BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Lavrov acuză Kievul că exercită presiuni pentru ca Tiraspolul să accepte condiţiile Chişinăului

    “Din nefericire, în stadiul actual, rolul Ucrainei în ultimul an în eforturile faţă de reglementarea conflictului transnistrean nu au fost echilibrate aşa cum ar trebui să fie cele ale unui mediator şi unui garant. Ucraina pare să fi acţionat şi continuă să acţioneze pentru organizarea a ceva similar unei blocade economice împotriva Transnistriei şi, conform evaluării mele, foloseşte ultimatumuri pentru a-i mulţumi pe cei care vor ca probabilitatea unei asocieri a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (să transpară), determinându-i pe transnistreni să accepte condiţiile pe care le impune Chişinăul”, a declarat Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova cu ministrul de Externe din Gabon, Emmanuel Issoze-Ngondet.

    Lavrov a reiterat faptul că Ucraina şi Rusia nu sunt numai mediatori, ci şi garanţi în conflictul dintre Chişinău şi Tiraspol, în timp ce Statele Unite, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa sunt observatori.

    Tiraspolul şi Moscova au denunţat în mai multe rânduri “blocada economică” impusă de Republica Moldova şi Ucraina regiunii separatiste după ce Kievul a decis consolidarea măsurilor de securitate şi control la frontiera cu Republica Moldova în regiunea transnistreană.

  • REACŢIA Ungariei după comentariile lui Victor Ponta privind poziţia faţă de Rusia

    Ministerul ungar a declarat că Ungaria a acţionat întotdeauna în conformitate cu poziţia europeană în pofida efectelor negative semnificative pe care aceasta le-a avut asupra economiei ungare.

    Citând date Eurostat, ministerul a afirmat că, în pofida sancţiunilor şi a embargoului, România şi-a putut creşte exporturile către Rusia cu 5 procente.

    Reacţia intervine după ce premierul român Victor Ponta a declarat, într-o întâlnire avută, marţi, cu reprezentanţi ai presei străine, că poziţia Ungariei faţă de Rusia nu este doar un subiect de îngrijorare pentru România şi ar trebui să reprezinte un subiect de discuţie la nivel european.

    “Nu vreau să vorbesc despre un vecin, dar cred că poziţia Ungariei faţă de Rusia nu este doar un motiv de îngrijorare pentru România, ar trebui să fie un subiect de discutat la nivel european”, a spus Ponta, citat de Reuters.

    În articol este amintit că, anul trecut, Ungaria a atribuit companiei ruse Rosatom un proiect de construcţie a două reactoare nucleare de câte 1.200 MW, finanţat parţial dintr-un credit rusesc, ceea ce a generat critici la adresa faptului că Ungaria este apropiată de Rusia în contextul conflictului din regiune.

    Ponta a mai arătat, potrivit Bloomberg, că relaţiile României cu premierul maghiar Viktor Orban sunt mai puţin strânse decât cu oficialii altor ţări vecine.

  • Curtea de arbitraj din Sankt-Petersburg autorizează evacuarea consulatului general al Poloniei

    În ultimii 20 de ani, diplomaţii polonezi nu au plătit chiria. Valoarea totală a notei de plată a ajuns la 1,2 milioane de dolari, sumă calculată pe ultimii trei ani, aceasta fiind perioada maximă pentru care pot fi recuperaţi banii conform legii.

    “Emiterea ordinului nu înseamnă că lichidatorii vor fi implicaţi în mod automat”, a declarat Andrei Cernih, şeful echipei juridice a Inpredservis, compania de stat care deserveşte misiunile străine.

    Compania a trimis o propunere consulatului general al Poloniei de reluare a negocierilor pentru căutarea unei soluţii diplomatice la această problemă, a declarat el. adăugând că nu a primit niciun răspuns până în prezent.

    Consulatul polonez refuză să comenteze situaţia.

    În februarie, tribunalul a ordonat consulatului general polonez să îşi achite datoria.

