BusinessMagazin

Tag: zf

  • Preţul unui coş cu 50 de produse nonalimentare şi băuturi alcoolice s-a redus în medie cu 3%

    Un coş cu 50 de băuturi alcoolice şi produse nonalimentare precum săpun sau detergent a ajuns ieri, la trei zile după reducerea TVA de la 24% la 20%, să coste 932 de lei, cu peste 3% mai puţin faţă de finalul lunii decembrie, arată indexul ZF, care a luat în calcul preţurile afişate în magazinul online Cora Drive.

    ZF a luat în considerare mai multe produse precum şampon, săpun, detergent, bere, băuturi spirtoase, vin, şerveţele, hârtie igienică, ţigări sau tigăi, toate beneficiind de TVA mai mic cu patru puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016. În plus, ZF a făcut o cercetare simplă cu mijloace jurnalistice şi are la bază doar informaţii disponibile pe site-ul magazinelui Cora care vinde şi online. Indexul nu ia în considerare promo­ţi­ile sau fluctuaţiile de preţ pentru anumite produse.

    De asemenea, indexul cu­prinde o mică parte din produse, în condiţiile în care într-un hipermarket pot exista chiar şi 60.000 de produse, atât alimentare, cât şi nonalimentare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF 100 de tendinţe pentru 2016. O imagine pentru ce ar putea fi în economie şi în business

    ♦ Consumul va creşte datorită reducerii TVA, iar PIB-ul se îndreaptă spre supraîncălzire ♦ Dobânzile la creditele în lei vor creşte spre finalul anului ♦  Cursul va fi stabil, dar cu tendinţe de creştere ♦  Băncile vor suferi în continuare ♦  Piaţa de retail va trăi un an de glorie ♦  Construcţiile de locuinţe vor creşte, şi nu doar în Capitală ♦  Economia mondială va fi agitată

    Macro

    • Creşterea economică va accelera spre 4%

    • BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%

    • Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%

    • Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro

    • Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile

     

    Piaţa Muncii

    • Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai

    • Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni

    • Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior

    • Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie

    • Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Un neamţ câştigă în Kaufland minimum 10 € pe oră. Un român ia atât într-o zi

    Salariul minim al unui angajat Kaufland Germania a ajuns la 10 euro pe oră, sumă pe care un român o câştigă abia într-o zi, potrivit datelor ZF. Astfel, în timp ce un neamţ câştigă minimum 1.600 de euro pe lună în cadrul Kaufland, pe o poziţie similară un român câştigă de 7-8 ori mai puţin. Salariile minime sunt acordate de regulă lucrătorilor comerciali aflaţi la început de drum.

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre salariul minim din Kaufland România şi Germania, acestea sunt similare şi la nivelul întregii economii. Astfel, salariul mediu net în România, de 380 de euro, este de circa 6-7 ori mai mic decât salariul mediu net din Germania. În ceea ce priveşte preţul la alimente spre exemplu, diferenţa nu se mai menţine însă. Astfel, diferenţa este de doar 40%, situaţie ce poate explica în parte diferenţa între nivelul de trai din cele două ţări.

  • Top 100 cele mai valoroase companii din România

    OMV Petrom este pentru a zecea oară cea mai valoroasă companie din România, cu o capitalizare de 4,1 mld. euro.

    Podiumul este format pentru prima dată exclusiv din companii din sectorul ener­ge­tic: OMV Petrom, Hidroelec­trica şi Rom­gaz. Top zece este dominat de com­panii din energie, telecom şi sectorul bancar, iar Banca Transilvania este cel mai valoros busi­ness antreprenorial din România, arată datele din Top 100 cele mai valoroase companii din Ro­mâ­nia realizat de ZF în colaborare cu casa de investiţii Capital Partners.

    Ediţia din acest an a anuarului include pentru prima dată şi topul celor mai mari 25 de companii antreprenoriale. 

  • SECRETELE din catacombele Casei Poporului: Ce ascund tunelurile kilometrice, oraşul plutitor, buncărul nuclear şi linia de metrou îngropată

    Cea mai cunoscută clădire din România, a doua ca mărime din lume, care se poate vedea şi de pe Lună ascunde, deopotrivă, legende şi poveşti adevărate. Megalomania lui Ceauşescu este, în acest moment, cel mai vizitat obiectiv turistic din România, însă potenţialul Palatului Parlamentului nu este exploatat la maximum. Ce secrete se ascund sub cea mai mare clădire din Europa? Tuneluri kilometrice, o line proprie de metrou şi un oraş plutitor sunt doar câteva dintre ele…
     

  • Cum arată cele mai scumpe arme de război din istoria SUA. Galerie FOTO

    În arsenalul celor mai scumpe arme de război care au fost contruite până acum se va număra de anul viitor avionul F35, care va putea costa 80 de milioane de dolari, scrie Business Insider.

  • Economia nu mai este dependentă de Capitală. Bucureştiul a reuşit să piardă în favoarea restului ţării peste o treime din business în 7 ani

    Cifra de afaceri cumu­lată a companiilor înregistrate în Ca­pitală a scăzut în ultimii şapte ani cu 37%, la 433 mld. lei, astfel că Bucureştiul a mai rămas cu o felie de 37% din businessul românesc faţă de 63% în anul 2008. 

  • 10 ani cu leul greu. Am câştigat o libertate, dar pe credit

    ZF a ales să marcheze cei 10 ani de la lansarea leului greu printr-un special susţinut de BCR prin care a pus pe masă 50 de indicatori economici care au marcat această perioadă, una dintre cele mai tumultuoase din istoria României, în care economia a trecut violent de la o extremă la alta.

    Indiscutabil, România a câştigat din punct de vedere economic, dar a pierdut 1,5 milioane de români care se regăsesc la muncă în afară. Românii au câştigat libertatea de a se urca în avion în orice moment, de a avea un apartament şi o maşină de la o vârstă foarte fragedă, dar toate aceste lucruri au venit cu preţul îndatorării, care mănâncă destul de mult din veniturile disponibile.

    Deşi PIB-ul s-a dublat în zece ani, iar salariile au crescut de trei ori faţă de o inflaţie de 60% şi o depreciere a cursului de 22%, senzaţia tuturor este că s-ar fi putut face mai mult la ce resurse financiare au fost disponibile în perioada de boom pentru a recupera terenul în primii 15 ani de după Revoluţie.

    La aniversarea a 10 ani de la lansarea Leului Greu, Ziarul Financiar încearcă să vadă prin 50 de indicatori economici ce s-a întâmplat în România în această perioadă, una dintre cele mai tumultuoase, în care am trecut în doar câţiva ani de la boom neaşteptat la o prăbuşire scump plătită.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Preşedintele ASF vorbeşte pe 9 iulie la conferinţa “Piaţa asigurărilor în Transilvania”, de la Cluj

    Alături de Mişu Negriţoiu, la dezbaterile din cadrul conferinţei vor participa şi Mihai Tecău – CEO OMNIASIG Vienna Insurance Group; Ioan Tecar – Proprietar MG-Tec; Costi Stratnic – Chief Sales Officer OMNIASIG Vienna Insurance Group; Răzvan Gârbacea – Regional Corporate Director BRD; Aurelia Cristea – Deputat PSD Cluj, Membru al Comisiei de Buget-Finanţe; Bogdan Tudor – Chief Underwriting Officer OMNIASIG Vienna Insurance Group; Constantin Adam – Director General ASICONS Broker; Alexandra Smedoiu – CFA Senior Manager PwC Romania; Sanda Codreanu – Director Adjunct Terapia; Erik Barna – CEO & Founder, Life Is Hard si Cristina Ciumaş – Director al Departamentului de Finanţe, FSEGA, UBB Cluj.

    Regiunea Transilvania contribuie anual cu aproximativ 15% din primele totale subscrise de companiile locale de asigurări, însă potenţialul pieţei din regiune este mult mai mare. Economia Transilvaniei arată mult mai bine decat restul ţării, fiind caracterizată de cea mai mică rată a şomajului după regiunea Bucureşti-Ilfov şi salarii medii mai mari ca în alte judeţe. Cu toate acestea, asiguratorii nu au reuşit să ia mai mult business de aici şi să salte şi mai mult afacerile din regiune. La nivel naţional, gradul de cuprindere în asigurare este de 1,3%. Aceste calcule simple arată că există loc de creştere pentru asiguratori în regiune atât în zona de retail, cât şi pe segmentul destinat companiilor.

    “Asigurările sunt pentru orice afacere, pentru orice economie, un semn de civilizaţie. De aceea, o abordare despre cum pot contribui asigurările la dezvoltarea afacerilor, este cu atât mai potrivită la Cluj, al doilea pol al businessului românesc. Îi aşteptăm pe reprezentanţii mediului financiar-bancar şi de asigurări din Transilvania, pe antreprenori şi reprezentanţi ai companiilor din regiune la o dezbatere despre cum pot contribui asigurările la dezvoltarea mediului de business din Transilvania”, a declareat Sorin Pîslaru, redactor şef al Ziarului Financiar

    De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi abordate şi alte teme de interes precum: statistici, tendinţe şi perspective privind piaţa asigurărilor din Transilvania, soluţii pentru creşterea businessului de asigurări facultative, aşteptările clienţilor referitoare la caracteristicile poliţelor şi a tarifelor, impactul brokerilor asupra relaţiei asigurat-asigurator, diferenţa de abordare a asigurării între antreprenori locali şi multinaţionale sau rolul asigurărilor non-auto pentru dezvoltarea business-ului.

    Detalii despre eveniment sunt disponibile pe site-ul Ziarului Financiar la secţiunea conferinţe: www.zf.ro/conferinte.

     

  • Topul judeţelor din România cu cele mai multe salarii de peste 5.000 de lei pe lună

    De asemenea, 13% din salariaţi câştigă între 2.415 lei brut pe lună şi 5.000 de lei, în timp ce numai 4% din angajaţii din Ro­mânia au salarii mai mari de 5.000 de lei brut pe lună, potrivit ZF.

    „Marii angajatori din ultimii ani au fost companiile din retail sau din producţie. În ambele domenii procentul personalului de conducere raportat la efectivul total de salariaţi este scăzut, iar cei mai mulţi salariaţi din aceste do­menii lucrează ca lucrători co­merciali sau ca muncitori în fa­brici, unde salariul este la nivelul salariului minim pe economie sau puţin peste“, a explicat Oana Datki, South East Europe ma­naging partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam. Totuşi, spune ea, situaţia s-a mai schimbat în ultimii ani, odată cu dezvoltarea centrelor de servicii de exter­nalizare sau cu angajările făcute în sectorul IT, unde salariile de început se apropie de nivelul salariului mediu pe economie.