BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • În Dubai până şi nisipul costă bani grei: O parcelă de pe o insulă de lux s-a vândut pentru suma record de 34 de milioane de dolari. Vânzătorul a bifat un profit de peste 200% în numai doi ani de la achiziţie

    Dubai continuă să bată record după record când vine vorba de achiziţii. Cel mai recent episod de acest fel a avut loc pe 19 aprilie, atunci când o parcelă de nisip de pe o insulă de lux s-a vândut pentru 34 de milioane de dolari. Parcela fusese iniţial cumpărată în urmă cu doi ani pentru aproximativ 9 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Cumpărătorul care nu locuieşte în Emiratele Arabe Unite plănuieşte să ridice pe noua proprietate o casă de vacanţă.

    „Vorbim de milioane de dolari daţi pe nisip. Tot ceea ce a apărut în presă legat de Dubai a fost despre vile de lux, penthouse-uri şi alte active de lux cu preţuri exorbitante. De această dată este vorba doar de o parcelă care a spart toate recordurile privind preţul terenurilor”, a declarat Andrew Cummings, şeful departamentului rezidenţial din cadrul Knight Frank Dubai.

    Piaţa imobiliară din Dubai a fost alimentată de preţurile ridicate ale petrolului, de dorinţa bogaţilor lumii de a-şi investi averea în proprietăţi şi de sentimentul că Dubaiul, cu taxe şi infracţiuni reduse, este un paradis în vremuri de pandemie şi război.

    Inclusiv mega-bogaţii ruşi au cumpărat proprietăţi în Dubai, un oraş care se numără printre puţinele ce încă îi primesc cu braţele deschise, iar „vizele de aur” pentru cei care vor să devină rezidenţi pe termen lung şi să investească, rămân în picioare.

    În trecut, Dubai se confrunta cu problema construirii excesive, acum tot mai mulţi brokeri imobiliari susţin că pe segmentul de lux oferta este insuficientă în raport cu cererea care continuă să crească.

    Parcela care s-a vândut săptămâna trecută este una dintre cele doar 128 oferite iniţial pe Jumeirah Bay Island de către dezvoltatorul Meraas Holding, susţinut de guvern, ceea ce o face destul de exclusivistă în comparaţie cu, de exemplu, miile de case din emblematicul complex Palm Jumeirah.

    Toate parcelele au fost vândute iniţial cu ani în urmă, iar unele dintre ele au fost de atunci revândute, cu un profit solid. Regulile generale de dezvoltare împiedică subdivizarea terenurilor, dar unii cumpărători au combinat parcelele pentru a crea spaţiu pentru locuinţe de lux uriaşe.

    Pe insulă se află, de asemenea, Bulgari Resort, unul dintre cele mai scumpe hoteluri din oraş, precum şi viitorul turn Bulgari Lighthouse, unde preţurile de vânzare ale apartamentelor au atins cote maxime chiar înainte de a fi construit. Ultimul penthouse – un apartament cu nouă dormitoare şi cinci locuri de parcare – a fost vândut în februarie pentru 110 milioane de dolari.

     

  • Revoluţia electrică: Toyota va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice până în 2026 şi va lansa 10 modele noi

    Noul director executiv al Toyota Motor Corp. Koji Sato a dezvăluit, în timpul primei sale conferinţe de presă, începuturile unui plan mult aşteptat de electrificare a gamei de vehicule a constructorului auto, dar nu a schiţat paşi concreţi cu privire la modul exact în care compania se va alinia rivalilor săi din străinătate în materie de vehicule electrice, conform Bloomberg.

    Constructorul auto japonez, care se descrie adesea ca o companie de mobilitate a cărei dorinţă este de a schimba viitorul automobilelor, a declarat vineri că va lansa 10 noi modele de vehicule electrice până în 2026 şi va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice cu baterii anual, în timp ce “va consolida hibrizii şi hibrizii plug-in” pentru a-şi onora angajamentul de a reduce la jumătate emisiile până în 2035 şi de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

    “Trebuie să facem mai întâi ceea ce putem şi să începem prin a electrifica”, a declarat Sato în prima sa apariţie publică de când a devenit CEO şi preşedinte, la 1 aprilie. Dar el nu a îmbrăţişat pe deplin un viitor 100% electric, aşa cum au făcut mulţi alţi producători auto, mai multe slide-uri din timpul prezentării întărind strategia Toyota de a adopta o abordare cu mai multe căi pentru neutralitatea emisiilor de carbon.

