BusinessMagazin

Tag: rusia

  • ANALIZĂ: Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Ce înseamnă 
uniune energetică

    Faptul că Bulgaria a renunţat atât de greu la South Stream şi că Ungaria şi-a văzut de relaţia energetică privilegiată cu Rusia a pus în evidenţă principalul obstacol în calea centralizării deciziilor de politică energetică în UE – principiul subsidiarităţii (conform tratatelor UE, opţiunile în materie energetică aparţin statelor membre). Acesta e contextul în care CE a adoptat, săptămâna trecută, strategia privind ununea energetică, definită de comisarul de resort Maros Sefcovic (foto) drept „cel mai ambiţios proiect energetic de la Comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului“ din 1951.

    Două au fost ideile discutate în mod special, potrivit European Voice. Prima a fost cea a unui sistem de guvernanţă energetică modelat după cel actual al „semestrului economic european“, cu monitorizări şi recomandări periodice, care să împiedice statele membre să ia decizii care ar dăuna sistemului energetic european în ansamblu, fără ca această cenzură de la centru să presupună o modificare a tratatelor UE. A doua a vizat un mecanism de achiziţie în comun a gazelor naturale, propus de Polonia; ideea s-a lovit însă de opoziţia ţărilor occidentale şi a Norvegiei, astfel încât deşi Sefcovic a promis că va fi rediscutată ulterior, probabil aceasta nu se va mai întâmpla.

    Măsurile propuse de către CE, conform comunicatului final publicat, includ politici în materie de eficienţă (până în 2030, UE vrea să majoreze cu cel puţin 27% producţia de energie din surse regenerabile şi să amelioreze cu cel puţin 27% eficienţa energetică), o comunicare privind interconectarea (cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică a unui stat membru să poată depăşi frontierele până în 2020) şi viziunea pentru un acord global privind clima obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în decembrie 2015.

    Comunicatul precizează că Uniunea energetică înseamnă şi „clauza de solidaritate“, adică „reducerea dependenţei de furnizori unici şi sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creşterea transparenţei în ceea ce priveşte acordurile încheiate de ţările UE în vederea achiziţionării de energie electrică sau de gaze naturale din ţările terţe“

  • BIOGRAFIE: Boris Nemţov, un reformator liberal devenit critic înverşunat al lui Vladimir Putin

    El era, de asemenea, cercetător domeniul nuclear, un ecologist şi tatăl a patru copii.

    Nemţov a fondat numeroase mişcări de opoziţie după ce a părăsit Parlamentul rus în 2003 şi a fost copreşedintele Partidului Republican – Partidul Libertăţii Poporului din 2012.

    El a fost un critic vocal şi proeminent al lui Putin, denunţându-l pentru participarea Rusiei la criza din Ucraina, pentru deteriorarea situaţiei economice şi pentru corupţia care a înconjurat pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.

    Nemţov era un membru de seamă al mişcării liberale Solidarnost.

    Alături de alte figuri de opoziţie, Aleksei Navalnîi şi Gary Kasparov (fost campion la şah), Nemţov a jucat un rol proeminent în marşurile opoziţiei din Moscova după alegerile controversate din 2011. El a fost arestat pentru participarea la aceste proteste şi a fost deţinut în 2011 timp de 15 zile.

    În pofida faptului că era un membru proeminent al opoziţiei, el nu era mereu de acord cu opoziţia liberală fracturată a Rusiei. În 2011, potrivit unor înregistrări, el îi numea pe susţinătorii opoziţiei “hamsteri” şi “pinguini speriaţi”, dar aceste afirmaţii ale sale nu au provocat scindări masive.

    Nemţov a candidat pentru prima dată în 1989, fără succes, înainte de a fi ales în Parlamentul rus în 1990. El i-a fost alături lui Boris Elţîn atunci când preşedinţia acestuia era vizată de critici în 1991, iar Elţîn l-a recompensat pentru loialitatea lui cu un post de guvernator regional la Nijnîi Novgorod. Nemţov era tânăr şi elocvent, vorbea fluent engleza şi ştia cum să se descurce în faţa presei, iar Nijnîi Novgorod a devenit un model pentru investitorii străini în Rusia.

    Nemţov a devenit rapid unul dintre cei mai proeminenţi politicieni din Rusia şi observatorii speculau că Elţîn îl vede drept succesorul său. În 1997, Elţîn l-a numit vicepremier pentru reforma economică, dar Nemţov a ajuns să regrete numirea, pentru că aceasta prevestea începutul declinului său politic.

    Orice ambiţii prezidenţiale pe care le avea au fost subminate de criza economică din august 1998, care l-a costat postul în Guvern.

    În 1999, Nemţov a fondat Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), alături de câţiva liberali ca Anatoli Ciubais şi Igor Gaidar. Iniţial, partidul părea să aibă un succes moderat, obţinând aproximativ 10 la sută din voturi la alegerile din decembrie şi formând o facţiune influentă în Parlamentul rus. Dar în următorii ani, atitudinea SPS faţă de noul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a evoluat de la sprijinul condiţionat la opoziţie deschisă, iar partidul şi-a pierdut susţinătorii.

    În alegerile din 2003, SPS nu a mai reuşit să obţină 5 la sută din voturi pentru a intra în Parlament. Nemţov a demisionat din funcţia de lider al SPS şi a urmat o carieră în afaceri, încercând zadarnic să reunească liberalii ruşi, dezorganizaţi total după catastrofa din alegeri.

    El a devenit o figură proeminentă a opoziţie încă o dată în 2011, dar a ieşit din luminile reflectoarelor în ultimii ani. Cu toate acestea, deşi nu mai este considerat o parte a politicii de prim-plan a Rusiei, uciderea lui a şocat multe persoane în ţară.

    Un miting al opoziţiei planificat pentru duminică va avea loc, dar moartea lui Nemţov este văzută în mod indubitabil drept o avertizare de către criticii lui Putin.

    Kasparov a declarat că vărsarea de sânge era inevitabilă în “atmosfera de ură şi violenţă” creată de preşedintele Putin. Mesajul este clar, a adăugat el: “Opune-i-te lui Putin şi viaţa ta valoarează mult prea puţin”.

  • Liderul opoziţiei ruse Boris Nemţov a fost împuşcat mortal la Moscova. IMAGINI de la locul asasinatului. REACŢIA lui Vladimir Putin

    Moatea lui Nemţov, în vârstă de 55 de ani, fost vicepremier, a generat furie în rândul opoziţiei, care a criticat Kremlinul pentru crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de orice disident şi a numit decesul acestuia un asasinat.

    Putin a oferit imediat condoleanţe şi a calificat crima drept o provocare.

    Nemţov lucra la un raport ce urmărea să prezinte dovezi despre care el credea că arată implicarea directă a Rusiei în rebeliunea separatistă care a devastat Ucraina din aprilie 2014. Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că susţine rebelii cu trupe şi arme sofisticate, însă Moscova neagă orice acuzaţie.

    Putin i-a ordonat celui mai înalt gradat din forţele de securitate să supravegheze personal uciderea lui Nemţov.

    “Putin a subliniat că această crimă brutală are toate ingredientele unui asasinat la comandă şi este extrem de provocatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov, citat de agenţiile ruse.

    Preşedintele american Barack Obama a cerut Guvernului rus să desfăşoare o investigaţie “promptă, imparţială şi trasparentă” pentru a aduce autorii crimei în faţa justiţiei. Obama l-a calificat pe Nemţov drept un “avocat neobosit” pentru drepturile cetăţenilor ruşi.

    Secretarul de Stat american John Kerry a declarat că Nemţov şi-a dedicat viaţa unei Rusii mai democratice “şi unor relaţii puternice între Rusia şi vecinii şi partenerii săi, inclusiv Statele Unite”.

    Nemţov a criticat ineficienţa Guvernului, corupţia tot mai accentuată şi politica Kremlinului faţă de Ucraina, care a adus relaţiile dintre Rusia şi Occident la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece.

    Într-un interviu acordat cotidianului Sobesednik, Nemţov declarase la începutul lunii că mamei sale în vârstă de 86 de ani îi este teamă că Putin îl va ucide din cauza activităţilor sale din opoziţie. Întrebat dacă are el însuşi astfel de temeri, a răspuns: “Dacă îmi era teamă, nu aş fi condus un partid de opoziţie”.

    Vorbind la radio cu doar câteva ore înainte de deces, el l-a criticat dur pe Putin pentru a plonjat Rusia în criză prin “politica sa nebună, agresivă şi mortală de război împotriva Ucrainei”.

    “Ţara are nevoie de o reformă politică”, a declarat Nemţov pentru postul de radio Ecoul Moscovei. “Atunci când puterea se concentrează în mâinile unei singure persoane iar această persoane conduce pentru totdeauna, acest lucru va conduce la o catastrofă absolută”, a afirmat el.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a numit pe Nemţov un prieten personal şi un “pod” de legătură între cele două ţări. El a afirmat pe pagina sa de Facebook că speră că ucigaşii vor fi pedepsiţi.

    Avocatul lui Nemţov, Vadim Prohorov, a declarat că politicianul a primit ameninţări pe reţelele de socializare şi a spus poliţiei despre ele, dar autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a-l proteja.

    Ministrul rus de Interne, care supraveghează forţa de poliţie din Rusia, a declarat că Nemţov a fost ucis cu patru focuri de armă trase în spate dintr-o maşină care trecea, în timp ce mergea pe un pod în apropierea Kremlinului, la scurt timp după miezul nopţii.

    Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne Elena Alekseieva le-a spus reporterilor că Nemţov se plimba cu o femeie pe care o cunoştea, cetăţean ucrainean, în momentul în care un vehicul s-a apropiat şi atacatori neidentificaţi l-au împuşcat mortal. Femeia nu a fost rănită.

    Mihail Kasianov, fost premier rus aflat tot în opoziţie, s-a declarat şocat.

    “În secolul 21, un lider al opoziţiei să fie împuşcat demonstrativ în faţa zidurilor Kremlinului!”, le-a spus Kasianov reporterilor, în timp ce cadavrul lui Nemţov, pus într-un sac de plastic, era ridicat de la locul crimei pe o vreme ploioasă şi rece, pe fondul sunetului clopotelor din vecinătate. “Ţara se rostogoleşte către prăpastie”, a adăugat el.

    Mitingul de duminică a fost împins la periferiile oraşului de către autorităţi, dar Kasianov a declarat că organizatorii au decis să organizeze demonstraţia în centrul capitalei pentru a-l comemora pe Nemţov. Refuzul oficialilor de a-l autoriza va cauza cu siguranţă furie şi ar putea conduce la revolte.

    Garry Kasparov, fost campion la şah care a lucrat cu Nemţov la organizarea protestului împotriva lui Putin şi care locuieşte acum în Statele Unite, a declarat că asasinatul arată că Putin şi cei care îl susţin mint atunci când spun că sprijinul popular este puternic.

    “Dacă ai 86 la sută sprijin, de ce ai ucide pe cineva ca Boris?”, a declarat el. “El ar putea ajunge la două milioane de persoane online în cel mai bun caz. O demonstraţie strânge câteva sute de persoane cel mult. Aşa că dacă eşti încrezător, de ce să faci asta?”, a întrebat el.

    Activistul de opoziţie Ilia Iaşin, care a vorbit ultima dată cu Nemţov cu două zile înainte ca acesta să fie ucis, a declarat că nu are nicio îndoială că uciderea lui Nemţov a fost motivată politic.

    “Boris Nemţov era un lider de opoziţie complet care a criticat cei mai importanţi oficiali ai statului, inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin. Aşa cum am văzut, astfel de critici în Rusia sunt periculoase pentru viaţa cuiva”, a declarat Iaşin.

    Analistul politic Stanislav Belkovski a declarat pentru postul de radio Ecoul Moscovei că el nu crede că moartea lui Nemţov ar servi în vreun fel intereselor lui Putin.

    “Dar atmosfera de ură faţă de cei care gândesc altfel ce s-a format în ultimul an, de la anexarea Crimeei, ar putea juca un rol”, a declarat Belkovski, referindu-se la intensificarea discursului naţionalist susţinut oficial în Rusia de la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea.

    Irina Hakamada, o proeminentă figură a opoziţiei, cofondatoarea partidului liberal împreună cu Nemţov, a criticat climatul de intimidare şi a avertizat că această crimă ar putea prevesti o destabilizare periculoasă.

    “Este o provocare care în mod clar nu este în interesul lui Putin, este menită să zguduie situaţia”, a declarat ea citată de agenţia RIA Novosti.

    Michael McFaul, ambasadorul american în Rusia în perioada 2012-2014 şi profesor la Universitatea Stanford, a calificat crima drept “unul dintre cele mai şocante lucruri de care îmi amitesc că s-au întâmplat în Rusia de mult, mult timp”.