    Reclamantul susţine că Uniunea Sovietică şi Polonia au semnat un acord interguvernamental în 1983, în conformitate cu care două clădiri au fost ocupate de consulatul general. Totuşi, Polonia s-a retras din acord unilateral în 1993 şi nu s-a convenit asupra unei noi chirii de atunci.

  • Prima reacţie a lui Vladimir Putin după absenţa de 10 zile: Viaţa ar fi plictisitoare fără bârfe

    “Viaţa ar fi plictisitoare fără bârfe”, a comentat Putin speculaţiile cu privire la dispariţia sa din viaţa publică de aproape două săptămâni.

    Preşedintele kîrgîz, Almazbek Atambaiev, a declarat luni în cadrul unei întâlniri cu omologul său rus că acesta din urmă nu numai că este în sănătos, ci chiar a condus maşina. “Vladimir Vladimirovici m-a adus cu maşina şi a condus chiar el. Aşa că acestea sunt doar zvonuri”, a declarat Atambaiev la Sankt Petersburg.

    Preşedintele kîrgîz a adăugat că deseori apar zvonuri şi despre starea sa de sănătate, dar acestea sunt nefondate.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al lui Putin a luat în derâdere ipotezele cu privire la dispariţia din viaţa publică a preşedintelui, care afirmau că acesta este paralizat, răpit de armată sau că abia s-a întors din Elveţia.

    “L-aţi văzut cu toţii pe preşedintele paralizat, răpit de generali? Tocmai s-a întors din Elveţia, unde a asistat la naşterea unui copil”, a glumit Peskov, enumerând teoriile cu privire la absenţa lui Putin.

    Un jurnalist străin i-a cerut lui Peskov să comenteze informaţiile apărute duminică în cotidianul austriac Kurier, potrivit cărora Putin suferă de dureri de spate, iar un medic vienez a mers la Moscova pentru a-l trata. “Da, a fost unul dintre generalii care l-au răpit pe Putin”, a răspuns Peskov.

    Vladimir Putin, în vârstă de 62 de ani, şi-a anulat săptămâna trecută participarea la o serie de evenimente planificate anterior, inclusiv o vizită în Kazahstan, o republică din Asia Centrală, şi semnarea unui acord cu republica separatistă georgiană Osetia de Sud, relatează AFP pe site-ul său de Internet.

    Absenţa sa neobişnuit de lungă a declanşat un adevărat val de speculaţii, inclusiv că liderul rus ar fi devenit tată, ar fi fost înlăturat de la putere printr-o lovitură de palat, s-ar fi îmbolnăvit, şi-ar fi făcut o operaţie estetică sau ar fi murit.

    O serie de glume morbide s-au propagat ca un incendiu pe reţele de socializare – ultimul bastion al libertăţii de exprimare în Rusia – iar hashtagul #Putinumer (#Putinmort) a devenit foarte popular pe Twitter.

    Canalul independent de televiziune pe Internet Dojd (Ploaie) a anunţat duminică, citând surse neprecizate, că preşedintele rus a făcut gripă şi s-a retras la reşedinţa de pe Lacul Valdai (nord).

    Rusia marchează săptămâna aceasta un an de la referendumurile organizate în pripă în Peninsula ucraineană Crimeea care au condus la anexarea teritoriului din nordul Mării Negre.

    Putin a declarat, într-un documentar difuzat duminică, cu această ocazie, că Rusia era pregătită, în urmă cu un an, să-şi pună forţele nucleare în stare de alertă de război din cauza situaţiei din Crimeea.

     

  • Oponenţii lui Putin îşi iau măsuri de securitate: Ştim că a existat o listă de ţinte de tip Nemţov

    Potrivit publicaţiei britanice, oponenţii lui Putin adoptă aceste măsuri suplimentare de teamă, în urma asasinării lui Boris Nemţov pe 27 februarie în apropiere de Kremlin.

    Directorul postului liberal de radio Ecoul Moscovei, Aleksei Venediktov, unul dintre cei mai importanţi jurnalişti, a părăsit Rusia în cursul acestei săptămâni, împreună cu fiul său, către Israel, după ce a primit un pont potrivit căruia ar putea fi vizat.

    “Ştim că a existat o listă de ţinte”, a declarat Venediktov într-un interviu pentru ediţia de vineri a revistei Time.

    Potrivit unui articol publicat de ziarul de opoziţie Novaia Gazeta, numele lui Venediktov se află pe o “listă de execuţii” despre existenţa căreia oficiali de la Kremlin l-au informat pe preşedintele rus Vladimir Putin în urma asasinării lui Nemţov.

    Venediktov a părăsit Moscova cu o zi înainte ca Novaia Gazeta să publice articolul, iar în prezent s-ar afla la Paris, scrie The Telegraph.

    Meandrele anchetei cu privire la asasinarea lui Nemţov au alimentat îngrijorări, în Rusia, cu privire la posibilitatea comiterii unor noi asasinate, în cadrul unui adevărat război între clanuri din cadrul aparatului rus de securitate.

    Între alte nume de pe listă, în afară de cel al lui Nemţov s-ar mai afla cel al prezentatoarei de televiziune Ksenia Sobciak şi al fostului magnat Mihail Hodorkovski, care a ispăşit zece ani de închisoare înainte să fie graţiat, în 2013, şi să se mute în Europa.

    Sobciak, o jurnalistă renumită şi unul dintre liderii protestelor organizate în urma alegerilor din 2011 şi 2012, denunţate ca fraudate, este cunoscută în întreaga Rusie ca prezentatoare de televiziune. “Din nefericire, am fost nevoită să-mi sporesc aranjamentele de securitate. Acum trebuie să mă deplasez însoţită de gărzi de corp”, a declarat Sobciak vineri pentru site-ul Gazeta.ru.

    Purtătoarea de cuvânt din Rusia a lui Hodorkovski, care trăieşte în prezent în Elveţia, a postat miercuri o fotografie cu o jerbă funerară pe care afirmă că a găsit-o la uşa apartamentului ei din Moscova.

     

  • Ikea închide o revistă online în Rusia de teamă că ar încălca legea cu privire la “propaganda gay”

    Gigantul suedez în domeniul producţiei şi vânzării de mobilă a apreciat într-un comunicat că unele articole din “Ikea Family Live” ar putea fi considerate “propagandă” gay în Rusia, relatează BBC News online.

    Legea controversată a fost promulgată de către preşedintele rus Vladimir Putin în 2013, atrăgând un val de critici din partea organizaţiilor din domeniul drepturilor omului. Potrivit acestor organizaţii, legea a fost adoptată cu scopul de a interzice evenimente referitoare la drepturile homosexualilor, o acuzaţie pe care Moscova o dezminte.

    “Atunci când facem afaceri, noi respectăm legislaţia ţărilor în care activăm, iar pentru a evita încălcări am luat decizia să oprim publicarea revistei în Rusia”, anunţă Ikea într-un comunicat în rsă.

    Revista – care este publicată în 25 de ţări – “prezintă diverse aspecte ale vieţii oamenilor acasă, indiferent de vârstă, gen, orientare sexuală, naţionalistate şi religie”, se subliniază în comunicat.

    “Revista reflectă valorile companiei Ikea, ca drepturi egale şi oportunităţi pentru toţi”, insistă gigantul.

    Biroul de presă al Ikea în Rusia nu a primit niciun avertisment oficial pe tema “propagandei gay”, potrivit AFP, citată de BBC.

    Autorităţile ruse nu au comentat gestul Ikea.

    Gigantul a fost fondat în Suedia în 1943 şi a devenit una dintre cele mai de succes multinaţionale.

    Controversata lege rusă prevede amenzi dure pentru oricine oferă informaţii despre homosexualitate persoanelor cu vârsta sub 18 ani.