    Pe pieţele dezvoltate, planul Toyota este de a îmbunătăţi performanţele seriei bZ de vehicule electrice şi în America de Nord, de a avea un SUV cu baterii produs pe plan local până în 2025, precum şi de a creşte producţia fabricii de baterii. În China, intenţionează să adauge două modele electrice dezvoltate la nivel local până în 2024. În Asia în general, Toyota se va concentra, de asemenea, pe camionete pick-up cu baterii şi pe maşini electrice compacte.

    Construirea de la zero a unei platforme dedicate producţiei de vehicule electrice, în timp ce se confruntă cu măsuri pandemice persistente, cu probleme în lanţul de aprovizionare şi cu lipsa semiconductorilor, reprezintă o prioritate de top pentru Toyota, în timp ce Sato încearcă să conducă producătorul auto japonez, care se aşteaptă să producă până la 10,6 milioane de maşini în acest an, într-o nouă eră a electrificării şi a vehiculelor inteligente.

    În calitate de cel mai mare producător auto din lume, cu aproximativ 370.000 de angajaţi la nivel global şi cel mai mare angajator din Japonia, decarbonizarea Toyota este esenţială pentru misiunea naţiunii insulare de reducere a emisiilor, de eliminare treptată a combustibililor fosili şi de atenuare a schimbărilor climatice. În timpul conferinţei de presă de 90 de minute, Toyota a ţinut să sublinieze că, deşi vede carbonul ca pe un inamic, este important să nu lase pe nimeni în urmă în trecerea la un viitor mai verde.

    Întrebat despre proiectul de lege istoric al preşedintelui Joe Biden privind clima, care încurajează producţia de maşini electrice în SUA şi aprovizionarea cu componente ale lanţului de aprovizionare pentru vehicule electrice în afara Chinei, vicepreşedintele executiv Yoichi Miyazaki a declarat că Toyota va lua în considerare o producţie suplimentară în America de Nord în cazul în care cererea o va justifica, fără a da detalii.

    În decembrie 2021, Toyota s-a angajat să vândă 3,5 milioane de EV-uri anual până în 2030, însă EV-urile cu baterii au reprezentat doar 16.000 din cele 9,5 milioane de maşini pe care le-a vândut în anul fiscal care s-a încheiat în martie 2022. Fostul director general Akio Toyoda, care este acum preşedintele Toyota, şi-a apărat ani de zile poziţia conform căreia compania ar trebui să continue să ofere clienţilor o gamă de opţiuni de vehicule, inclusiv cele propulsate de motoare electrice hibride sau de motoare tradiţionale cu combustie internă.

    “Este important să nu ne abatem de la strategia noastră cu mai multe căi”, a declarat vineri vicepreşedintele executiv Hiroki Nakajima.

    Aşteptările au fost mari anul trecut, când Toyota a lansat primul său EV, bZ4X. Totuşi, acest lucru s-a încheiat cu dezamăgirea clienţilor, când mii de maşini au fost rechemate în service din cauza îngrijorărilor legate de faptul că anvelopele ar putea să cadă din cauza faptului că roţile nu au fost înşurubate suficient de strâns.

     

  • Când bogaţii ies la cumpărături: Cea mai scumpă plăcuţă de îmatriculare din lume s-a vândut în Dubai pentru 15 milioane de dolari, depăşind recordul stabilit în 2008

    Un licitator bogat a plătit 15 milioane de dolari pentru o plăcuţă de înmatriculare foarte rară în Dubai, depăşin astfel un record stabilit în Emiratele Arabe Unite în urmă cu mai bine de zece ani, scrie Bloomberg.

    Emirates Auction LLC a vândut plăcuţa de înmatriculare cu numărul P 7 sâmbătă, în timpul unei licitaţii caritabile, potrivit companiei. Încasările vor merge către 1 Billion Meals Endowment – proiectul global de ajutor alimentar – demarat de  conducătorului Dubaiului, şeicul Mohammed bin Rashid.

    Emiratele Arabe Unite au făcut un obicei din a scoate la licitaţie, în scopuri caritabile, plăcuţe de înmatriculare rare folosite de cei ultra-bogaţi pentru a-şi etala statutul şi averea.

    Cea mai recentă licitaţie a depăşit recordul stabilit în 2008 de omul de afaceri local Saeed Abdul Ghaffar Khouri, care a plătit 14 milioane de dolari pentru o plăcuţă cu numărul 1 din Abu Dhabi.

    Plăcuţele de înmatriculare de lux au ajuns la preţuri incredibile şi în afara Orientului Mijlociu.

    La începutul acestui an, un cumpărător anonim a cumpărat o plăcuţă cu o singură literă “R” la o licitaţie din Hong Kong pentru 3,2 milioane de dolari.

    Timp de ani de zile, Dubaiul a fost un spaţiu sigur pentru mega-bogaţii care şi-au etalat averea şi au un stil de viaţă ultra luxos.

    În timp ce alte părţi ale lumii îşi fac griji cu privire la o recesiune economică, economia emiratului rămâne puternică – preţurile ridicate ale petrolului aducând beneficii vecinilor şi celor mai importanţi clienţi ai săi.

    Chiar şi expaţii cu salarii modeste se răsfaţă cu maşini pe care şi le pot permite de curând datorită ratelor de impozitare a vânzărilor mai mici decât acasă. Dar recenta explozie din epoca Covid a dus la creşterea chiriilor şi a pus presiune pe cei din clasa de mijloc.

    Omul de afaceri Balvinder Singh Sahni, cunoscut sub numele de Abu Sabah, a cumpărat plăcuţa D 5 în 2016 pentru 9 de milioane de dolari.

    „Dubai este un oraş de aur. Este un oraş al oamenilor mari, al oamenilor siguri. Aşa că toată lumea vrea să îşi arate statutul”, a declarat acesta.

    Sahni a povestit că, atunci când a vizitat pentru prima dată hotelul de lux Burj Al Arab în 2006, i s-a refuzat intrarea pentru că plăcuţa de înmatriculare a maşinii sale avea prea multe numere. I s-a spus că are nevoie fie de un număr de înmatriculare cu două cifre – fie de o rezervare.

    „Când am avut şansa şi mi-au spus că toţi aceşti bani se duc în scopuri caritabile, am mers până la capăt”, a mai declarat Sahni.

    Plăcuţa vândută în week-end poate fi transferată pe orice maşină înregistrată în emirat, fie ea bolid de lux sau nu.

  • One United Properties a vândut participaţia deţinută în One Herăstrău Office pentru 21 de milioane de euro

    One United Properties (simbol bursier ONE), principalul investitor şi dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, de birouri şi mixte de ultimă generaţie din România, a anunţat închierea unui acord de vânzare pentru participaţia deţinută în One Herăstrău Office S.A. către un investitor privat.

    Valoarea tranzacţiei se ridică la 21 de milioane de euro. Compania One United Properties a fost asistată în cadrul tranzacţiei de către JLL România.

    One United Properties deţinea 30% din acţiunile One Herăstrău Office Properties S.A., care la rândul său deţinea 66,67% din pachetul de acţiuni One Herăstrău Office S.A.. Participaţia a fost achiziţionată în iunie 2020 la o evaluare a clădirii de 15 milioane de euro.

    Clădirea de birouri One Herăstrău Office situată în zona de Nord a Bucureştiului este în prezent închiriată în proporţie de 100%. Clădirea are o suprafaţă închiriabilă totală de 8,074 mp şi oferă spaţii de birouri moderne, cu certificare BREEAM ce reflectă gradul ridicat de sustenabilitate al clădirii.

    „Clădirea de birouri One Herăstrău Office a atins un grad total de ocupare încă din prima parte a anului trecut, ceea ce confirmă trendul actual în privinţa cererii companiilor pentru birouri moderne şi certificate. Piaţa locală de investiţii continuă să fie atractivă, după un an 2022 record din punct de vedere al tranzacţiilor, cu lichiditate în creştere şi un potenţial semnificativ de a atrage investitori noi. Totodată, vânzarea participaţiei în One Herăstrău Office reprezintă un proces investiţional cu valoare adaugată pentru compania noastră”, spune Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties. 

    One Herăstrău Office este o clădire de birouri cu parter plus 7 etaje şi locuri de parcare distribuite pe 3 etaje subterane, situată în Nordul Bucureştiului, într-o zonă exclusivistă, cu multă verdeaţă, în imediata apropiere a parcului Herăstrău.

    Clădirea este certificată BREEAM şi beneficiază de o soluţie inovatoare cu panouri fotovoltaice integrate în faţadă şi pe acoperiş, care contribuie la reducerea substanţială a consumului de energie, o soluţie de climatizare cu tavan radiant, dar şi o înălţime utilă superioară, de minimum 3 m, toate aceste elemente asigurând un spaţiu de lucru confortabil utilizatorului final.

    Printre companiile care au sediul aici se numără Dr. Reddy’s Pharma, Grupo Confrasilvas, Stratulat Albulescu, dar şi TechVentures Bank, care pe lângă spaţiul de birouri din clădire a implementat la parterul clădirii un concept original de unitate bancară, împreună cu lanţul de cafenele TED’S Coffee, care îmbină atmosfera de afaceri cu cea relaxantă.

    În urma vânzării pachetului de acţiuni la One Herăstrău Office Properties S.A., suprafaţa închiriabilă brută (GLA) a portofoliului de birouri al companiei se va ridica la 130.000 mp şi include One Tower, One Cotroceni Park Faza 1 şi Faza 2, One Victoriei Plaza, One North Gate şi Eliade Tower.

    Împreună cu componenta de retail, portofoliul comercial al One United Properties, care include Bucur Obor şi One Gallery, va ajunge la o suprafaţă închiriabilă brută de aproximativ 172.000 mp.

    One United Properties are 3,1 mld. lei capitalizare şi este deţinută în proporţii egale de 27,58% de OA Liviu Holding Invest şi de Vinci Ver Holding, vehicule de investiţii ale cofondatorilor Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu. Acţiunile ONE au un minus de 3% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 56,5 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania a încheiat anul 2022 cu un profit net de 502,6 mil. lei, în scădere cu 1% faţă de 2021, la afaceri de 1,2 miliarde de lei, plus 4%. Profitul a scăzut ca urmare a unei activităţi investiţionale intense, iar creşterea cifrei de afaceri a fost susţinută de o creştere cu 9% a veniturilor din vânzarea proprietăţilor rezidenţiale, arată datele din raportul financiar anual preliminar.

  • Cineworld, proprietarul Cinemacity, se prăbuşeşte pe Bursa de Valori din Londra. Britanicii renunţă la planurile de vânzare şi propun un nou plan de restructurare. Din 2019 încoace acţiunile au scăzut de la 318 lire la 2 lire pe unitate

    Cu 30% se prăbuşesc la începutul săptămânii acţiunile Cineworld (CINE.L), proprietarul lanţului de cinematografe Cinemacity din România, de la 2,8 lire pe unitate la circa 2 lire, după ce britanicii au renunţat la planurile de vânzare a activităţilor din SUA, Marea Britanie şi Irlanda, întrucât nu a reuşit să găsească un cumpărător. Astfel operatorul a propus un nou plan de restructurare a datoriilor, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Cineworld are la acest preţ o capitalizare bursieră de 28 mil. lire sterline. În aprilie 2019, deci în urmă cu doar patru ani, acţiunile CINE se tranzacţionau la 318 lire pe unitate faţă de 2 lire acum. Pandemia a îngenuncheat compania.
    Al doilea mare operator de lanţuri de cinematografe din lume, după AMC Entertainment a plasat în septembrie majoritatea activităţilor sub protecţia Legii falimentului din SUA, notează Reuters.

    În cadrul unui nou acord provizoriu cu creditorii, acesta a declarat că urmăreşte reducerea datoriei cu aproximativ 4,53 miliarde de dolari, în principal prin obţinerea de către creditori a unor acţiuni într-un grup reorganizat. În iunie 2022, avea o datorie netă de 8,81 miliarde de dolari, inclusiv datoriile de leasing.
    Planul include, de asemenea, strângerea a 2,26 miliarde de dolari pentru a ieşi din faliment în acest an.

    “Acest acord cu creditorii noştri reprezintă un “vot de încredere” în afacerea noastră şi reprezintă un progres semnificativ pentru Cineworld în direcţia realizării strategiei sale pe termen lung într-un mediu de divertisment în schimbare”, spune directorul general Mooky Greidinger într-un comunicat

    “Cineworld a stabilit că, în absenţa unei oferte în numerar care să depăşească semnificativ valoarea stabilită în cadrul restructurării propuse, procesul de marketing în ceea ce priveşte afacerile grupului în SUA, Marea Britanie şi Irlanda va fi încheiat”, adaugă Cineworld într-un comunicat.

    Compania a precizat că va continua să ia în considerare propuneri pentru vânzarea activităţii sale din “restul lumii”, care a reprezentat aproximativ 13% din veniturile sale în 2021 şi cuprinde operaţiuni în Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, România şi Israel.

    Firma de capital privat CVC Capital Partners şi investitorul activist Elliott Management au propus luna trecută oferte de preluare separate pentru operaţiunile sale din Europa de Est şi Israel, potrivit Sky News.

    Acţiunile companiei listate la Londra au scăzut cu peste 99% de la un maxim istoric atins în 2017.

  • Patek Philippe, legendarul producător elveţian de ceasuri de lux, se pregăteşte să lanseze o nouă capodoperă. Cel mai scump din istorie a fost vândut tot de elveţieni pentru 31 de milioane de dolari

    Patek Philippe va introduce în curând o nouă linie de modele de ceasuri de lux pentru prima dată în aproape un sfert de secol. Producătorul se aşteaptă ca într-o zi noua linie să poată concura cu cele mai dorite ceasuri ale sale lansate până acum, scrie Bloomberg.

    Cel mai scump ceas creat şi vândut vreodata de elveţieni a fost licitat pentru 31 de milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate de Christie’s, unul dintre cei mai celebri organizatori de licitaţii de lux din lume, potrivit Swiss Watches Magazine.

    Preşedintele producătorului elveţian, Thierry Stern  declarat că se aşteaptă ca noua linie de modele să fie prezentată în cursul acestui an sau anul viitor, odată ce toate detaliile finale vor fi puse la punct.

    „Designul este gata, iar prototipul este gata şi, într-adevăr, îmi place”, a declarat el într-un interviu acordat în cadrul târgului Geneva Watches and Wonders.

    O nouă ofertă de la Patek ar reprezintă un nou capitol important important pentru aceast brand istoric fondat în 1839 şi controlat de Stern şi familia sa timp de generaţii. Ultima dată, Patek a introdus o nouă linie de modele în 1999, cu colecţia pentru femei „TwentyÂ4”.

    Stern nu a precizat dacă noua linie va consta în modele sportive, precum cel mai căutat Nautilus de la Patek – proiectat iniţial de Gerald Genta – sau ceasuri de asortat la ţinute vestimentare precum Ellipse sau Complications şi Grand Complications.

    Patek s-a bucurat în ultimii ani de o creştere a popularităţii şi a cererii pentru colecţia Nautilus. Preţurile au crescut la niveluri fără precedent pe piaţa secundară în timpul pandemiei, înainte de a se contracta brusc în ultimul an, dar vânzându-se în continuare cu mult peste preţurile de vânzare cu amănuntul.

    Compania a reacţionat la acest val crescut al cererii prin oprirea producţiei ceasului de oţel cu cadran albastru 5711, ceasul sportiv care a fost cel mai popular model al său. Ulterior, marca a introdus un ceas similar, 5811, construit într-o carcasă din aur alb, puţin mai mare şi la un preţ mai ridicat, de aproximativ 70.000 de dolari, faţă de aproximativ 35.000 de dolari pentru un Nautilus din oţel.

    Stern a declarat că ceasurile cu preţuri mai modeste rămân în continuare o componentă cheie a portofoliului mărcii de lux.

    „Nu ar trebui să facem doar un ceas de un milion de dolari pentru că nu avem ca şi clienţi doar oameni foarte, foarte bogaţi. Avem oameni care sunt pasionaţi de ceasuri şi care pot cheltui maxim 30.000 sau 40.000 de dolari pe un ceas – ceea ce este deja o sumă mare de bani” a spus preşedintele Patek Pilippe.

    Cererea copleşitoare pentru ceasurile Patek Philippe a jucat un rol esenţial în decizia companiei de a-şi reduce reţeaua de distribuţie cu amănuntul cu aproximativ 30%. Stern a declarat că firma produce 70.000 de ceasuri pe an şi pur şi simplu nu are capacitatea de a produce mai mult, menţinând în acelaşi timp calitatea.

    „Întrucât nu am putut creşte producţia, singura mea altă opţiune a fost să reduc punctul de vânzare, astfel încât toată lumea să poată avea acces la produsele noastre”, a spus el.

    Deşi Patek Philippe este una dintre ultimele şi cele mai râvnite branduri independente de ceasuri elveţiene nu ar duce lipsă de potenţiali rivali.  Stern a declarat că nu există planuri de vânzare a afacerii, pe care familia sa o controlează din 1932.

    De fapt, o vânzare către un conglomerat de lux mai mare, cum ar fi LVMH sau Richemont, ar anunţa aproape sigur începutul sfârşitului pentru brandul Patek Philippe şi ar diminua valoarea ceasurilor sale deţinute de colecţionari.

    „Sunt un ceasornicar, vând ceasuri noi. La asta mă pricep”, a mai declarat preşedintele producătorului elveţian de ceasuri de lux.

  • Cum expune creşterea ratelor dobânzilor slăbiciunile băncilor: Prăbuşirile recente din SUA şi Europa scot în evidenţă noile ameninţări la adresa creditorilor şi răstoarnă tacticile convenţionale ale specialiştilor

    Începutul creşterii ratelor de dobândă a fost prezentat ca o veste bună pentru bănci, care câştigă mai mulţi bani pe măsură ce diferenţa dintre sumele cerute clienţilor şi cele plătite pentru finanţare se măreşte. Dar crizele recente de pe ambele maluri ale Atlanticului arată că realitatea este mult mai complexă de atât, răsturnând tacticile convenţionale ala specialiştilor, scrie Financial Times.

    Unele bănci, în special în Europa, rămân blocate cu portofolii mari de credite la ratele dobânzilor fixate mult sub nivelurile actuale. Altele, cu o pondere mai mare a portofoliului lor la rate variabile, pot percepe imediat mai mult pentru împrumuturile restante, riscând, totuşi, un val de neplată din partea debitorilor care nu-şi mai pot permite să îşi plătească datoria.

    Apoi, există problema obligaţiunilor de stat, caz în care băncile au deţinut tot mai multe lichidităţi după ce reglementările impuse post criza financiară le-au limitat asumarea de riscuri. Obligaţiunile cumpărate în urmă cu un an şi-au pierdut din valoare deoarece oferă dobânzi mai mici decât cele vândute în prezent, un fapt favorabil în contextul în care băncile nu sunt obligate să le vândă pentru a satisface cererile deponenţilor.

    Un alt motiv de îngrijorare este comportamentul imprevizibil al deponenţilor, care caută locuri mai profitabile pentru a-şi ţine banii, inclusiv fonduri de piaţă monetară şi criypto, dacă băncile întârzie să crească ratele pentru economii.

    Iată o prezentare generală a modului în care toate aceste situaţii se desfăşoară în sucursale şi săli de tranzacţionare, de la Londra la New York.

     

    Pierderi în portofoliile de obligaţiuni

    Băncile cumpără în mod obişnuit datorii guvernamentale foarte sigure ca modalitate de a îndeplini cerinţele de reglementare necesare deţinerii unei cantitaţi suficiente de active lichide de înaltă calitate. Creşterea ratelor a dus la scăderea bruscă a valorii acestor obligaţiuni.

    Rezerva Federală a SUA a declarat că băncile americane aveau la sfârşitul anului 2022 pierderi nerealizate de 620,4 miliarde de dolari în portofoliile lor de titluri de valoare, inclusiv 340,9 miliarde de dolari pentru obligaţiuni pe care nu intenţionau să le vândă. Conform normelor americane, creditorii nu trebuie să ia în considerare pierderile la preţul pieţei în câştigurile lor sau în ratele de capital, astfel că majoritatea băncilor nu şi-au luat măsuri împotriva acestei posibilităţi.

    Atunci când o bancă se află în criză de lichidităţi pentru a face faţă retragerii de capital, aşa cum s-a întâmplat cu Silicon Valley Bank, aceasta poate fi nevoită să vândă o parte din portofoliul său „păstrat până la scadenţă”, cristalizând pierderile, fapt care ar putea speria atât investitorii, cât şi deponenţii.

    Regulile sunt diferite pentru băncile din Europa, unde capitalul de reglementare reflectă deja efectul ratelor dobânzilor în vigoare pentru majoritatea obligaţiunilor. În Marea Britanie, analistul Numis Jonathan Pierce spune că cele şase mari bănci britanice au 600 de miliarde de lire sterline de titluri de creanţă, din care două treimi sunt deja evaluate la valoarea justă.

     

    Împrumuturi cu dobândă fixă

    Creşterea ratelor reprezintă o dublă provocare pentru partea de creditare a portofoliilor de active ale băncilor.

    Băncile care au reuşit să transfere creşterile de rate către clienţi prin intermediul împrumuturilor cu rată variabilă s-au bucurat de o creştere a veniturilor în 2022. Împrumuturile cu rată fixă au mai puţine şanse de neplată, dar reprezintă, de asemenea, o povară pentru profitabilitatea băncilor ale căror costuri proprii de finanţare vor creşte.

    Ratele mai mari duc, de asemenea, la mai multe rate neperformante, deşi creditele de această natură rămân la niveluri scăzute în UE, unde doar 1,5% dintre creditele ipotecare au fost clasificate drept credite neperformante în luna septembrie, arată cele mai recente date disponibile ale Autorităţii Bancare Europene.

     

    Împrumuturile imobiliare comerciale

    Împrumuturile imobiliare comerciale se află în mod special în atenţia băncilor. Pe lângă creşterea bruscă a ratelor dobânzilor, investitorii imobiliari se confruntă cu evaluări mai mici din cauza schimbărilor generate de pandemie în ceea ce priveşte modelele de muncă şi obiceiurile de cumpărare.

    Puţin peste două cincimi din creditele CRE din SUA sunt deţinute de bănci, potrivit JPMorgan.

    Preşedintele Fed, Jay Powell, a declarat săptămâna trecută că banca centrală „este conştientă” de concentrarea creditelor CRE, dar a subliniat că nu crede că această problemă este comparabilă cu alte presiuni asupra băncilor.

    Expunerea băncilor europene la proprietăţi imobiliare comerciale a fost identificată ca fiind o „vulnerabilitate cheie” de către BCE. Cu toate acestea, CRE reprezintă doar aproximativ 6% din portofoliile de credite europene, potrivit administratorului de active DWS.

     

    Creşterea costurilor de finanţare

    Deşi sunt disponibile şi alte surse de finanţare, acestea devin mai scumpe atunci când ratele cresc, deoarece investitorii cer randamente mai mari.

    Recenta decizie a autorităţii elveţiene de reglementare Finma de a şterge 16 miliarde de franci elveţieni (17 miliarde de dolari) de obligaţiuni suplimentare de rangul 1 ca parte a preluării Credit Suisse de către UBS va creşte şi mai mult costurile de finanţare ale băncilor europene.

    În medie, băncile europene deţin o expunere AT1 echivalentă cu 2,2% din activele lor ponderate la risc, deşi ponderea în cauză este semnificativ mai mare la unii creditori, cum ar fi Julius Baer, cu 7,2%, şi Barclays, cu 3,9%.

  • Uleiul de floarea soarelui, untul şi zahărul, pe masa Concurenţei. „Avem suspiciuni că unii producători au profitat de creşterea inflaţiei şi s-au înţeles să crească suplimentar preţurile de vânzare“

    Consiliul Concurenţei a de­clan­şat trei investigaţii – pe pieţele de ulei de floarea soarelui, zahăr şi unt – privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor, în contextul în care rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar preţurile celor trei bunuri au crescut în aceeaşi perioadă cu cel puţin 30% şi până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ şi asta în condiţiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coşul de cumpărături.

    ♦ Rata medie a inflaţiei a fost de circa 15% în luna februarie a acestui an versus februarie 2022 ♦ Totuşi, preţurile la ulei, unt şi zahăr au crescut cu 30-60% în aceeaşi perioadă arată INS ♦ La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ.

    Consiliul Concurenţei a de­clan­şat trei investigaţii – pe pieţele de ulei de floarea soarelui, zahăr şi unt – privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor, în contextul în care rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar preţurile celor trei bunuri au crescut în aceeaşi perioadă cu cel puţin 30% şi până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ şi asta în condiţiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coşul de cumpărături.

    „Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creşterea inflaţiei, şi s-au în­ţeles să crească suplimentar pre­ţurile de vânzare pentru unele pro­duse, obţinând, astfel, pro­fituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigaţii­lor, vom constata acest gen de practici, le vom sancţio­na drastic“, a declarat Bog­dan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Afirmaţiile sale şi totodată investigaţiile Concurenţei vin într-o perioadă în care inflaţia este la cote record, iar scumpirile pe bandă rulantă mănâncă din puterea de cumpărare a românilor.

    Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 a fost de 15,5%. Spre comparaţie, rata medie a inflaţiei la nivelul tuturor ţărilor UE este de 9,9% în februarie 2023, iar în zona euro ea scade la 8,5%. Astfel, deşi a­ceasta este o problemă generală în în­treaga Europă, ritmul de creştere al preţurilor diferă foarte mult între Vest şi Est. Mai exact, ţări bogate, cu salarii de câteva ori mai mari decât în Ro­mânia, anunţă creş­teri de preţuri de o cifră. Spre exemplu, micuţul stat Lu­xem­burg, unde sala­riul minim este de a­proape 2.400 de euro pe lună, a avut în fe­bruarie 2023 o rată a in­fla­ţie de doar 4,3%. În Spa­nia, Grecia, Franţa şi Belgia preţu­rile au crescut cu circa 6%.

    În ceea ce priveşte scumpirile celor trei produse analizate de Concurenţă în Româ­nia, pe datele oficiale de la INS, acestea sunt mult mai alerte. Mai exact, creşterea preţului la zahăr este de aproape cinci ori mai rapidă decât rata inflaţiei.

    Investigaţiile Consiliului Concurenţei au presupus inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale mai multor firme de pe piaţa producţiei şi comercializării de ulei de floarea soarelui, precum Bunge Româ­nia (acţionariat american), Expur (acţiona­riat francez), Prutul (acţionariat românesc) şi Ardealul (acţionariat românesc), dar şi de pe piaţa producţiei şi comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Alba­lact, Covalact şi Dorna Lactate (parte din grupul francez Lactalis), Friesland Româ­nia (acţionariat olandez), Lacto Food şi Fa­brica de Lapte Braşov (acţionariat grecesc).

    Bunge (Floriol), Expur (Bunica) şi Prutul (Spornic), cei mai mari producători de ulei de consum din România, spuneau în 2022 pentru ZF că seceta, costurile în creştere şi războiul din Ucraina sunt prin­cipalii factori care au stat la baza creşterii preţului.

    În ceea ce priveşte piaţa fabricării şi comercializării de zahăr, aici s-au derulat inspecţii la firmele Agrana România (acţio­nariat austriac), companie care are două fabrici pe plan local, din care doar într-una produce zahăr din sfeclă de zahăr, Pfeifer & Langen România (acţionariat german), ca­re a deţinut anterior fabrica Zahărul Ora­dea şi Lucsor Impex (ac­ţionariat româ­nesc), care comercializează produse alimentare.

    Cum justifică un producător de zahăr creşterea preţului la peste 5 lei/kg?

    „Scumpirea în piaţa zahărului a pornit de la scumpirea gazului, pentru că seminţele au nevoie de gaz pentru procesare, preţul inputurilor a crescut pentru fermieri, producţia de sfeclă de zahăr a fost mai mică anul trecut şi costul cu salariile a crescut în industria alimentară. În plus, din Ucraina vin cantităţi mari de zahăr brut din sfeclă de zahăr, cu 720-750 euro/tonă, 70 euro transport şi 100 de euro este ambalatul, iar ca producător ajungi la un profit de maximum 10% la raft, nu avem marje foarte mari. Creşterea este normală, iar preţul zahărului nu a crescut doar în România, ci peste tot în Europa“, a spus Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, compania care operează fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov. Ea a cumpărat recent alături de un partener fabrica de zahăr de la Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos.

    Totuşi, datele arată că inflaţia e mai mare în România ca în alte ţări. Mai mult, tot mai multe voci – inclusiv executivi ai grupului Societe Generale (proprietarii BRD) au declarat pentru cotidianul Financial Times că multe preţuri sunt majorate şi artificial.

     

  • Sfârşitul unei ere: O companie cu o istorie de 147 de ani zguiduită de un lung şir de scandaluri în trecut, va fi cumpărată de un fond de investiţii privat

    Consiliul de administraţie al Toshiba a acceptat joi o ofertă de 15 miliarde de dolari din partea unui consorţiu condus de un fond japonez de capital privat, deschizând calea pentru cea mai mare achiziţie din ţară, scrie Financial Times

    Compania veche de 147 de ani va fi achiziţionată de Japan Industrial Partners, un fond care conduce un consorţiu de 20 de companii, inclusiv grupul de servicii financiare Orix, Chubu Electric Power şi producătorul de cipuri Rohm.

    Decizia anunţă sfârşitul unui lung şir de evenimente începute acum opt ani, un scandal contabil, potenţiala delistare a companiei precum şi vânzarea rapidă rapidă a celei mai profitabile divizii, businessul de memorii flash, cunoscută acum sub numele de Kioxia.

    Acordul, dacă va avea sprijinul acţionarilor Toshiba, va determina delistarea companiei, soartă pe care a evitat-o la limită în 2017, când eşecul afacerilor sale din SUA au dus compania în pragul falimentului.

     

  • Timpul costă bani: Un ceas de lux Patek Philippe a spart toate recordurile după ce s-a vândut la o licitaţie pentru aproape şase milioane de dolari

    Un ceas rar de lux Patek Philippe a deveni cel mai scump ceas vândut vreodată la o licitaţie online, după ce un cumpărător anonim a scos din buzunar pentru el nu mai puţin de 5,8 milioane de dolari. Licitaţia a fost organizată de celebra casă de licitaţii Christie’s, scrie Business Insider.

    Ceasul recent vândut, care are numărul de referinţă 6002G-001, este cunoscut pentru că este unul dintre cele mai atent detaliate ceasuri din lume. Este proiectat cu un cadran din email albastru realizat manual şi o carcasă din aur alb de 18 karate, iar cureaua este din piele de crocodil.

    Industria ceasurilor de lux continuă să fie o piaţă profitabilă. Potrivit companiei de date Grand View Research, dimensiunea pieţei din această industrie a fost evaluată la 39,36 miliarde de dolari în 2021.

    Valoarea ceasurilor de lux este determinată de reputaţia ceasornicarilor elveţieni de lungă durată, precum Patek Philippe, care fabrică aceste ceasuri în cantităţi limitate. Potrivit Christie’s, Patek Philippe a fabricat mai puţin de un milion de ceasuri de la înfiinţarea sa în 1939.

    „Piaţa de ceasuri de lux a continuat să fie extrem de efervescentă, fapt evidenţiat prin numărul partincipanţilor la licitaţii”, a declarat Alexandre Bigler, vicepreşedintele Christie’s Asia-Pacific.

    Un ceas Patek Philippe – Grandmaster Chime 6300A-010 – rămâne cel mai scump ceas vândut vreodată la o licitaţie. Ceasul, care este fabricat din oţel, a fost vândut pentru 31,19 milioane de dolari la licitaţia Only Watch Auction din Geneva în 2019.