    Comisarul rus pentru drepturile omului, Elena Panfilova, a declarat că “nu doar Nemţov a fost împuşcat în spate, ci toată Rusia”.

    Vladimir Rîjkov, multă vreme un aliat politic al lui Nemţov, l-a acuzat pe Putin pentru alimentarea “atmosferei de ură faţă de cei cu viziuni diferite, a atmosferei de violenţă şi agresiune care există acum în ţară”.

    După ce cadavrul lui Nemţov a fost luat, numeroase persoane au depus flori la locul unde a fost împuşcat acesta.

    “Acest lucru s-a întâmplat din cauza activismului său, care a fost foarte important”, a declarat Evgenia Berkovici, aflată la faţa locului. “Este politic în orice caz. Chiar dacă actul a fost comis de un agent de salubrizare oarecare care a luat-o razna şi avea o armă, este pentru că avea în minte că aceasta este moda acum”.

    Nemţov a fost vicepremier în anii ’90 şi era văzut ca un posibil succesor al lui Boris Elţîn, primul preşedinte rus ales. După preluarea puterii de către Putin în 2000, Nemţov a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai conducerii sale. El a ajutat la organizarea unor proteste de stradă şi a expus oficiali corupţi.

    El a fost unul dintre organizatorii protestului programat pentru duminică şi intitulat Marşul Primăverii, care are loc pe fondul unor probleme economice în Rusia generate de scăderea preţului la petrol şi de sancţiunile occidentale.

    Nemţov a declarat în timpul unui interviu la radio chiar înainte de a fi ucis că este greu să trăieşti într-o intimidare şi o presiune constante.

    “Nu vreau să ascund faptul că opoziţia se află sub o presiune puternică”, a declarat el. “Sunt răspândite minciuni despre oameni şi trebuie să fii foarte puternic pentru a face faţă. Ştiu acest lucru din propria mea experienţă”, a explicat el.

  • REACŢIA Moscovei la acuzaţiile că se foloseşte de conflicte îngheţate

    “Este absolut evident că declaraţiile lui Breedlove sunt în concordanţă cu campania antirusă, al cărei sunic cop este să ofere o oarecare justificare politicii agresive a NATO faţă de Rusia, paşilor pe care Alianţa (Nord-Atlantică) îi întreprinde în extinderea potenţialului său militar”, a declarat Aleksandr Lukaşevici, un purtător de cuvânt al diplomaţiei ruse.

    “Asemenea declaraţii sunt atât de absurde şi de departe de realitate încât nu necesită alte comentarii”, a apreciat el.

    “Ceea ce este confuz şi tulburător este faptul că, în ultimul timp, oficiali NATO fac tot mai des evaluări politice şi declaraţii programatice”, a continuat purtătorul de cuvânt.

    “Asemenea lucruri ne fac se ne întrebăm cine este de fapt în spatele actualului vector de dezvoltare a politicii NATO”, a mai spus el.

    Generalul american Philip Breedlove şi-a exprimat miercuri, într-o audiere în Congres, îngrijorarea faţă de faptul că agresiunea rusă din Ucraina se poate extinde în foste republici sovietice precum Republica Moldova, în contextul în care în regiunea separatistă moldoveană Transnistria sunt prezente forţe ruseşti.

    Comandantul trupelor americane NATO în Europa a declarat tot miercuri, la Pentagon, că nu există o linie roşie pe care Rusia să o încalce şi care să determine Alianţa Nord-Atlantică să ajute militar Ucraina. El a declarat miercuri, în Comisia pentru Servicii Armate din cadrul Camerei Reprezentanţilor, că a prezentat opţiuni militare pe care administraţia le poate lua în considerare în Ucraina. Generalul a precizat că aceste opţiuni variază de la armament sofisticat, care necesită o formare largă, şi până la armament uşor.

    Prezenţa militară a Statelor Unite şi NATO în Europa – criticată în urmă cu un an ca depăşită şi ţinând de Războiul Rece – a revenit în centrul atenţiei după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, în martie, şi pe fondul acuzaţiilor că Moscova îi susţine în prezent cu armament şi oameni pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei împotriva forţelor proguvernamentale, ceea ce ruşii neagă.

