BusinessMagazin

Tag: romani

  • Ce se va întâmpla cu cei peste 10.000 de antreprenori români care şi-au dus afacerile la Londra

    Unu din zece români care s-a mutat în Marea Britanie în ultimii ani a ales să devină antreprenor. Birocraţia redusă, interesul crescut al finanţatorilor şi piaţa de desfacere fără graniţe au pus Londra pe prima listă de opţiuni şi pentru afacerile româneşti care vor să se extindă în afara graniţelor. Peste 10.000 de antreprenori români au descoperit un mediu de afaceri în care joacă după alte reguli decât 
cele de acasă.

    “Cea mai circulată rută aeriană din România în prezent este Bucureşti-Londra.“ O ştire din Business Magazin publicată încă din vara anului 2014 anunţa că cinci companii oferă zilnic posibilitatea de a ajunge în capitala Regatului Unit, pasagerii putând alege dintre 16 variante de zbor. Interesul pentru Londra a crescut vizibil de la începutul anului trecut, după ce Marea Britanie a ridicat restricţiile legate de muncă, iar emigranţii români au scăpat de perioada de aşteptare de câteva luni, cât dura obţinerea unui permis de muncă.

    Peste 100.000 de concetăţeni au decis să-şi încerce norocul în Marea Britanie, unii aflaţi la prima aventură în afara ţării, alţii în căutarea unei soluţii de avarie pentru criza economică profundă din Spania sau din Italia care i-a lăsat fără serviciu. De fapt, datele Institutului Naţional de Statistică arată că Marea Britanie este singura ţară de destinaţie cu valori în creştere ale emigranţilor români.

    Faţă de anul 2008, numărul celor care au ales să emigreze în Italia, Spania şi Germania s-a înjumătăţit, în timp ce fluxul către Marea Britanie a crescut de câteva ori. Ana Maria Oprea, o tânără de 30 de ani care a ales în urmă cu un an să renunţe la poziţia de redactor-şef la Bucureşti şi să-şi încerce norocul în Anglia, se află printre ei. A găsit repede un post de recepţioneră la un hotel din oraşul de pe Tamisa şi de atunci, spune chiar ea, trăieşte ca în romanele lui Jane Austen.

    S-a adaptat repede la viaţa de acolo şi a observat că Londra a devenit principalul pol de atracţie pentru forţa de muncă românească, dar şi pentru conaţionalii dornici să înceapă o afacere. Chiar în comunitatea în care locuieşte, în suburbiile capitalei britanice, antreprenorii români rulează afaceri ca acasă, iar Ana Maria Oprea povesteşte despre un antreprenor român pe care îl cunoaşte şi care „are o firmă de construcţii de mai bine de zece ani şi are contract cu supermarketuri precum Lidl, Asda şi Tesco şi îi merge foarte bine. Ne-am văzut recent la o cununie şi căuta să îşi cumpere o casă în Londra“.

    Firmele de construcţii ocupă primul loc în domeniile de activitate preferate de antreprenorii români de la Londra, conform raportului „Enterprise and Innovation“ al companiei Makwana Consulting Ltd. Dintre cele 10-11.000 de firme româneşti din regat, 15% au activităţi în construcţii şi imobiliare, iar alte 10% în manufactură. Documentul mai arată că vârsta medie a proprietarului român de afacere la Londra este de 33 de ani şi că, în 75% dintre cazuri, este bărbat. O treime dintre firmele deschise de români au sediul social chiar în Londra, iar o mare parte în oraşele din zonele adiacente metropolei, cu precădere Harrow şi Milton Keynes.

    Apetitul crescut al antreprenorilor români pentru Londra vine simultan cu faptul că în 2014 Londra a ocupat pentru prima dată locul întâi în clasamentul celor mai bune oraşe pentru afaceri la nivel mondial realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers, depăşind la mare distanţă Singapore şi New York. Studiul „Cities of Opportunity“ pune accent pe o serie de factori care contribuie la succesul marilor zone metropolitane. Londra este de asemenea singurul oraş care a reuşit să ia cel mai mare punctaj la trei din cele zece categorii luate în calcul de experţii de la PwC: gradul ridicat al deschiderii mediului de afaceri faţă de companii străine, nivelul crescut al adoptării celor mai noi tehnologii, precum şi contextul economic extrem de favorabil.

    Londra se află în top 5 la nivel mondial şi la uşurinţa modului cum se derulează afacerile, dar şi la capitalul intelectual al forţei de muncă. Capitala Marii Britanii este şi oraşul preferat al celor care doresc o relocare profesională, după cum mai arată studiul celor de la PwC.

  • Ce se va întâmpla cu românii din Marea Britanie, după BREXIT

    Aproximativ trei milioane de cetăţeni din alte state UE, inclusiv câteva sute de mii de români, locuiesc în Marea Britanie. Polonezii sunt cei mai numeroşi dintre aceştia, aproximativ 800.000 trăind în Marea Britanie, urmaţi de irlandezi (383.000) şi germani (301.000), conform celor mai recente date disponibile de la Biroul Naţional de Statistică, informează cotidianul The Guardian.

    Numărul românilor şi bulgarilor, în mod frecvent ţinta campaniei în favoarea ieşirii din UE, în care au fost catalogaţi drept “hoţi de locuri de muncă” şi “asistaţi sociali”, se ridică la 175.000 de persoane, respectiv, 59.000, dar este de aşteptat ca datele pe anul 2015 să arate o creştere a numărului imigranţilor din cele două state.

    Află aici ce se va întâmpla cu românii din Marea Britanie, după BREXIT

  • Peste 10.000 de antreprenori români au descoperit în Marea Britanie un mediu de afaceri în care joacă după alte reguli decât acasă

    Unu din zece români care s-a mutat în Marea Britanie în ultimii ani a ales să devină antreprenor. Birocraţia redusă, interesul crescut al finanţatorilor şi piaţa de desfacere fără graniţe au pus Londra pe prima listă de opţiuni şi pentru afacerile româneşti care vor să se extindă în afara graniţelor. Peste 10.000 de antreprenori români au descoperit un mediu de afaceri în care joacă după alte reguli decât 
cele de acasă.

    “Cea mai circulată rută aeriană din România în prezent este Bucureşti-Londra.“ O ştire din Business Magazin publicată încă din vara anului 2014 anunţa că cinci companii oferă zilnic posibilitatea de a ajunge în capitala Regatului Unit, pasagerii putând alege dintre 16 variante de zbor. Interesul pentru Londra a crescut vizibil de la începutul anului trecut, după ce Marea Britanie a ridicat restricţiile legate de muncă, iar emigranţii români au scăpat de perioada de aşteptare de câteva luni, cât dura obţinerea unui permis de muncă.

    Peste 100.000 de concetăţeni au decis să-şi încerce norocul în Marea Britanie, unii aflaţi la prima aventură în afara ţării, alţii în căutarea unei soluţii de avarie pentru criza economică profundă din Spania sau din Italia care i-a lăsat fără serviciu. De fapt, datele Institutului Naţional de Statistică arată că Marea Britanie este singura ţară de destinaţie cu valori în creştere ale emigranţilor români.

    Faţă de anul 2008, numărul celor care au ales să emigreze în Italia, Spania şi Germania s-a înjumătăţit, în timp ce fluxul către Marea Britanie a crescut de câteva ori. Ana Maria Oprea, o tânără de 30 de ani care a ales în urmă cu un an să renunţe la poziţia de redactor-şef la Bucureşti şi să-şi încerce norocul în Anglia, se află printre ei. A găsit repede un post de recepţioneră la un hotel din oraşul de pe Tamisa şi de atunci, spune chiar ea, trăieşte ca în romanele lui Jane Austen.

    S-a adaptat repede la viaţa de acolo şi a observat că Londra a devenit principalul pol de atracţie pentru forţa de muncă românească, dar şi pentru conaţionalii dornici să înceapă o afacere. Chiar în comunitatea în care locuieşte, în suburbiile capitalei britanice, antreprenorii români rulează afaceri ca acasă, iar Ana Maria Oprea povesteşte despre un antreprenor român pe care îl cunoaşte şi care „are o firmă de construcţii de mai bine de zece ani şi are contract cu supermarketuri precum Lidl, Asda şi Tesco şi îi merge foarte bine. Ne-am văzut recent la o cununie şi căuta să îşi cumpere o casă în Londra“.

    Firmele de construcţii ocupă primul loc în domeniile de activitate preferate de antreprenorii români de la Londra, conform raportului „Enterprise and Innovation“ al companiei Makwana Consulting Ltd. Dintre cele 10-11.000 de firme româneşti din regat, 15% au activităţi în construcţii şi imobiliare, iar alte 10% în manufactură. Documentul mai arată că vârsta medie a proprietarului român de afacere la Londra este de 33 de ani şi că, în 75% dintre cazuri, este bărbat. O treime dintre firmele deschise de români au sediul social chiar în Londra, iar o mare parte în oraşele din zonele adiacente metropolei, cu precădere Harrow şi Milton Keynes.

    Apetitul crescut al antreprenorilor români pentru Londra vine simultan cu faptul că în 2014 Londra a ocupat pentru prima dată locul întâi în clasamentul celor mai bune oraşe pentru afaceri la nivel mondial realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers, depăşind la mare distanţă Singapore şi New York. Studiul „Cities of Opportunity“ pune accent pe o serie de factori care contribuie la succesul marilor zone metropolitane. Londra este de asemenea singurul oraş care a reuşit să ia cel mai mare punctaj la trei din cele zece categorii luate în calcul de experţii de la PwC: gradul ridicat al deschiderii mediului de afaceri faţă de companii străine, nivelul crescut al adoptării celor mai noi tehnologii, precum şi contextul economic extrem de favorabil.

    Londra se află în top 5 la nivel mondial şi la uşurinţa modului cum se derulează afacerile, dar şi la capitalul intelectual al forţei de muncă. Capitala Marii Britanii este şi oraşul preferat al celor care doresc o relocare profesională, după cum mai arată studiul celor de la PwC.

  • Ce au făcut băncile cu banii românilor. Este pentru prima oară când adevărul iese la iveală

    Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro, scrie zf.ro.

        „Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

    Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

    În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.
     

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • Contraatacul fermierilor: Vom publica preţurile la poarta fermei. Să vadă românii cine scumpeşte mâncarea!

    Fermierii spun că preţurile alimentelor nu au nici un motiv să crească dacă preşedintele României, Klaus Iohannis, va promulga Legea supermarketurilor. Dimpotrivă, actul normativ va împiedica lanţurile de retail să mai ”umfle” preţul cu taxe de raft şi să refactureze tot felul de servicii, ducându-şi profitul în afară, explică preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu.

    Liderul din agricultură face publică, în premieră, o iniţiativă prin care consumatorii vor ştii exact ce preţ s-a achiziţionat un produs şi vor putea face comparaţia cu ce găsesc în magazine, cântărind singuri cine face profit uriaş.

    Fermierii intenţionează să îşi facă propriul monitor al preţurilor, unul cu preţurile de la poarta fermei.

    ”Vorbim de o iniţiativă LAPAR şi ne propunem să monitorizăm zilnic preţul produselor agricole la poarta fermelor şi aici mă refer pe de o parte la produsele care vor intra sub incidenţa Legii 321: legume, fructe, carne, lactate, dar şi la cereale. În acest fel cumpărătorul are posibilitatea să-şi caute răspuns la întrebarea – de ce preţurile din supermarketuri sunt atât de mari?

    De produsele pleacă de la producător la un preţ foarte mic şi ajung în plasa cumpărătorului la preţuri şi de 4-5 ori mai mari. Prin această monitorizare a preţurilor consumatorul îşi formează o imagine clară şi poate identifica singur cine câştigă cel mai mult”, a declarat pentru Agrointeligenţa Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

    Citiţi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Ce au făcut băncile cu banii românilor. Este pentru prima oară când adevărul iese la iveală

    Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro, scrie zf.ro.

        „Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

    Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

    În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.
     

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • Contraatacul fermierilor: Vom publica preţurile la poarta fermei. Să vadă românii cine scumpeşte mâncarea!

    Fermierii spun că preţurile alimentelor nu au nici un motiv să crească dacă preşedintele României, Klaus Iohannis, va promulga Legea supermarketurilor. Dimpotrivă, actul normativ va împiedica lanţurile de retail să mai ”umfle” preţul cu taxe de raft şi să refactureze tot felul de servicii, ducându-şi profitul în afară, explică preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu.

    Liderul din agricultură face publică, în premieră, o iniţiativă prin care consumatorii vor ştii exact ce preţ s-a achiziţionat un produs şi vor putea face comparaţia cu ce găsesc în magazine, cântărind singuri cine face profit uriaş.

    Fermierii intenţionează să îşi facă propriul monitor al preţurilor, unul cu preţurile de la poarta fermei.

    ”Vorbim de o iniţiativă LAPAR şi ne propunem să monitorizăm zilnic preţul produselor agricole la poarta fermelor şi aici mă refer pe de o parte la produsele care vor intra sub incidenţa Legii 321: legume, fructe, carne, lactate, dar şi la cereale. În acest fel cumpărătorul are posibilitatea să-şi caute răspuns la întrebarea – de ce preţurile din supermarketuri sunt atât de mari?

    De produsele pleacă de la producător la un preţ foarte mic şi ajung în plasa cumpărătorului la preţuri şi de 4-5 ori mai mari. Prin această monitorizare a preţurilor consumatorul îşi formează o imagine clară şi poate identifica singur cine câştigă cel mai mult”, a declarat pentru Agrointeligenţa Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

    Citiţi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Opinie Rareş Măcinică, Lagermax AED Romania: Putem oare să avem şi noi un The Entrepreneurship 2020 Action Plan pentru România?

    Role Models – să formăm echipe mixte din antreprenori şi manageri de multinaţionale care să se întâlnească frecvent cu elevi şi studenţi din toată ţara, să mergem în grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, în zone defavorizate, în zone rurale şi să împărtăşim nu numai poveştile noastre de succes, dar proactive, să identificăm potenţiali tineri antreprenori şi să îi formăm.

    Creearea de oportunităţi antreprenoriale practice. Studiile arată că între 15%-20% din liceenii care au participat în programe organizate de companii, mai târziu îşi vor deschide propria afacere.

    În peste 50% din ţările UE, educaţia antreprenorială face parte din educaţia secundară şi este OBLIGATORIE. În România, educaţia antreprenorială este predată 1 oră pe săptămână, în clasa X-a de liceu. Uniunea Europeană şi-a propus ca educaţia antreprenorială să fie OBLIGATORIE la nivel primar, secundar, terţiar. Şi la noi trebuie să se întâmple la fel.

    Formarea de „clustere antreprenoriale” într-o anumită zonă geografică şi transformarea acestor clustere în zona favorizată din punct de vedere fiscal, legislativ…

    Program prin care tinerii antreprenori pot deveni potenţiali furnizori pentru companiile multinaţionale sau alte companii antreprenoriale cu experienţă.

    Elaborarea în cel mai scurt timp a unui Plan de Acţiune 2020, la nivel naţional, pentru crearea unui mediu unde antreprenorii pot să dezvolte, pot să crească.

