, informează MFE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Economia subterană din România a scăzut în ultimii cinci ani la 39,6 miliarde de euro

     Fenomenul economiei nefiscalizate, în principal munca la negru şi subraportarea veniturilor sau a profitului, a scăzut cu aproape 15% în România în ultimii 10 ani, pe fondul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare mondiale şi creşterii plăţilor electronice.

    Începând din anul 2008, după criza financiară, economia subterană din România a avut o evoluţie mixtă în termeni absoluţi, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Visa Europe.

    Astfel, în perioada 2010-2013 a fost înregistrată o extindere a fenomenului, după declinul economiei şi creşterea şomajului, pe fondul măsurilor de austeritate şi a percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germanii cumpără tot mai multe case în Italia, profitând de problemele fianciare ale italienilor

     Vânzările de prorietăţi rezidenţiale au scăzut în Italia cu 26% anul trecut, la 88,1 miliarde de euro, ca urmare declinului creditării ipotecare, pe fondul a doi ani de recesiune şi al incertitudinilor legate de taxe, potrivit Bloomberg.

    Achiziţiile străinilor de case reprezentând a doua reşedinţă au avansat cu 14% anul trecut. Cumpărătorii din afara Italiei au cheltuit 2,1 miliarde de euro, potrivit datelor institutului de cercetare Scenari Immobiliari.

    Germanii, lideri în topul clienţilor străini încă din 2009, au acoperit aproape 40% din totalul achiziţiilor, urmaţi de britanici, cu 18%, şi de ruşi, cu 13%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Steinmetz, investitor la Roşia Montană, riscă să fie înlăturat dintr-un proiect uriaş în Guineea

     O investigaţie derulată de Departamentul Justiţiei din SUA şi autorităţile din Guineea a condus la arestarea a doi directori executivi detaşaţi în statul african de la BSG Resources, companie deţinută de Beny Steinmetz, şi la reţinerea unui cetăţean francez, care va fi judecat în New York, transmite Bloomberg.

    Ancheta se referă la modalitatea în care BSG Resources (BSGR) a obţinut drepturile asupra proiectului minier de la Simandou, Guineea, deţinute împreună cu gigantul brazilian Vale.

    Zăcământul de minereu de fier situat în sud-estul Guineei conţine resurse cu o valoare de 50 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook dincolo de apogeu

    In urmă cu câteva zile (mai precis în 29 aprilie), The Guardian a publicat un articol în care afirma că Facebook pierde milioane de utilizatori în marile pieţe (în special Statele Unite şi Marea Britanie) şi că dominaţia colosului din social media este ameninţată de noi servicii precum Instagram, Path sau Pinterest. Articolul cita studii de la Nielsen şi SocialBakers şi estima o pierdere de 6 milioane de utilizatori în SUA în ultima lună şi un total de 9 milioane în ultima jumătate de an, aceeaşi tendinţă fiind consemnată pentru Marea Britanie şi alte ţări europene. În schimb, reţeaua creşte în alte zone, rata cea mai mare fiind înregistrată în America de Sud.

    Articolul din Guardian a fost preluat de nenumărate publicaţii, care au dramatizat rezultatele, întrebându-se dacă nu cumva Facebook va împărtăşi soarta reţelei MySpace, care domina lumea socializării cu câţiva ani în urmă, iar astăzi a devenit irelevantă. Între timp, SocialBakers a dezminţit cele spuse de Guardian, afirmând că jurnaliştii englezi au interpretat greşit statisticile şi că, de fapt, rezultatele lor sunt grosiere şi nu estimează traficul. Ca întotdeauna, dezminţirea nu capătă expunere egală, iar mesajul a rămas acelaşi: Facebook scade pe pieţele profitabile şi creşte pe pieţe care nu prezintă interes major din perspectiva publicităţii.

    Nu cu mult în urmă, Facebook şi-a publicat rezultatele din ultimul trimestru, raportând un număr de 1,11 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună (în creştere cu 23% faţă de anul precedent) şi o proporţie tot mai mare a utilizatorilor care accesează serviciul de pe dispozitive mobile (751 de milioane, în creştere cu 54%).

    Acestea fiind cifrele, scăderea din SUA şi Marea Britanie pare mai puţin spectaculoasă şi e foarte posibil să fie conjuncturală sau chiar să se datoreze unor estimări greşite. În principiu, Nielsen a numărat accesările sitului şi a ponderat rezultatele printr-un amplu sondaj, însă este mai greu de estimat numărul celor care folosesc serviciul prin aplicaţii dedicate pe telefoane sau tablete. Pe de altă parte, e foarte posibil ca pieţele emergente (de exemplu, Brazilia sau India) să nu fie chiar de lepădat, iar rezultatele financiare bune raportate de Facebook asta par să sugereze. Una peste alta, nu cred că Facebook se confruntă cu un exod.

    Dacă există un pericol pentru Facebook, acesta provine mai degrabă din atitudinea utilizatorilor faţă de serviciul pe care-l oferă. Mai multe studii şi sondaje relevă faptul că oamenii nu prea iubesc Facebook, sunt adesea nemulţumiţi de schimbările de interfaţă (cei care detestă Timeline sunt cei mai zgomotoşi), au mari rezerve faţă de politicile de confidenţialitate. O dovadă este incidentul de la jumătatea anului trecut, când un mare număr de utilizatori au pretins că mesajele lor private mai vechi au fost afişate în pagina lor publică. Deşi Facebook a investigat problema şi a dezminţit categoric, utilizatorii n-au crezut explicaţiile şi au continuat acuzele. Neîncrederea privind modul cum sunt folosite informaţiile personale este de lungă durată şi probabil nu va înceta niciodată.

    Un sondaj interesant privind preferinţele utilizatorilor reţelelor de socializare a fost realizat de blogul LifeHacker, iar rezultate spun că peste 60% dintre respondenţi preferă Google Plus şi doar 14,8% sunt încântaţi de Facebook. Desigur, cu doar 24.000 de răspunsuri nu se poate face o statistică serioasă, însă dincolo de rezultate se află două aspecte interesante. Primul este că pagina sondajului are posibilităţi de partajare prin Facebook şi Twitter, dar nu şi prin Google Plus. Al doilea se referă la numeroasele comentarii ale vizitatorilor, care rezonează cu ce aud eu acasă: Google Plus este excelent, dar toţi prietenii mei sunt pe Facebook.

    Dar şi că utilizarea tinde să se specializeze: Facebook pentru comunicarea cu prietenii, Google Plus pentru a cunoaşte oameni cu interese comune, LinkedIn pentru viaţa profesională, iar Twitter pentru… „corporate me„.
    Interesant: Nielsen constată că tot mai mulţi oameni folosesc reţele sociale privind la televizor şi adesea discută despre programele pe care le urmăresc. Cine va fi primul care va exploata această tendinţă?