     

  • Rusia va cheltui peste 50 miliarde de dolari din Fondul de Rezervă, pe fondul creşterii deficitului bugetar

    Tatiana Nesterenko, secretar de stat în Ministerul rus de Finanţe, a declarat vineri că guvernul va cere Parlamentului să permită cheltuirea în acest an a până la 3.200 de de miliarde de ruble (52,36 miliarde dolari) din Fondul de Rezervă, sumă care include 500 de miliarde de ruble prevăzute deja în buget, transmite Reuters.

    Majorarea arată că Rusia ar putea cheltui într-un singur an peste jumătate din Fondul de Rezervă, în prezent în valoare de 85 de miliarde de dolari, din cauza situaţiei precare a finanţelor guvernamentale.

    Guvernul de la Moscova revizuieşte în prezent bugetul pe 2015, care a fost conceput în baza unui preţ al petrolului de 100 de dolari pe baril, cu mult peste nivelul actual de aproximativ 60 de dolari pe baril. Membri ai guvernului au declarat anterior că bugetul va fi revizuit luând în considerare un preţ mediu al petrolului de 50 de dolari pe baril.

    Veniturile bugetare sunt cu mult sub aşteptările iniţiale şi din cauza contracţiei economice provocată de sancţiunile occidentale impuse din cauza conflictului din Ucraina.

    Nesterenko a spus că, în cel mai rău caz, Fondul de Rezervă ar putea scădea până la 1.000 de miliarde de ruble (16,1 miliarde dolari) până la sfârşitul acestui an, ceea ce ar împlica cheltuirea a peste 80% din fonduri.

    Ministerul estimează pentru 2015 un deficit bugetar de 3,7% din PIB, o creştere mare de la prognoza anterioară de 0,6%.

    Majorarea deficitului reflectă o scădere semnificativă a veniturilor comparativ cu estimările iniţiale. Pentru acest an sunt aşteptate venituri de 12.500 miliarde de ruble (201,6 miliarde dolari), faţă de suma inclusă în buget, de 15.100 miliarde de ruble.

    Cheltuielile sunt estimate la 15.200 miliarde ruble (245,2 miliarde dolari), uşor sub nivelul de 15.500 miliarde ruble prevăzut în buget.

  • Ucraina a plătit Rusiei pentru livrarea de gaze până luni, când negociază un nou acord la Bruxelles

    Compania ucraineană de stat Naftogaz a anunţat vineri că a plătit 15 milioane de dolari în avans Rusiei pentru alimentarea cu gaze naturale, relatează AP.

    “Dacă Naftogaz a plătit pentru încă 24 de ore, înseamnă că resursele vor fi suficiente până luni inclusiv. Pot să plătească şi pentru marţi, depinde de ei acum. Noi acţionăm conform înţelegerii pe care o avem, nu încălcăm acordul. Dacă vor gaz, trebuie să plătească“, a declarat Alexander Novak, ministrul rus al Energiei, potrivit ITAR-TASS.

    În prezent, Gazprom livrează 40 de milioane de metri cubi de gaze pe zi către Ucraina, care costă aproximativ 12 milioane de dolari. Novak estimează că Ucraina va avea nevoie de 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale până la finalul lunii martie.

    În aceste condiţii, creşte presiunea pusă pe Ucraina pentru încheierea unei noi înţelegeri cu Rusia în cadrul negocierilor care au loc luni la Bruxelles. Întâlnirea de săptămâna viitoare are loc la invitaţia Uniunii Europene, în condiţiile în care reprezentanţii statelor europene sunt îngrijoraţi de problemele pe care întreruperea alimentării cu gaze a Ucrainei le-ar putea cauza livrării de gaze ruseşti către Europa de Vest.

    La negocierile de luni vor participa miniştri pentru Energie din Rusia şi Ucraina, precum şi Marcos Sefcovici, vicepreşedinte al Comisiei Europene pe probleme de energie.

    Gazprom a avertizat marţi că va opri livrarea de gaze naturale către Ucraina peste două zile, dacă guvernul de la Kiev nu va efectua o nouă plată, în avans, astfel că va fi pusă în pericol furnizarea de gaze către ţările din Europa.

    Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze al Europei, aproape jumătate din cantitate fiind livrată prin conducte aflate pe teritoriul Ucrainei.

    Compania ucraineană de stat din domeniul energiei Naftogaz a acuzat luni Rusia că nu a livrat volumul de gaze naturale pentru care guvernul de la Kiev a plătit în avans. Potrivit Naftogaz, Gazprom ar fi livrat doar 47 de milioane de metri cubi de gaze din cantitatea de 114 milioane de metri cubi cerută.

    Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a întrerupt alimentarea cu gaze naturale a regiunilor din estul Ucrainei controlate de rebelii proruşi. În urma acestei decizii, Moscova a început să livreze direct gaze în zonele din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al Gazprom susţinând că furnizarea de gaze se face ep baza unui contract încheiat cu Naftogaz.

    Anul trecut, Rusia a oprit livrarea de gaze către Ucraina pentru şase luni, din cauza unei dispute privind preţul gazului şi a datoriei neplătite de guvernul de la Kiev către Gazprom.

    Rusia a reluat furnizarea de gaze naturale la începutul lunii decembrie a anului trecut, după ce Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi.

  • Kremlinul se opune planurilor de a schimba numele unui oraş rusesc în “Putin”

    Propunerea de a schimba numele oraşului Krasnokamsk, din regiunea Perm, nu este o modalitate eficientă de a aduce o schimbare, a declarat joi pentru site-ul regional V Kurse Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    El a adăugat că schimbarea numelui localităţii Krasnokamsk în Putin ar genera aşteptări false în rândul locuitorilor, precizând că ar trebui luate măsuri pentru a asigura prosperitatea oraşului indiferent de numele său.

    O petiţie lansată pe site-ul roi.ru susţine că schimbarea numelui ar forţa autorităţile locale să se ocupe de problemele oraşului, precum lipsa apei curente. Campania are sloganul “Daţi-i lui Putin apă curată”.

    Primarul oraşului Krasnokamsk, Iuri Ceciotkin, a declarat că nu vede nici un motiv pentru schimbarea numelui oraşului. “Părerea mea faţă de preşedinte este bună, dar părerea mea faţă de numele istoric al oraşului este şi mai bună”, a afirmat primarul. Numele Putin ar putea fi “mai potrivit pentru un oraş nou”, a adăugat el.

    Locuitorii oraşului ar putea fi de acord cu primarul, întrucât petiţia a primit doar 17 voturi până vineri dimineaţă, deşi are nevoie de 3.541 de voturi până pe 11 aprilie pentru a fi analizată de autorităţile municipale.

  • Gafă la CNN: Vladimir Putin, prezentat drept adevăratul terorist SI cunoscut ca “John Jihadistul” – VIDEO

    Incidentul a avut loc în timpul unui jurnal de ştiri de joi seară, după ce identitatea teroristului grupării Stat Islamic a fost dezvăluită şi toate canalele principale de televiziune încercau să transmită ştirea cât mai repede, scrie The Epoch Times.

    Totuşi, o aparentă problemă tehnică a canalului american a dus la afişarea fotografiei lui Vladimir Putin în locul celei cu extremistul grupării teroriste.

  • Rusia ridică parţial embargoul impus importurilor de mere din Republica Moldova

    Măsura a fost anunţată de către autorităţile ruse cu titlu de “experiment”, în urma unor consultări bilaterale între Serviciul rus pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară şi Agenţia Naţională moldoveană pentru Siguranţa Alimentelor.

    Potrivit Unimedia, de anularea parţială a embargoului beneficiază zece firme din Republica Moldova.

    Cele zece companii sunt ”Prima-Nicatim”, ”SCUTARU VICTOR”, SRL ”UNGUREANCA”, ”Plaiul Birladean”, ”GRIMAFRUCT”, SRL ”Bona-Fruct”, SRL ”Bucuria-Saturn”, ”Agrodenidan”, ”Agrostar”, ”UNIT-OLIMP” SRL, precizează site-ul.

    Rusia ameninţă însă că, în cazul în care normele sanitare şi criteriile Rosselhoznadzor vor fi încălcate, importurile vor fi întrerupte.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează “arma comercială”, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

    Începând din 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”.

    Din 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din această ţară, evocând o infestare cu dăunători. Autorităţile ruse au reproşat produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    De asemenea, de la 1 august Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Reprezentanţii autorităţilor europene au calificat aceste măsuri drept “represalii politice”.

    Potrivit Serviciului federal vamal rus, în 2013 importurile de legume din statele europene s-au ridicat la 935 de milioane de dolari, iar cele de fructe la 1,52 de miliarde de dolari.