BusinessMagazin

Tag: banci

  • BRD si CEC acorda si anul acesta prefinantari pentru subventiile agricole pe suprafata

    Fata de anii precedenti, acordul din acest an are ca noutate o
    majorare a prefinantarii subventiei obtinute de clienti de pana la
    80% din valoarea sumelor de incasat ca subventie, certificate prin
    adeverinta APIA. Un alt avantaj il constituie documentatia
    simplificata, care permite obtinerea creditului in baza adeverintei
    APIA si a garantiei Fondului de Garantare. Obtinerea garantiei FGCR
    nu presupune deplasarea clientului la Fond, intrucat documentul
    este accesat direct prin intermediul bancii.

    CEC si-a anuntat, la randul sau, in urma cu cateva zile intentia de
    a incheia cu APIA si FGCR conventia pentru acordarea de credite
    pentru beneficiarii de SAPS. Valoarea creditului va fi de 80% din
    suma cuvenita prin subventia pe suprafata, denominat in lei la
    cursul leu/euro comunicat de BNR la data solicitarii creditului.
    CEC a facut cunoscuta si dobanda (intre 9,4% si 9,9% in functie de
    clasa de risc a clientului) si comisionul (0,25% din creditul
    acordat).

    Pana la 30 iunie, APIA a efectuat plati in valoare de 689,54
    milioane de euro, reprezentand plata subventiei agricole pe
    suprafata, pentru un numar de 1.088.279 fermieri. in acelasi timp
    au fost efectuate plati nationale directe complementare (PNDC1) in
    cadrul campaniei 2010 in valoare de 304,5 milioane euro.
    Schemele/masurile de sprijin pe suprafata sunt finantate din Fondul
    European de Garantare Agricola si din bugetul de stat, prin bugetul
    Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    Pentru anul in curs, plata pentru sumele cuvenite beneficiarilor de
    subventii pe suprafata se va face pana la 30 iunie 2012.

  • Factura Cosmote poate fi platita la bancomatele Raiffeisen

    Dovada platii poate fi obtinuta pe loc, prin chitanta eliberata
    la bancomat.

    La sfarsitul lunii iunie, Raiffeisen Bank Romania a lansat
    facilitatea de reincarcare a cartelelor preplatite direct de la
    bancomatele bancii, fara comision. Un alt serviciu gratuit la
    ATM-uri este obtinerea unui mini-extras de cont, continand ultimele
    10 operatiuni efectuate de client.

    Raiffeisen Bank dispune in prezent de mai multe canale bancare
    alternative: Internet Banking (Raiffeisen Online), phone banking
    (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) si plata automata a
    facturilor prin Direct Debit.

    Raiffeisen Bank, a treia banca din sistem dupa valoarea activelor,
    are in prezent peste 1,3 milioane de utilizatori de carduri de
    debit si aproximativ 300 de mii de utilizatori de carduri de
    credit. Banca are o retea de 540 de agentii in toata tara care
    deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000
    de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.

  • Ridica-ma la cer: unde duce ascensiunea de neoprit a francului elvetian

    Pana unde mai suie francul? In ultimele trei luni, moneda
    elvetiana s-a intarit cu aproape 11% fata de euro si dolar,
    ajungand joia trecuta la nivelurile incredibile de 1,15 franci/euro
    si 0,81 franci/dolar. Pentru cine nu-si mai aminteste, in 2008
    cursurile erau de 1,6 franci/euro si 1,2 franci/dolar. Iar in
    ultimele saptamani, absolut toate stirile au fost in favoarea
    aprecierii: indecizia liderilor europeni privind soarta Greciei,
    cresterea randamentelor pentru obligatiunile italiene, riscul ca
    guvernul SUA sa nu poata obtine o crestere a plafonului de
    indatorare.

    Nu e un secret ca francul elvetian, alaturi de dolarul
    australian, cel neozeelandez si canadian sau yenul japonez
    functioneaza, impreuna cu aurul, ca active de refugiu pentru
    capitalurile migratoare, care cauta si sa se protejeze de
    posibilele pierderi din plasamentele in alte active, dar si sa
    capete randamente mai bune. “E de asteptat o vara lunga si
    fierbinte pentru periferia Europei, in care puseele de aversiune de
    risc si de apreciere a francului elvetian vor fi un lucru comun”,
    comenteaza Chris Turner, analist la ING Bank, care deocamdata
    ramane singura banca straina importanta ce prevede pentru decembrie
    un curs de 1,1 franci/euro, in lipsa unei interventii relevante a
    Bancii Nationale a Elvetiei.

    Analistii altor banci au in vedere insa o corectie de curs in
    urmatoarele luni, pe masura linistirii situatiei in zona euro si
    SUA: pentru decembrie, grupul Erste estimeaza un curs de 1,25
    franci/euro, la fel ca si Citigroup si Raiffeisen, in timp ce
    Credit Agricole vede posibil chiar un nivel de 1,35.

    Pentru Romania, doi sunt factorii care limiteaza, la nivel
    macro, consecintele negative ale evolutiei francului in raport cu
    alte valute: cursul de schimb leu/euro – baza de calcul pentru
    cursul franc/leu – care, cu mici exceptii, a ramas relativ stabil
    in focul crizei datoriilor si ar urma sa ramana la fel dincolo de
    fluctuatiile de moment (conform analistilor consultati recent de
    BUSINESS Magazin, la finele anului ar urma sa fie cuprins undeva
    intre 4,05 si 4,20) si faptul ca sunt totusi relativ putine credite
    in franci. La finele anului trecut, la Centrala Riscurilor de Plati
    erau inregistrati 218.000 de debitori cu credite totale in
    echivalent de 237,5 mld. lei, din care restantele insemnau 15
    miliarde de lei. Din totalul creditelor luate, persoanele fizice
    datorau 82,85 mld. lei, suma in care ponderea creditelor in franci
    elvetieni era de 16,6%.

    Mai exista insa un nivel la care lucreaza povara creditelor in
    franci, povara ce nu e decat un caz particular al pacatelor legate
    de finantarea in valuta: perceptia externa. Un cerc vicios adica,
    in care atunci cand monedele nationale se depreciaza fata de franc,
    eforturile de disciplinare fiscala sau performantele economice bune
    de pana acum sunt puse in paranteza si ramane numai reflexul
    investitorilor si al analistilor de a lipi eticheta “riscant” pe o
    Europa de Est condamnata sa traga ponoasele indatorarii excesive in
    valuta.

    Un comentator al site-ului britanic Citywire isi amintea zilele
    trecute de o stire din 2010 despre o tanara unguroaica de 18 ani
    care si-a scos la licitatie virginitatea ca sa-i ajute pe parintii
    ei sa-si plateasca imprumutul ipotecar luat in franci elvetieni. De
    aici, comentatorul ingrozit ajungea la statistici care vorbesc de o
    pondere a creditelor ipotecare in valuta de peste 75% din total in
    Romania, Lituania si Croatia, respectiv o pondere a creditelor
    ipotecare in franci de 53% din total in Polonia (unde zlotul a
    pierdut fata de franc aproape 60% din valoarea din 2008, adica tot
    cam cat leul romanesc) si de 64% in Ungaria (unde forintul a
    pierdut circa 40%).

    Astfel de comentarii aduc aminte de articolele de anul trecut
    din presa internationala, unde Ungaria si Romania erau date ca
    exemple negative de tari estice unde imprumuturile in valuta “i-au
    lasat pe debitori sub povara unora din cele mai costisitoare
    credite cu dobanda variabila din lume” (New York Times). Bancile
    erau initial criticate ca relanseaza creditarea oferindu-le iarasi
    oamenilor exact acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat
    peste cap economiile nationale, dar pe urma erau scuzate, pentru ca
    atata timp cat dobanzile la lei sau forinti au ramas considerabil
    mai mari decat la euro, era normal ca oamenii sa aleaga valuta.

  • Prioritatea nr.1: salvati-i pe creditorii Greciei!

    Agentiile de rating au repetat ca ar sanctiona solutia
    franco-germana cu decretarea incapacitatii selective de plata a
    Greciei. In schimb, solutia propusa de BCE si FMI evita acest risc,
    propunand Atenei sa rascumpere la preturile reduse de acum o parte
    din datorie, apeland pentru finantarea operatiunii la Fondul
    European pentru Stabilitate Financiara (EFSF).

    Riscul ar fi insa ca o astfel de solutie sa fie fortata de piete si
    in cazul Portugaliei sau al Irlandei, ceea ce ar insemna ca
    fondurile EFSF ar trebui sa fie suplimentate – evident, pe banii
    contribuabililor europeni. In plus, Germania a ridicat obiectia ca,
    desi obligatiunile grecesti si-au pierdut din valoare si deci Atena
    le-ar putea cumpara mai ieftin, anuntul ca aceasta este solutia
    aleasa de UE si FMI le-ar putea scumpi brusc, tocmai pentru ca
    investitorii nu vor sa vanda in pierdere.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Conform unor oficiali ai FMI citati de Dow Jones, usurarea
    serviciului datoriei grecesti este o prioritate pentru Fond, in
    contextul discutiilor despre viitorul pachet de creditare pentru
    Grecia, la care ar trebui sa contribuie UE si FMI (si la care ar fi
    trebuit sa contribuie si creditorii privati ai Greciei, adica
    marile banci europene, daca agentiile de rating nu s-ar fi opus).
    FMI apreciaza ca Grecia are nevoie de 104 de miliarde de dolari,
    suma separata de cele 110 miliarde reprezentand creditul UE-FMI
    aprobat in mai 2010.

    Liderii de state si de guverne ai zonei euro se vor reuni la
    Bruxelles joi, 21 iulie, avand pe ordinea de zi planul de actiune
    pentru Grecia, a anuntat presedintele Consiliului European, Herman
    van Rompuy (foto). Initial, un summit al liderilor zonei euro
    fusese prevazut pentru 15 iulie, insa a fost amanat intrucat
    Germania s-a opus, stiind ca nu exista inca un plan coerent pentru
    asigurarea finantarii Greciei.

  • Volksbank vrea sa vanda si filiala din Romania, dupa ce a vandut restul afacerilor din Est catre Sberbank

    “Ar fi aproape fara sens sa pastram o singura unitate
    din Europa de Est, dupa ce am vandut restul unitatilor”, a declarat
    Wenzel, citat de Bloomberg.

    Volksbank Romania avea la sfarsitul anului trecut active de 4,8
    miliarde de euro, fiind de departe cea mai mare dintre unitatile
    Volksbank International (VBI), divizia Volksbanken care reuneste
    toate afacerile din Europa de Est. Tot Volksbank Romania a avut
    insa si cele mai mari pierderi – 31,4 milioane de euro. VBI a
    raportat o pierdere de 22,4 milioane de euro in 2010, comparativ cu
    un profit net de 33,3 milioane de euro cu un an in urma.

    Celelalte unitati, pentru care Volksbanken si ceilalti actionari ai
    VBI au semnat joi acordul de vanzare catre Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca din Rusia, sunt in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia,
    Slovenia, Ucraina, Serbia si Bosnia.

    Oesterreichische Volksbanken a ratat testul de soliditate
    financiara organizat de Autoritatea Bancara Europeana, situandu-se
    printre cele 8 banci europene (dintr-un total de 90) care trebuie
    sa-si suplimenteze capitalul pentru a fi pregatita in
    eventualitatea unui scenariu negativ de evolutie a economiei in
    zona euro.

    Conform rezultatelor testului comunicate vineri de Autoritatea
    Bancara Europeana, intr-un astfel de scenariu, grupul austriac ar
    ajunge pana la finele anului viitor la o rata de adecvare a
    capitalului de 4,5%, sub nivelul minim admis de 5%, ceea ce
    inseamna ca banca trebuie sa faca rost de capital suplimentar de
    160 de milioane de euro.

    Oesterreichische Volksbanken AG a ajuns, joi, la un acord cu
    Sberbank asupra termenilor principali ai vanzarii Volksbank
    International, urmand ca tranzactia sa se incheie pana la finele
    anului curent. “Din perimetrul tranzactiei va fi exclusa filiala
    din Romania”, precizeaza Sberbank.

    Strategia bancii rusesti prevede ca pana in 2014, circa 5% din
    profit sa fie generat de activele din strainatate (banca are
    birouri in Germania, India si China, insa in afara Rusiei are
    afaceri doar in Ucraina, Belarus si Kazahstan). “Europa de Est e
    nr. 1 si ne intereseaza foarte mult”, spunea in urma cu cateva luni
    Gherman Gref, seful Sberbank Rossii, dand ca exemplu de piete
    atractive Polonia si Turcia.

    Agentia Reuters, citand surse bancare apropiate tranzactiei,
    transmite ca pretul de vanzare pentru VBI ar fi de 590 de milioane
    de euro pentru pachetul de 51% scos la vanzare de austrieci,
    inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea luna
    trecuta, cu precizarea insa ca este vorba de un acord preliminar si
    ca suma finala va putea fi modificata. Surse apropiate de unul
    dintre consultantii Sberbank in tranzactie (JP Morgan Chase si
    Societe Generale) au declarat pentru Kommersant ca ar fi vorba de o
    suma cuprinsa intre 670 si 760 de milioane de euro.

  • Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
    rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
    continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
    intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
    capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
    rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
    – ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
    Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
    adecvare 4,9%).

    Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
    suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
    de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.

    Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
    testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
    grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
    conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
    elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
    pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
    obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
    deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
    incapacitate selectiva de plata.

    ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
    absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
    obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
    pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
    de adecvare a capitalului de 5%.

    In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
    Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
    de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
    va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
    organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
    Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
    tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
    pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
    Tekfen.

    National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
    Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
    testul.

  • Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania

    Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    (Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
    bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
    respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
    Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
    Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
    Spania.

    Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
    si Irlanda au trecut cu bine testul.

    La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
    consolidare a pozitiei financiare.

    Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
    trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
    capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
    in Romania – ATEBank.

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
    soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
    a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
    banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
    Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
    accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
    scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
    trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
    ale bancilor”, subliniaza ABE.

    Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
    pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
    scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
    euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.

    Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
    aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
    ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
    primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
    capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
    final.

    ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
    adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
    bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
    pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
    in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
    celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
    celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
    aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
    restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
    majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
    active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.

    ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
    bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
    CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
    iulie 2012.

    Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
    Romania

    Erste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
    (comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)

    Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
    decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
    euro

    Raiffeisen: 7,8% (8,1%)

    Marfin: 5,3% (7,3%)

    Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)

    Societe Generale: 6,6% (8,1%)

    National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)

    EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
    suplimentar de 58 mil. euro

    Alpha Bank: 7,4% (10,8%)

    Piraeus Bank: 5,3% (8%)

    ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
    713 mil. euro

    OTP Bank: 13,6% (12,3%)

    Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)

    UniCredit: 6,7% (7,8%)

    ING Bank: 8,7% (9,6%)

    Millennium bcp: 5,4% (5,9%)

    La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
    (6,8%)

    Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).

  • Isarescu: Bancherii tin dobanzile sus, dar apar in presa si comenteaza ca BNR nu stimuleaza creditul in lei

    “Ma astept ca dobanzile la credite in lei, atat pentru
    populatie, cat si pentru companii, sa scada spre nivelul nostru in
    perioada urmatoare, daca vor avea incredere. Totul este o chestiune
    de incredere”, a spus Isarescu la un seminar pe tema
    inflatiei.

    El a aratat ca bancile comerciale mentin dobanzile la lei pe piata
    monetara la un nivel dublu fata de rata de politica monetara a
    BNR, care in prezent se situeaza la 6,25%.

    “Stau cu dobanzile la creditare cu mult peste dobanda noastra si in
    timpul acesta mai apar prin presa si ne explica cum Banca Nationala
    nu stimuleaza creditul in lei”, a afirmat Isarescu. Guvernatorul
    BNR a adaugat ca una dintre explicatiile pentru aceasta situatie
    este ca bancile nu au avut incredere in trecerea impasului cu
    inflatia ridicata. In plus, “nu avem inca o piata care sa se lege
    foarte bine, iar bancherii se fragmenteaza intre dansii”, a mai
    spus guvernatorul.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Sberbank a semnat achizitia diviziei est-europene a Volksbank, fara filiala din Romania

    Grupul nu a comunicat si suma, insa agentia Reuters, citand
    surse bancare apropiate tranzactiei, transmite ca pretul ar fi de
    590 de milioane de euro pentru pachetul de 51% scos la vanzare de
    austrieci, inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se
    vorbea luna trecuta, cu precizarea insa ca este vorba de un acord
    preliminar si ca suma finala va putea fi modificata. Surse
    apropiate de unul dintre consultantii Sberbank in tranzactie (JP
    Morgan Chase si Societe Generale) au declarat pentru Kommersant ca
    ar fi vorba de o suma cuprinsa intre 670 si 760 de milioane de
    euro.

    “Oesterreichische Volksbanken AG a ajuns la un acord cu Sberbank
    asupra termenilor principali ai vanzarii Volksbank International”,
    a comunicat joi seara grupul austriac. La randul sau, Sberbank a
    anuntat intr-un comunicat ca acordul a fost semnat de toti
    actionarii Volksbank International, care intentioneaza ca achizitia
    sa fie incheiata pana la sfarsitul anului. “Din perimetrul
    tranzactiei va fi exclusa filiala din Romania”, precizeaza
    Sberbank. Motivul, neprecizat in comunicat, este legat de
    pierderile Volksbank Romania, care au dus anul trecut pe pierdere
    divizia Volksbank International.

    Oesterreichische Volksbanken (OVAG) detine 51% din Volksbank
    International (VBI), restul de actiuni fiind impartite intre DZ
    Bank si WGZ Bank din Germania si Banque Populaire Caisse d’Epargne
    din Franta.

    Incheierea tranzactiei va imbunatati pozitia financiara a grupului
    austriac si imaginea sa, anuntul fiind facut cu doar cateva ore
    inainte ca Autoritatea Bancara Europeana sa anunte, vineri,
    rezultatele testului de soliditate financiara derulat la 91 de
    banci din UE, intre care trei din Austria.

    Austriecii au scos la vanzare in decembrie VBI, spre a rambursa
    statului ajutorul de 1 miliard de euro primit in 2009 si pentru a
    scapa de activele cu grad redus de performanta. OVAG spera sa
    obtina insa pentru VBI cel putin 1,5 miliarde de euro. OVAG a
    afirmat ca vanzarile de active il vor ajuta sa plateasca statului
    austriac o transa de 300 de milioane de euro in 2014 si inca una de
    400 de milioane pana in 2018.

    Pentru Sberbank Rossii (denumirea vine de la Sberegatelnii Bank
    – banca de economii), tranzactia ar deschide drumul expansiunii in
    afara fostei CSI, conform strategiei care prevede ca pana in 2014,
    pana la 5% din profitul bancii sa fie asigurat de activele din
    strainatate. Sberbank are afaceri in Rusia, Ucraina, Kazahstan si
    Belarus, active de 226 de miliarde de euro si a anuntat pentru
    prima jumatate a anului un profit net de 6,9 miliarde de euro,
    conform standardelor contabile rusesti, triplu fata de aceeasi
    perioada a anului trecut, ca efect al reducerii provizioanelor
    pentru credite neperformante. Pentru a doua jumatate a anului,
    statul rus are in vedere vanzarea unui pachet de 7,6% din actiunile
    bancii.

    In afara de Romania, Volksbank International are afaceri in inca
    opt tari – Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ucraina,
    Serbia si Bosnia. La sfarsitul primului trimestru, activele VBI
    erau de 13,7 miliarde de euro, din care 4,7 miliarde aferente
    Volksbank Romania. VBI a raportat o pierdere de 22,4 milioane de
    euro in 2010, comparativ cu un profit net de 33,3 milioane de euro
    cu un an in urma, rezultatele fiind puternic trase in jos de
    pierderile de 31,4 milioane ale filialei din Romania. Provizioanele
    de risc au crescut de la 174,6 la 238 de milioane de euro, iar in
    Romania au fost mai mult decat duble fata de 2010, respectiv 153,5
    milioane.

    Pe primul trimestru, profitul net al OVAG a fost de patru ori
    mai mare decat in aceeasi perioada din 2010, respectiv 31,6
    milioane de euro, iar tinta de profit pentru 2011 este de peste 100
    de milioane de euro.

  • Bancile grecesti, retrogradate de Fitch. Vineri se anunta rezultatele testului european de stres bancar

    Calificativele pentru riscul de credit pe termen lung al celor
    cinci banci a fost redus de la B+ la B-, cu perspectiva negativa,
    aceeasi perspectiva negativa fiind asociata si riscului datoriilor
    pe termen scurt, cotat cu B.

    Conform analistilor Cristina Torella si Jose Colomer, autorii
    raportului Fitch, cele cinci banci se bucura de un rating mai
    ridicat decat cel pentru datoriile Greciei “intrucat exista
    sustinere din partea FMI, a UE si a Bancii Centrale Europene pentru
    recapitalizarea si refinantarea lor”, iar perspectiva de rating
    negativa este motivata de faptul ca daca va avea loc o noua
    depunctare a Greciei, atunci ar putea avea loc schimbari in
    sustinerea financiara externa a acestor banci.

    Agentia apreciaza ca presiunea exercitata asupra bancilor la
    nivelul capitalului, al finantarii, al lichiditatii si al calitatii
    activelor este in crestere “din cauza ingrijorarilor tot mai mari
    privind datoriile si economia Greciei”. Finantarea si nivelul
    lichiditatii bancilor depind de Banca Centrala Europeana, avand in
    vedere “marja redusa de manevra a bancilor in fata unor retrageri
    continue de depozite si posibilitatea limitata de constituire a
    unor rezerve de lichiditate”. In plus, bancile sunt considerate
    vulnerabile la socurile externe legate de evolutia datoriei publice
    elene.

    Anuntul Fitch intervine cu o zi inainte de anuntarea, vineri
    dupa-amiaza, de catre Autoritatea Bancara Europeana a rezultatului
    testului de soliditate financiara (numit indeobste test de stres)
    derulat pe 91 de banci din UE. Estimari preliminare citate de
    Reuters sustin ca in jur de 15 banci nu vor trece testul, fata de 7
    la testul din vara trecuta. Printre acestia, conform unor analisti
    citati de Dow Jones, s-ar numara o singura banca greceasca –
    ATEBank, care si anul trecut a picat testul, din cauza
    capitalizarii inadecvate. Pentru a face fata testului de acum,
    banca a operat recent o majorare de capital de 1,26 miliarde de
    euro, din care cea mai mare parte a fost suportata de statul elen,
    care detine 90% din actiunile ATEBank.

    Si Moody’s si Standard&Poor’s au decis sa depuncteze bancile
    grecesti, tot ca urmare a inrautatirii ratingurilor pentru Grecia.
    La inceputul lui iunie, Moody’s a anuntat inrautatirea
    calificativelor pentru depozitele si datoriile cu prioritate la
    plata a opt banci elene, dintre care sapte au afaceri si in Romania
    (NBG, Eurobank, Alpha, Piraeus, ATEBank – calificativ B3, Emporiki
    si Geniki – B1). Dupa inca doua saptamani, Standard & Poor’s a
    retrogradat la CCC ratingurile NBG, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus
    Bank, dupa o decizie similara privind Grecia.