    Am luat o iniţiativă, cred eu utilă pentru antreprenorii români, aceea de a oferi consultanţă gratuită pentru nevoile lor de transport/ logistică. Asta înseamnă că oricine lucrează la un business plan şi are nevoie de un sfat competent despre cum să îşi organizeze şi eficientizeze activitatea de transport şi logistică, poate să ne contacteze şi, fără nici o obligaţie, îl ajutăm cu informaţii şi analize. Mai ales ca domeniul nostru este unul mai puţin accesibil, cu un limbaj preponderent tehnic, specific…

    Mai mult, cred că putem face o echipă (un fel de „business angels” care să vină cu un „capital” suport) din mai mulţi oameni de afaceri sau manageri cu experienţă. Această echipă ar putea să ofere gratuit informaţii în zonele de HR, fiscalitate, juridic… pentru că riscul afacerilor antreprenorilor români să fie mai mic, iar zonele afacerii unde antreprenorul nu are competenţele necesare să fie „acoperite” de specialişti cu vechime.

    Am o mare convingere că putem să „restartăm”, cu o nouă generaţie, valorile, stima, demnitatea, respectul, originalitatea unei ţări. Până la urmă stă în puterea şi voinţa noastră să o facem. Ştiu că în momentele importante se trezeşte în noi o putere şi o unitate de invidiat, dar trebuie să fim consecvenţi.

    Când oamenii adaugă valoare, ţara devine o valoare.

    Oriunde eşti, oricum ai trăi, liber sau constrâns, în dreptate sau inegalitate, nimeni nu va putea opri vreodată gândurile, visurile, pasiunile, aspiraţiile, credinţa, entuziasmul sau dorinţele.

    Un proverb chinezesc spune că „Fiecare generaţie va culege ceea ce a semănat fosta generaţie.”

    Eu cred că România poate deveni mai frumoasă, mai puternică, mai înţeleaptă atât timp cât rămânem uniţi, între noi, noi din prezent, noi care vom veni, noi care vom urma…
De fiecare dată când citesc despre reuşitele tinerilor antreprenori români, mă simt mândru şi fericit ca după o mare victorie. Fericit că oriunde suntem, oricum am trăi, liberi sau constrânşi, în dreptate sau inegalitate, nimeni nu va putea să omoare speranţa. Speranţa într-o generaţie viitoare pragmatică, independentă şi plină de curaj.

    1. „To bring Europe back to growth and create new jobs, we need more entrepreneurs. The Entrepreneurship 2020 Action Plan is the Commission’s answer to challenges brought by the gravest economic crisis in the last 50 years. Entrepreneurship makes economies more competitive and innovative and is CRUCIAL in achieving the objectives of several European sectorial policies. New companies, especially SMEs, represent the most important source of new employment: they create more than 4 MILLION NEW JOBS EVERY YEAR in Europe” The Entrepreneurship 2020 Action Plan – European Commission. 

    2. Se spune că fiecare generaţie va culege ceea ce a semănat fosta generaţie. Antreprenoriatul nu are implicaţii doar la nivel economic sau social. Antreprenoriatul are în primul rând un impact nemijlocit în Mentalitatea şi Comportamentul unei generaţii, unui popor, unei ţări. Antreprenoriatul este o REVOLUŢIE.

    3. Dacă noi (mediul de business, presa, politicul, sistemul educaţional…) nu vom reuşi ACUM şi AICI să întindem o mână de ajutor noii generaţii, România ca stat şi popor va pierde cel puţin 10 de ani de evoluţie şi transformare. Iar Business Magazin, ediţie de ediţie, face acest lucru.

    4.Generaţia Millennials, tineri născuţi între anii 1980-2000, vine cu principii, valori şi credinţe, vine cu abordări progresiste, inovaţie, idealuri umane.

    5. Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată.

    6. Conform datelor disponibile de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al patrulea 2014, şomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, faţă de 5,4% în cazul adulţilor. Ceea ce indică un raport de 4,46 şomeri tineri la un şomer adult.

    7. Cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri.

    Numărul de companii nou-înfiinţate în 2014 a fost de 101.000, cu aproape 19% mai mic decât în 2013, reprezentând cel mai mic număr de companii create în ultimii şapte ani în România.

  • “Ce s-a întâmplat cu România la Euro 2016 se întâmplă zilnic cu România”. Ştucan, despre adevăratele motive ale prăbuşirii fotbalului dintr-o ţară coruptă până în măduva oaselor

    Cum am ajuns în acest punct abisal?

    Explicaţiile nu ţin doar de sistemul de joc folosit de Iordănescu sau de netitularizarea unui jucător sau a altuia. Ele sunt multe. Şi neplăcute.

    Câtă vreme sistemul corupt din fotbalul românesc comunist a fost consolidat după 1990 de Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir şi îi înghite încet-încet şi pe actualii conducători ai federaţiei, disperaţi să fie votaţi de nişte preşedinţi de club troglodiţi, mirosind a transpiraţie, care vin la Adunarea Generală doar pentru bufetul oferit gratis de FRF

    Câtă vreme sistemul din fotbal este validat de mediul politic care numeşte preşedinţii la FRF, LPF, MTS şi COSR din rândul sau cu ajutorul serviciilor secrete

    Câtă vreme cluburile din România sunt introduse în insolvenţă de cămătarii care-i creditează, doar pentru a scăpa de datoriile la stat şi la jucători.

    Câtă vreme singurul club din România care a câştigat Cupa Campionilor nu se mai numeşte ca în 1986, la Sevilla, şi este supt, ca de o lipitoare grasă, de multiplul condamnat George Becali.

    Câtă vreme, sub ochii îngăduitori ai DNA, meciurile trucate sugrumă primele trei ligi, aflate în ofertele caselor de pariuri, în timp ce unii dintre jurnalişti plâng că Şumudică a fost suspendat

    Câtă vreme 80 la sută dintre fotbaliştii din România sunt neplătiţi de peste 3 luni şi folosiţi pentru trucarea meciurilor

    Câtă vreme strategia LPF este doar să împartă drepturile TV, iar cea a cluburilor este doar de a încasa şi a cheltui acei bani nejustificaţi de calitatea fotbalului pe care îl oferă

    Câtă vreme jucătorii care au vorbit curajos despre meciuri trucate nu-şi mai găsesc de lucru într-un sistem putred care îi refuză ca pe nişte viermi trădători

    Câtă vreme secretarul general al FRF, Gabriel Bodescu, negociază cu conducerea Astrei cât şi când să-i suspende antrenorul prins cu cont la pariuri

    Câtă vreme Gică Popescu, căpitanul Generaţia de Aur, a ajuns după gratii pentru complicitate într-un caz de fraudare a cluburilor din România

    Câtă vreme Gică Hagi, cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor, promovează Viitorul şi apoi se salvează doi ani consecutiv de la retrogradare cu meciuri suspectate de a fi aranjate pentru pariuri

    Câtă vreme conducerile cluburilor fraudate în Dosarul Transferurilor nu s-au considerat prejudiciate în urma devalizării societăţilor lor cu peste 10 milioane de dolari, preferând să tacă din gură complice

    Câtă vreme actuala conducere FRF a închis ochii la fel de complice când Steaua a sabotat turneul din Antalya şi, mai grav, când soţia antrenorului de la Steaua a încercat să convingă jucătorii de la Zimbru să nu joace amicalul cu România

    Câtă vreme, fotbaliştii continuă să moară pe teren sau în ambulanţe lipsite de dotare, contractate de oficialii iresponsabili ai cluburilor, iar oficialii FRF şi LPF amână în şedinţa Comitetului Executiv propunerile de schimbare a regulamentului care vizau siguranţa jucătorilor pentru a-şi da prime pentru participarea la turneul final

    Câtă vreme unii au ajuns să plângă după Mircea Sandu, prietenul, partenerul şi uneori creditorul infractorilor din fotbalul românesc

    Câtă vreme niciun club din România nu are un departament competent de marketing şi, exceptând Academia Hagi, niciun centru decent de copii şi juniori

    Câtă vreme regulamentele sunt făcute ambiguu pentru a favoriza aşa zişii investitori care vor doar să devalizeze cluburile de banii din drepturile TV

    Câtă vreme majoritatea antrenorilor din fotbalul românesc este şcolită de o federaţie care le-a dat licenţele la grămadă, pe repede înainte

    Câtă vreme fotbaliştii români primesc o educaţie tactică sănătoasă abia când se transferă în străinătate, deşi aceste lucruri se învaţă în juniorat

    Câtă vreme Bogdan Stancu, golgeterul echipei naţionale la turneul final, joacă la Genclerbirligi, un club modest din Turcia

    Câtă vreme selecţionerul a fost numit politic, deşi nu mai antrenase de 10 ani

    Câtă vreme avem un stadion naţional construit la un preţ umflat şi care a stat închis mai bine de jumătate de an din cauza haosului birocratic şi legislativ.

    Câtă vreme sportul românesc nu beneficiază de o lege a sponsorizării

    Câtă vreme ne considerăm români doar când mai câştigăm o medalie răzleaţă în vreun sport pe care-l dominam acum un deceniu

    Câtă vreme sistemul corupt din fotbal este doar o copie şi în acelaşi timp o prelungire a corupţiei generalizate din societate.

    Câtă vreme puşcăriile sunt pline de scriitori, iar străzile pline de puşcăriabili.

    Câtă vreme românii votează primar un personaj aflat după gratii. 

    Câtă vreme asistăm nepăsători cum ţara ne este furată de sub picioare.

    Câtă vreme responsabilii adevăraţi pentru moartea a 64 de tineri în clubul Coletiv sunt în continuare în libertate.

    Câtă vreme oamenii mor cu zile în spitalele din România, colonizaţi de bacterii ucigaşe.

    În fine, câtă vreme toate aceste lucruri se întâmplă, avem ţara pe care o merităm.

    Ce s-a întâmplat cu România la Euro 2016 nu este o întâmplare. Este ce se întâmplă zi de zi cu România.

    Depinde doar de noi ca lucrurile să se schimbe. Schimbarea poate începe azi, mâine sau, respectând fatalitatea acestui neam, niciodată.

  • Patru studenţi vor să înveţe românii cum să facă agricultură eficient cu ajutorul dronelor

    M-am întâlnit cu Robert Mistovschi dimineaţa într-o cafenea din centrul Bucureştiului. Colegii lui se aflau în examene şi nu au putut veni, iar Robert urma să susţină un test după-amiaza aceea. Între facultate, joburi şi viaţă socială, cei patru au gândit un sistem care sprijină agricultura să susţină o populaţie globală în creştere.

    Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 9,6 miliarde de oameni vor locui pe planetă, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând aceeaşi suprafaţă de teren arabil. De aceea trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie.

    Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metode arhaice de a face agricultură către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    Serafim este un start-up aflat la început de drum şi care vrea să aducă tehnologia şi precizia în această ecuaţie prin implementarea dronelor şi senzorilor în acest domeniu care a rămas aproape neschimbat de zeci de ani.

    Produsul oferit de studenţii români are o componentă de hardware (o dronă care survolează terenurile şi senzori ce sunt introduşi în pământ) şi una de software (platforma tehnologică) şi nu necesită un specialist pentru a-l utiliza.

    Drona de tip aripă, creată special pentru agricultură, zboară singură, fără ca fermierul să fie nevoit să o controleze, pe un traseu determinat, mi-a spus Robert. Spre deosebire de un quadcopter, drona Serafim planează mult, iar acest fapt îi dă o autonomie mai mare şi poate survola arii mai mari. Agricultorul obţine o imagine de ansamblu, dar, în plus, este informat şi despre starea de sănătate a plantelor. „Agricultorul va putea acţiona direct exact acolo unde este nevoie.“ A doua parte din componenta hardware este un senzor dezvoltat de cei patru care este capabil să-i dea fermierului informaţii, în timp real, despre temperatura solului, umiditate, PH-ul sau salinitatea acestuia. Pachetul de bază oferit de Serafim costă între 3 şi 5.000 de euro, în funcţie de ce doreşte clientul (dacă vrea să-şi modifice drona pentru anumite nevoi), însă potenţialii clienţi pot achiziţiona doar anumite componente din soluţia tinerilor, dacă au nevoie doar de o dronă pentru a survola zona sau doar de senzori pentru date. Însă pachetul complet este mai atractiv, deoarece, spune Robert Mistovschi, Serafim nu doreşte să se oprească aici, ci să facă următorul pas înspre big data, oferindu-le fermierilor date, analize şi previziuni bazate pe datele colectate de senzori, contra – cost sub formă de SaaS (software as service). „Noi o să colectăm date, pe care o să ne analizăm şi o să ne ajute să dăm predicţii, propuneri pentru anul care urmează“, afirmă Mistovschi.

    „Am dezvoltat o bază de date cu condiţii optime realizată cu partenerii noştri de la agronomie. Să zicem că temperatura solului scade sub un anumit prag, atunci acea informaţie este comparată cu cea din baza de date şi i se trimite o alertă fermierului. Pentru cultura «x» temperatura asta nu este optimă. Sau dacă temperatura solului este prea ridicată un fermier poate veni cu mai multă apă pe zona aceea şi îl informăm că procesul de creştere va fi unul accelerat şi el va şti când este timpul optim pentru recoltare. Acum au mai mult control asupra culturilor şi pot înţelege mai bine ce a mers şi ce nu“, a explicat el.

    Toate aceste componente funcţionează şi comunică wireless cu ajutorul tehnologiei LoRaWAN, care face posibilă comunicarea wireless la peste 50 km distanţă în câmp deschis. În pachetul oferit de Serafim intră şi o sesiune de training pentru fermieri, certificare de zbor şi o asigurare pentru dronă.

    Un prim test important îl vor susţine în această vară, când vor putea vedea exact cum funcţionează sistemul lor într-un mediu real şi vor putea analiza datele. Acest prim proiect realizat în colaborare cu un fermier este stabilit, dar Mistovschi mi-a mai spus că ar mai vrea să mai facă alte două asemenea proiecte în cele trei luni de vară. „Sperăm să obţinem anumite cifre pe care să le validăm, iar la final să putem zice că datorită soluţiei noastre «outputul» a crescut cu x%“

    Ei ţintesc o piaţă de mii de fermieri, cu peste 50-100 de hectare de teren, care sunt deschişi către tehnologie. „Unii fermieri au bugete de investiţii în tehnologie, investesc în silozuri noi, semănătoare noi, dar nu au mai folosit drone sau senzori“, a spus Robert Mistovschi. De asemenea, el susţine că recuperarea estimată a investiţiei ar fi situată undeva la 1-2 ani. Mistovschi este de părere că există o piaţă pentru produsele lor pe plan local, mai ales datorită faptului că România are una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din UE, „dar productivitatea este scăzută şi este o nevoie de creştere în acest sens. Soluţia noastră nu este doar pentru piaţa locală, ci pentru una globală, doar că implementarea o facem începând cu România“, a mai spus el.

    Grupul şi-a împărţit responsabilităţile: Bogdan Brînzei şi Daniel Vladu se ocupă de partea de hardware, Gabriel Rotaru lucrează la partea de software şi Robert Mistovschi este pe partea de business. „Am construit echipa în aşa fel încât să avem competenţe pe fiecare arie a start-up-ului.“

    Drona din imagine este un prototip cu toate componentele la vedere şi realizată din polistiren expandat, însă varianta finală va fi ranforsată cu fibră de carbon. Producţia se va face în România, iar marginea de profit ar fi undeva la 60-70% dacă utilizează distribuitori, dar cum ei fac aproape toate componentele câştigurile ar putea creşte şi mai mult, ceea ce îi face interesanţi pentru investitori, potrivit lui Mistovschi. „Vrem o afacere care să crească organic, dar în acelaşi timp înţelegem necesitatea unei runde de investiţii pentru a accelera procesul de creştere, şi pentru a ne oferi un avantaj competitiv. Nu vrem să ne grăbim, vrem să vindem pentru suma potrivită la timpul potrivit“.