Cotatia petrolului a scazut, in timpul tranzactiilor de marti,
la aproape 67 dolari pe baril, din cauza temerilor investitorilor
legate de soliditatea bancilor europene si amplificarea tensiunilor
geopolitice intre Coreea de Nord si Coreea de Sud.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, benzinele Efix 95 si Alto 101 costa 4,52 lei pe litru,
respectiv 5,13 lei pe litru.
Noile preturi ale sortimentelor de motorina Efix si Alto 55 sunt
4,37 lei litru si 4,66 lei pe litru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Joia trecuta, BP anuntase ca recupera circa 5.000 de barili pe
zi. Insa vineri, John Curry, purtatorul de cuvant al companiei
britanice, anunta o diminuare a cantitatii de petrol recuperate, la
nivelul de 2.200 de barili pe zi. Oficialul BP a explicat aceasta
diferenta prin faptul ca fluxul petrolului fluctueaza.
“Asa cum am spus de la inceput, este foarte dificil sa facem
masuratori. In primul rand dorim sa oprim scurgerile de petrol”,
subliniaza Curry.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vrem ca Petrom sa se transforme dintr-o companie de petrol si
gaze intr-o companie energetica.” Declaratia lui Wolfgang
Ruttenstorfer, CEO al OMV, din urma cu trei ani a fost urmarita de
strategia pusa in practica de managementul de la Bucuresti.
Interesul din ce in ce mai crescut pentru piata de energie si
pentru gaze se vede atat din declaratiile Marianei Gheorghe, CEO al
Petrom – care a prezentat vinerea trecuta proiectele companiei si
strategia de investitii pentru urmatorii cinci ani, cat si din
organizarea bugetului de investitii, cel putin pentru 2010.
Daca in ultimii cinci ani strategia de investitii a alocat peste
60% din cele aproape 4 miliarde de euro investite in Romania pentru
explorare si productie, restul de bani concentrandu-se pe rafinare
si marketing, din 2010 accentul ramane pe E&P, dar cealalta
jumatate este dominata de investitiile in gaze si energie.
Planurile Petrom sunt ca peste doi ani centrala de la Brazi sa
detina o cota de 10% din piata de electricitate; odata cu intrarea
acesteia in operare din 2011, Petrom va putea pune in practica si
un plan mai vechi, acela de extindere a lantului valoric al gazelor
prin alimentarea centralei in ciclu combinat din cadrul Petrobrazi.
Planurile pentru gaze sunt legate si de cresterea volumului
vanzarilor, dar si de extinderea operatiunilor in tarile
vecine.
In ceea ce priveste depozitarea gazelor, OMV Petrom vrea sa
construiasca un depozit de gaze in sud-vestul tarii, in perspectiva
realizarii gazoductului Nabucco, dupa cum a declarat vineri Gerald
Kapes, responsabil cu activitatea de gaze si de energie din
companie. Kapes nu a oferit detalii privind momentul si valoarea
unei astfel de investitii, precizand ca, in conditiile actuale de
piata, compania nu este interesata nici sa exporte gaze naturale.
Pentru 2010, OMV Petrom estimeaza o productie de gaze de 5,135
miliarde de metri cubi, in scadere cu 2,5% fata de nivelul din
2009. La finele anului trecut, compania era al treilea furnizor de
gaze naturale de pe piata libera, cu o cota de 11,2%. Primele doua
pozitii sunt ocupate de Romgaz, cu o cota de 27,4%, si grupul
Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cu 16,1%.
“Vechimea campurilor exploatate de Petrom este de 40-50 de ani,
fata de o medie de 30 de ani la nivel mondial, de aceea compania
vrea sa redezvolte 6-8 zacaminte, operatiune care dureaza 3-5 ani,
si sa modernizeze instalatiile din 3-5 zacaminte majore”, a afirmat
Pleininger.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“In economia Romaniei nu exista acel lucru care se cheama
strategie de interes national. Daca o strategie a fost o data
facuta bine, cu girul specialistilor internationali, ar fi normal
ca ea sa fie implementata pana la virgula, indiferent de
schimbarile guvernamentale care pot interveni intre timp.” Jean
Constantinescu este unul dintre specialistii din energie care a
urmarit indeaproape evolutia sectorului energetic din Romania.
A vazut an de an cum productia romaneasca de energie cu care
Romania a pornit in 1990 a ramas aceeasi, singura crestere venind
din reactoarele de la Cernavoda. In paralel, insa, companii precum
Termoelectrica sau Compania Nationala a Huilei au avut nevoie an de
an de subventii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele
energetice din Oltenia au intrat intr-o numaratoare inversa care
s-ar putea termina cu inchiderea lor din cauza ca nu respecta
normele de mediu, dar si cum rigiditatea statului in ce priveste
privatizarile productiei sau noile investitii s-a dublat de
reticenta fata de investitiile straine in sector.
Astfel, statul a incheiat de aproape doi ani parteneriate
public-private in valoare de 2 miliarde de euro cu companii
internationale pentru realizarea a trei noi centrale, doua pe gaz
si una pe carbuni. Aceste parteneriate insa nu au reusit sa treaca
de stadiul de studii de fezabilitate. La Braila, Termoelectrica,
Enel (Italia) si E.ON (Germania) aveau in plan o centrala pe
carbuni de 800 MW; la Galati, CEZ in parteneriat cu statul roman ar
trebui sa faca o centrala pe gaz, iar Termoelectrica alaturi de GDF
SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borzesti.
Insa ultimele declaratii ale ministrului economiei Adriean
Videanu arata ca Termoelectrica ar putea sa intre in faliment.
“Daca aceste proiecte in parteneriat public privat ar fi pornit,
probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat si nu s-ar fi ajuns
la discutia asta”, considera companiile implicate in cele trei
proiecte, companii de altfel foarte interesate de a avea propria
productie in Romania, dupa ce probleme cum e cea a “baietilor
destepti”, care au cumparat productia ieftina din Romania pentru
mai multi ani, fac piata libera locala destul de necompetitiva.
“Toata lumea dezvolta proiecte, vorbeste de ferme si parcuri
eoliene, dar ar fi bine ca aceste planuri sa se si materializeze”,
spune Mariana Gheorghe, adaugand ca realizarea unor astfel de
investitii depinde de cadrul legislativ si de capacitatea de a
obtine resurse de finantare.
Pentru Petrom, afirma Mariana Gheorghe, atat programul de
intrare pe piata electricitatii si a energiei eoliene, cat si
programul de eficienta energetica nu sunt insa “o adaptare la
moda”, ci o oportunitate de business, de natura sa aduca venituri
actionarilor.
Petrom asigura 25% din necesarul total de energie al Romaniei,
dar in acelasi timp consuma si 5% din consumul de energie. “Pana la
sfarsitul anului viitor, Petrom va asigura aproape 10% din
productia de electricitate a Romaniei, ceea ce va schimba profilul
companiei, care in mod traditional a fost o companie de petrol si
gaze”, spune Mariana Gheorghe.
Petrom a anuntat recent ca intra pe piata energiei eoliene, cu
un parc eolian cu o capacitate de 45 MW in Dobrogea, in care ar
urma sa investeasca 100 de milioane de euro pana in 2011. La
aceasta se va adauga centrala electrica de 860 MW de la Brazi, ce
va folosi gaze din productia proprie si va intra in functiune la
anul, la fel ca si parcul eolian, urmand sa faca din Petrom unul
din cei mai mari furnizori de energie din Romania.
Cresterea eficientei energetice, cu scopul de a reduce emisiile
de carbon, are loc prin modernizarea activitatilor de extractie si
rafinare in sectorul de extractie si de rafinare a hidrocarburilor
si limitarea pierderilor la instalatii. “Avem in total peste 250 de
campuri de extractie in tara, la unele nu s-au mai facut investitii
de ani de zile, asa incat potentialul de imbunatatire a eficientei
este mare – vorbim de o crestere de 20-30%”, afirma Gheorghe.
Anul trecut, Petrom a avut o cifra de afaceri putin peste 3
miliarde de euro, in scadere de la 4,5 miliarde in 2008. In primul
trimestru din 2010, compania a avut afaceri de aproape un miliard
de euro si un profit de aproape 200 de milioane de euro, in
conditiile in care productia de hidrocarburi s-a redus cu 4%, iar
vanzarile in acelasi segment au scazut cu 22%. Din bugetul de
investitii de 1,6 miliarde de euro pentru 2010, compania a alocat
un sfert pentru segmentul de gaze si electricitate.
Compania a fost anul trecut cel mai mare beneficiar de finantare
de la BERD din Romania, cu un credit de 200 de milioane de euro
pentru centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de
300 de milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice.
BERD detine circa 2% din actiunile Petrom, ai carei actionari
majoritari sunt grupul austriac OMV, cu 51%, si statul roman cu
circa 40%.
“Daca am fi prezentat (Guvernul – n. red.) un program credibil
pe termen scurt, mediu si lung, facut cu obiective tangibile, asa
cum este facut un plan de afaceri, cu calcule clare, cu surse de
finantare, am fi avut sanse sa evitam aceste masuri. In conditiile
in care exportul nu te ajuta, iar cresterea consumului nu este un
lucru realizabil cel putin pe termen scurt, singurul lucru care te
ajuta sunt investitiile pe scara mult mai larga. Nu putem sa
depunem armele acum”, spune Mariana Gheorghe.
Cititi un interviu cu CEO-ul Petrom pe
www.zf.ro
“Vom externaliza aceste activitati, dar datoriile istorice
greveaza. Apoi, Termoelectrica, cu ce va ramane, va intra in
faliment. La discutiile cu FMI le-am spus ca cea mai buna minciuna
este adevarul, le-am spus ca datoriile Termoelectrica nu pot fi
platite” , a declarat Videanu, marti, intr-o conferinta de
presa.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
In Bucuresti pretul unei gigacalorii este de 286 de lei. Din
acest tarif, pe hartie, Guvernul suporta 75,57 de lei, Primaria
Capitalei 91,43 de lei iar populatia racordată la sistemul
centralizat de termoficare plateste 119 lei. In cazul in care,
Guvernul si-ar retrage subventia, care reprezinta 26 la suta din
pretul unei gigacalorii, atunci facturile la apa calda si caldura
ale bucuresenilor aproape se dubleaza.
Cititi mai multe pe
www.gandul.info