  • Fostul ministru suedez Carl Bildt a fost vizat în 2013 de o campanie de denigrare în Rusia

    Agenţia suedeză de cercetare în domeniul apărării a dezvăluit că fostul ministru de Externe şi premier Carl Bildt a fost victima unei campanii de denigrare. Presa rusă de stat a afirmat în 2013 că Bildt spiona Rusia ca să se răzbune pentru o înfrângere suferită de regele suedez Karl al XII-lea în urmă cu 300 de ani.

    La vremea respectivă, Carl Bildt era ministru de Externe şi a ajutat la crearea Parteneriatului Estic, o iniţiativă a Uniunii Europene în favoarea apropierii de ţări est-europene precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

    Criza din Ucraina a început în 2013, pe fondul intensificării tensiunilor referitor la poziţia Kievului faţă de Europa. Preşedintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a decis să nu semneze un Acord de asociere cu UE şi a optat în schimb pentru o cooperare mai strânsă cu Rusia.

    Înaintea acestei decizii, “Rusia considera Parteneriatul Estic şi oferta UE de apropiere cu Ucraina drept o ameninţare şi a încercat să o contracareze discreditându-l pe Bildt”, a declarat, pentru ziarul suedez Dagens Nyheter, Ulrik Franke, autorul raportului privind campania rusă de denigrare.

    Bildt a fost descris ca un agent al CIA în emisiunea Vesti Nedeli de la televiziunea Russia-1, care a criticat de asemenea cultura Suediei. Potrivit lui Franke, ideea era să sugereze că Suedia este o ţară “ciudată” şi nu respectă “standardele convenţionale”.

    Dezvăluirile despre campania împotriva lui Carl Bildt au apărut la o zi după ce Consiliul Nordic de Miniştri şi-a închis sediile din Sankt Petersburg şi Kaliningrad, în urma unor acuzaţii din partea Rusiei conform cărora organizaţia era plină de “agenţi străini”.

  • Banca centrală a Rusiei a redus dobânda cheie pentru a doua oară în acest an, la 14%

    Aceasta este a doua scădere a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului. În urma şedinţei din luna ianuarie, instituţia bancară a decis să reducă dobânda de politică monetară cu două puncte procentuale, de la 17% la 15%, relatează Bloomberg.

    Rubla a scăzut cu 0,2% faţă de dolar, în urma anunţului băncii centrale, la 61,3280 unităţi pentru un dolar.

    “Stabilitatea rublei ar putea fi un semn că investitorii se aşteptau la o tăiere chiar mai mare a dobânzii cheie”, a declarat Per Hammarlund, analist al băncii SEB.

    Preţurile de consum au crescut cu 16,7% în februrie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, în timp ce, în ianuarie, rata inflaţiei s-a situat la 15%, în contextul în care rubla s-a depreciat semnificativ, iar Moscova a impus interdicţii asupra importului de alimente din statele UE şi SUA, ca răspuns la măsurile luate de acestea împotriva Rusiei, din cauza conflictului din Ucraina.

    Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, estimează că inflaţia va încetini pe fondul contractării economiei ruse şi al reducerii cererii interne.

    Produsul intern brut a scăzut cu 1,5% în ianuarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit primelor estimări ale guvernului rus. Economia ar putea să se contracte cu 3% în acest an, după ce anul trecut a crescut cu 0,6%, conform prognozei guvernului de la Moscova.

    În luna decembrie a anului trecut, banca centrală a Rusiei a crescut dobânda cheie de la 10,5% la 17%, aceasta fiind cea mai importantă majorare într-o singură etapă din ultimii 16 ani. Pe parcursul anului trecut, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară de şase ori, de la 5,5%.

  • Acord între Ungaria şi Rusia asupra combustibilului nuclear. Rosatom: Acordul este susţinut de către UE

    Potrivit agenţiei, un purtător de cuvânt al Rosatom a mai declarat că firma nu are nimic de adăugat la poziţia Guvernului ungar, care a dezminţit informaţii de presă potrivit cărora Uniunea Europeană (UE) blochează importurile de combustibil nuclear ale Ungariei.

    Ziarul Financial Times (FT) a scris în ediţia de miercuri că Euratom a refuzat să aprobe planul Ungariei de a importa combustibil nuclear numai din Rusia.

    Ungaria a contestat decizia, dar Comisia Europeană (CE) a susţinut decizia Euratom de a respinge contractul, potrivit publicaţiei britanice.

    Un purtător de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat vineri dimineaţa, într-o conferinţă de presă, că articolul FT este “fals şi induce în eroare”. El a precizat că acest contract urmează să fie finalizat “în câteva săptămâni” şi că va ţine cont de observaţiile Euratom.

    Kovacs a subliniat totodată că prevederile din documentele respective şi negocierile în curs sunt informaţii clasificate.

    De asemenea, şeful de cabinet al premierului Ungariei Viktor Orban, Janos Lazar, a declarat că există “şanse foarte mari” ca Ungaria şi Rusia să ajungă la un acord cu privire la furnizarea de combustibil nuclear pentru centrala nucleară de la Paks care să fie acceptabil pentru UE.

    El a spus că participat la o întâlnire cu oficiali din cadrul Euratom, la Luxemburg, miercuri, răspunzând unei întrebări despre articolul FT, potrivit căruia acordul dintre Ungaria şi Rusia privind modernizarea singurei centrale nucleare ungureşti ar fi fost blocat de către UE din cauza importării de combustibil nuclear exclusiv din Rusia.

    Şeful de cabinet al lui Orban a anunţat că se lucrează la o soluţie în vederea garantării unei aprovizionări în siguranţă cu combustibil nuclear a Ungariei şi care să “permită şi ruşilor să participe la aprovizionare”.

    Oficialul ungur a apreciat că nu este în interesul UE să blocheze modernizarea centralei de la Paks.

  • Uniunea Europeană a blocat un acord nuclear încheiat între Rusia şi Ungaria anul trecut

    Anul trecut, Rusia şi Ungaria au ajuns la o înţelegere pentru construirea a două reactoare nucleare cu o capacitate de 1.200 MW în Paks, oraş situat la aproximativ 120 de kilometri de Budapesta.

    Rusia urma să împrumute Ungariei până la 10 miliarde euro pentru finanţarea construcţiei reactoarelor la centrala nucleară din apropierea oraşului Paks, potrivit înţelegerii între premierul ungar, Viktor Orban, şi preşedintele rus, Vladimir Putin, care ar fi acoperit circa 80% din valoarea proiectului.

    Contractele pentru proiectarea, construirea şi mentenanţa reactoarelor au fost atribuite unei subsidiare a grupului rus Rosatom în luna decembrie a anului trecut. De asemenea, acordul dintre Rusia şi Ungaria prevedea ca centrala nucleară de la Paks să utilizeze combustibil importat exclusiv din Rusia.

    Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom), care trebuie să avizeze toate contractele de alimentare cu combustibil, a decis să nu aprobe înţelegerea în forma propusă de Ungaria şi Rusia. Guvernul de la Budapesta a făcut apel contra deciziei Euratom, însă Comisia Europeană a menţinut hotărârea iniţială.

    Pentru a continua proiectul alături de Rusia, Ungaria ar trebui, în aceste condiţii, fie să renegocieze termenii contractului în ceea ce priveşte importul de combustibil, fie să acţioneze legal împotriva Comisiei Europene.

    Criticii acordului dintre Ungaria şi Rusia şi-au arătat teama privind creşterea dependenţei energetice a Ungariei faţă de Rusia. De asemenea, mai mulţi oficiali europeni şi-au manifestat îngrijorarea legată de faptul că Moscova foloseşte politica din domeniul energiei pentru a diviza Europa şi pentru a crea tensiuni între statele membre UE în ceea ce priveşte menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei.