Surse politice au declarat pentru site-ul Axios.com că incidentul a avut loc pe 9 noiembrie 2017, când preşedintele Donald Trump şi echipa sa au vizitat Marea Sală a Poporului din Beijing, unde era programată întâlnirea cu liderul Chinei, Xi Jinping.
Tag: vizita
-
O firmă japoneză oferă vacanţe în realitatea virtuală. Îţi poţi lua chiar şi loc la clasa întâi
La bordul avionului, ei stau pe locuri de clasa I şi business şi sunt serviţi cu preparate culinare, relaxându-se înainte de a plonja în vizite virtuale în locurile preferate. „O călătorie reală necesită pregătiri dificile şi este scumpă şi durează. Aşa că eu cred că este bine că ne putem bucura de toate acestea fără nici un deranj”, spune Takashi Sakano, care s-a numărat printre vizitatorii virtuali ai Parisului, adăugând că data viitoare vrea să încerce Roma, informează Rador. -
O firmă japoneză oferă vacanţe în realitatea virtuală. Îţi poţi lua chiar şi loc la clasa întâi
La bordul avionului, ei stau pe locuri de clasa I şi business şi sunt serviţi cu preparate culinare, relaxându-se înainte de a plonja în vizite virtuale în locurile preferate. „O călătorie reală necesită pregătiri dificile şi este scumpă şi durează. Aşa că eu cred că este bine că ne putem bucura de toate acestea fără nici un deranj”, spune Takashi Sakano, care s-a numărat printre vizitatorii virtuali ai Parisului, adăugând că data viitoare vrea să încerce Roma, informează Rador. -
Strategie austriacă, pacienţi români
Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.
Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.
”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).
Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.
De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“
-
MESAJUL transmis de sora lui Kim Jong-Un la Jocurile Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud. Cum a FERMECAT „umila” Kim Yo-jong presa internaţională
Ca reprezentant al fratelui său, Kim Yo-jong a fost mandatată să arate o latură mai blândă a regimului nord-coreean, cunoscut la nivel mondial pentru încălcarea flagrantă a drepturilor omului şi pentru ameninţările nucleare constante, informează The Guardian.
„Părea în formă şi destul de agilă, comparativ cu fratele său ori cu alţi membri ai familiei, care sunt graşi. Vizita lui Kim nu putea fi mai eficientă din punctul de vedere al imaginii pe care şi-o face, astfel, Coreea de Nord, mai ales ţinând cont de faptul că fratele său este considerat un dictator nemilos care şi-a pus agenţii să-l otrăvească pe fratele său mai mare, în plină zi, pe un aeroport internaţional, şi a dat ordin să fie omorât chiar şi unchiul său”, a scris într-un editorial pentru Korea Times Oh Young-jin.
Principalul mesaj cu care Kim a defilat în aceste zile a fost: „Sper ca Phenianul şi Seulul să devină mai apropiaţi în inimile oamenilor, lucru care să aducă unificarea şi prosperitatea în viitorul apropiat”: Aceasta a avut şi o apariţie neaşteptată la un meci de hockey, acolo unde a venit pentru a încuraja o echipă formată din nord şi sud-coreeni, terminând astfel o zi în care i-a făcut şi lui Moon invitaţia de a vizita Phenianul.
Analiştii au discutat fiecare detaliu al apariţiei surorii dictatorului, de la cantitatea de machiaj pe care a purtat-o, la cât de proeminenţi îi sunt pomeţii, dar şi fiecare piesă pe care Kim a ales s-o poarte, iar tilul „umil”, atât în vestimentaţie, cât şi în maniere, a fost scos în evidenţă în faţa camerelor.
La o cină care a avut loc tot în onoarea Jocurilor Olimpice de Iarnă, aceasta a purtat o jachetă vişinie şi pantaloni negri, după cum scrie presa locală, astfel că jurnaliştii nu s-au putut abţine să nu facă şi o comparaţie cu Ivanka Trump, cea care va participa la ceremonia de încheiere a Olimpiadei.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
-
Imperiul pe care lumea l-a uitat: cum arăta “oraşul celor 1.001 biserici” – GALERIE FOTO
Ani, cândva adăpost pentru zeci de mii de oameni, s-a transformat într-un oraş al fantomelor şi al ruinelor. Devenit un centru cultural important în timpul dinastiei armene Bagradit, rămăşiţele oraşului sunt astăzi împrăştiate pe un platou din nord-estul Turciei.
Cei care vizitează ruinele acestui imperiu de mult apus sunt întâmpinaţi de privelişti ce amintesc de istoria bogată a oraşului Ani, întinsă de-a lungul a trei secole şi cinci dinastii – armenă, bizantină. turcă, georgiană şi otomană.
La apogeul său, în secolul XI, oamenii de ştiinţă estimează că Ani adăpostea nu mai puţin de 100.000 de oameni, fiind cunoscut ca “oraşul celor 1.001 biserici”. Cifra era mult exagerată, dar studiile arheologice au scos totuşi la iveală peste 40 de locuri de cult.
-
Eurodeputatul Siegfried Mureşan: “Ministrul Justiţiei se cere la întâlniri cu uşile închise pentru a convinge Europa că Legile justiţiei sunt bune”
„Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se află încă de ieri la Strasbourg în contextul în care Parlamentul European dezbate mâine, în plen, situaţia justiţiei din România ca urmare a încercărilor PSD şi ALDE de a slăbi sistemul judiciar. Cu toate acestea, nu ştim nimic oficial despre programul ministrului Tudorel Toader de la Strasbourg”, notează Siegfried Mureşan. “Un ministru are datoria să informeze cetăţenii cu privire la activităţile sale, nu să se ascundă. Această atitudine a guvernării în miez de noapte şi după uşi închise este în total acord cu practica PSD – ALDE de până acum. Europa este în alertă şi încercările PSD – ALDE de a slăbi justiţia nu vor trece neobservate. Tudorel Toader nu va putea convinge niciun oficial european că modificările PSD – ALDE sunt bune şi că zecile de mii de oameni care au protestat în stradă împotriva lor greşesc.”.
-
Iohannis, în vacanţă de şapte zile în Tenerife şi Germania
O româncă stabilită în Tenerife de mai mulţi ani, Adina Mihaela Chiru, a scris pe grupul de Facebook „Români în Tenerife” că preşedintele Iohannis poate fi văzut, alături de soţia sa, în celebra destinaţie de vacanţă.
„Dragi prieteni, dacă vreţi să îl vedeţi pe domnul preşedinte al României este în vacanţă în Tenerife cu scumpa lui soţie. Este cazat la hotel Abama, după cum ştiţi un hotel de 5 stele”, a scris Chiru.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro