BusinessMagazin

Tag: ue

  • Comisia Europeană propune noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Comisia Europeană a formulat, vineri, o propunere în sensul consolidării regimului de sancţiuni împotriva Rusiei, fiind dispuse şi măsuri suplimentare care vizează importurile de aur şi sectorul tehnologic.

    Comisia Europeană a adoptat o propunere formulată împreună cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate în sensul unui nou set de măsuri pentru menţinerea şi consolidarea eficienţei celor şase pachete de sancţiuni ample şi fără precedent impuse de Uniunea Europeană Rusiei. “Setul de măsuri de astăzi, pentru menţinere şi aliniere, clarifică o serie de prevederi în sensul intensificării certitudinii juridice pentru operatori şi pentru aplicarea de către statele membre. Este vorba de avansarea alinierii sancţiunilor UE la cele aplicate de aliaţii şi partenerii noştri, în special cei din Grupul G7. Foarte important este faptul că setul de măsuri reafirmă poziţia determinată a Comisiei Europene de a proteja securitatea alimentară în întreaga lume”, anunţă instituţia, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei continuă cu aceeaşi intensitate. Prin urmare, propunem astăzi înăsprirea sancţiunilor cu efecte grele împotriva Kremlinului, aplicarea lor mai eficientă şi prelungirea până în ianuarie 2023. Moscova trebuie să suporte în continuare un preţ mare pentru agresiunea sa”, afirmă Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

    “Sancţiunile UE sunt dure şi au efecte dureroase. Continuăm să îi vizăm pe apropiaţii lui Putin şi ai Kremlinului. Măsurile de astăzi reflectă abordarea noastră coordonată cu partenerii noştri, inclusiv cu Grupul G7. În plus faţă de aceste măsuri, voi prezenta Consiliului introducerea pe lista sancţiunilor a unor persoane şi entităţi suplimentare, pentru blocarea activelor şi limitarea deplasărilor”, a afirmat, la rândul său, Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    Noile măsuri conţin interdicţii suplimentare pentru importurile de aur rusesc şi intensificarea controlului privind importurile de tehnologii avansate şi de uz dual. De asemenea, vor fi înăsprite criteriile de aplicare a măsurilor de blocare a activelor.

    Comisia Europeană subliniază că sancţiunile UE nu vizează în niciun fel comerţul cu produse agricole între Rusia şi naţiuni terţe. Textul propus clarifică scopurile unora dintre sancţiunile economice.

    Propunerile Comisiei Europene au nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene pentru a intra în vigoare.

  • UE va adopta vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Comisia Europeană urmează să adopte vineri cel de-al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care va adăuga o interdicţie la importul de aur rusesc şi va ajusta măsurile restrictive existente pentru a evita împiedicarea exporturilor de alimente, au declarat doi oficiali, conform Reuters.

    Noile măsuri sunt considerate a fi “un pachet de menţinere şi aliniere”, a declarat una dintre surse, referindu-se la acesta ca la un set de sancţiuni “al şaselea şi jumătate” pentru domeniul său de aplicare, limitat în comparaţie cu rundele anterioare, care au afectat petrolul sau cărbunele rusesc.

    Cu toate acestea, unele măsuri ar putea avea un impact serios asupra sectoarelor afectate.

    Proiectul de pachet, care are nevoie de aprobarea guvernelor UE, include o interdicţie privind importul de aur rusesc în UE, care ar urma să fie aplicabilă de la adoptarea noilor sancţiuni. O sursă a declarat că măsura va afecta şi importurile de aur rusesc prin ţări terţe, dar nu a detaliat cum va funcţiona.

    De asemenea, Bruxelles-ul va înăspri măsurile existente, cu noi limitări ale importurilor de bunuri care ar putea fi folosite în scopuri militare, inclusiv produse chimice şi utilaje, a precizat sursa.

    Noi persoane şi entităţi considerate apropiate de Kremlin vor fi, de asemenea, adăugate pe lista neagră a UE, au declarat trei oficiali care au refuzat să fie numiţi.

    De asemenea, Comisia va face unele modificări la sancţiunile existente pentru a se asigura că acestea nu afectează exporturile de alimente şi cereale din Rusia, au declarat cei trei oficiali UE.

    Ţările africane au declarat că sancţiunile UE au contribuit la criza alimentară actuală, cauzată în principal de războiul din Ucraina şi de blocada rusă a porturilor ucrainene de unde sunt exportate de obicei cereale în lume.

    UE a negat de mult timp că sancţiunile sale au afectat comerţul cu alimente. Modificările aduse măsurilor restrictive existente au scopul de a se asigura că regulile nu sunt interpretate greşit de către comercianţi, a declarat un oficial, menţionând că o interdicţie privind accesul navelor ruseşti în porturile UE va fi modificată pentru a evita confuziile.

    Conform acestei măsuri, navele ruseşti au deja voie să intre în porturile UE dacă transportă alimente sau medicamente.

    Dar unii comercianţi au interzis efectiv comerţul cu alimente atunci când sunt exportate din porturile ruseşti care sunt deţinute indirect de companii ruseşti de stat care au fost sancţionate de UE. Modificarea va clarifica faptul că aceste porturi sunt exceptate de la sancţiuni, a precizat sursa citată.

  • UE introduce noi reguli privind piaţa cripto

    Companiile de criptomonede vor avea nevoie de o licenţă şi de garanţii pentru clienţi pentru a emite şi a vinde active digitale în Uniunea Europeană, în conformitate cu noile norme revoluţionare convenite de blocul comunitar pentru a domoli o piaţă volatilă de tip “Vestul Sălbatic”, scrie Reuters.

    La nivel mondial, activele criptografice sunt în mare parte nereglementate, operatorii naţionali din UE fiind obligaţi doar să acţioneze pentru combaterea spălării banilor.

    Reprezentanţii Parlamentului European şi ai statelor UE au ajuns la un acord cu privire la legea privind pieţele de criptoactive.

    “Astăzi am pus ordine în Vestul Sălbatic al criptoactivelor şi am stabilit reguli clare pentru o piaţă armonizată”, a declarat Stefan Berger, un deputat german de centru-dreapta care a condus negocierile.

    “Recenta scădere a valorii monedelor digitale ne arată cât de riscante şi speculative sunt acestea şi că este fundamental să acţionăm”, a spus Berger.

    Pieţele de cripto-monede s-au prăbuşit în acest an, investitorii fiind îngrijoraţi de creşterea ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la prăbuşirea terraUSD şi la îngheţarea retragerilor şi transferurilor de către principalele firme de cripto-monede Celsius Network şi Voyager Digital.

    Bitcoin s-a prăbuşit cu aproximativ 70% de la recordul de 69.000 de dolari din noiembrie, trăgând în jos întreaga piaţă.

    Acest regulament istoric confirmă rolul UE ca organism de stabilire a standardelor pentru activele digitale, au declarat statele UE.

    “Furnizorii de servicii de criptomonede vor trebui să respecte cerinţe stricte pentru a proteja portofelele consumatorilor şi vor trebui să devină responsabili în cazul în care pierd criptomonedele investitorilor”, au adăugat acestea.

    Pentru a deveni lege, propunerea va avea nevoie de aprobarea oficială a Parlamentului European şi a statelor UE, urmată de o perioadă de punere în aplicare.

    Ea oferă emitenţilor de criptoactive şi furnizorilor de servicii conexe un “paşaport” pentru a servi clienţii din întreaga UE de la o singură bază.

    Deţinătorilor de stablecoins – un tip de cripto-monede concepute pentru a-şi menţine o valoare constantă – li se va oferi o creanţă în orice moment şi în mod gratuit de către emitent, toate fiind supravegheate de către organismului bancar al blocului.

    Robert Kopitsch, secretarul general al grupului de lobby Blockchain for Europe, care include principalele burse Binance şi Crypto.com, a declarat că normele sunt “un sac mixt”, adăugând că grupul se teme “că stablecoins nu vor avea practic nicio modalitate de a fi profitabile”.

    Cu toate acestea, Coinbase Global Inc , o importantă bursă de cripto-monede la nivel mondial, a declarat pe blog că noul cadru este “interesant”, oferind certitudine de reglementare pe piaţă şi ridicând standardele industriei.

    “Un set unic armonizat de norme pentru întreaga UE ne va permite să investim, să accelerăm şi să ne extindem eforturile de creştere în întregul bloc.”

    Multe state se opun de mult timp includerii în piaţă a tokenurilor nefungibile (NFT), active digitale reprezentând obiecte, de la artă la videoclipuri. Dar, sub presiunea legislatorilor UE, compromisul de joi prevede că NFT-urile vor fi excluse “cu excepţia cazului în care se încadrează în categoriile de cripto-active existente”.

    În termen de 18 luni, Bruxelles va evalua dacă sunt necesare norme speciale pentru NFT-uri.

    Autorităţile naţionale de reglementare vor fi responsabile de acordarea de licenţe pentru firmele de cripto-monede, dar vor trebui să informeze ESMA, autoritatea de supraveghere a valorilor mobiliare din UE, cu privire la operatorii mari.

    ESMA va elabora standarde pentru ca firmele de criptomonede să transmită informaţii privind amprenta lor asupra mediului şi a climei.

    Statele Unite şi Marea Britanie, două mari centre cripto, nu au aprobat încă norme similare.

     

  • Ucraina începe exporturile de energie electrică spre Uniunea Europeană

    Ucraina a început să exporte energie electrică către Uniunea Europeană, au anunţat, joi, premierul ucrainean, Denys Shmyhal, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

    Primele exporturi au ajuns în România.

    „La doar trei luni de la primirea certificatului energetic, a început mult-aşteptatul export de energie electrică ucraineană către Europa! Astăzi [joi], de la prima oră a nopţii, astfel de exporturi au plecat spre România. Volumul iniţial este de 100 MW”, a declarat Shmyhal într-o postare pe contul său oficial de Facebook.

    „Numai în prima zi, întreprinderea de stat Ukrenergo a câştigat 10 milioane de UAH din vânzarea accesului la punctul de trecere interstatală. Potenţialul de export al energiei electrice ucrainene către Europa este de până la 2,5 GW. În acest scenariu, statul va putea încasa peste 70 de miliarde UAH pe an”, a adăugat el.

    Preşedintele Comisiei Europene a salutat demersul, afirmând că acesta serveşte nevoilor Ucrainei şi UE.

    „Aceasta va oferi o sursă suplimentară de energie electrică pentru UE. Şi venituri atât de necesare pentru Ucraina, Aşa că amândoi beneficiem”, a scris joi Ursula Von der Leyen pe Twitter.

  • UE afirmă că va “lucra rapid la o nouă creştere a sprijinului militar” pentru Ucraina

    Într-un comunicat de presă după prima zi a summitului UE de două zile, Consiliul European a declarat: “Uniunea Europeană rămâne ferm angajată să ofere un sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să îşi exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii ruseşti şi să îşi apere integritatea teritorială şi suveranitatea. În acest scop, Consiliul European solicită Consiliului să lucreze rapid la o nouă creştere a sprijinului militar”.

    De asemenea, Consiliul European a îndemnat Rusia “să înceteze imediat să mai vizeze instalaţiile agricole şi să îndepărteze cerealele şi să deblocheze Marea Neagră, în special portul Odesa, pentru a permite exportul de cereale şi operaţiunile comerciale de transport maritim”, acuzând Rusia pentru criza globală a securităţii alimentare, relatează CNN.

    “Rusia, prin faptul că a transformat alimentele în arme în războiul său împotriva Ucrainei, este singura responsabilă pentru criza globală de securitate alimentară pe care a provocat-o”, a transmis Consiliul.

    Consiliul European a condamnat, de asemenea, “atacurile nediscriminatorii ale Rusiei împotriva civililor şi a infrastructurii civile”, adăugând că “dreptul umanitar internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte tratamentul prizonierilor de război, trebuie respectat”.

    “Rusia, Belarus şi toţi cei responsabili de crime de război şi de celelalte crime cele mai grave vor fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor, în conformitate cu dreptul internaţional”, mai scrie Consiliul European în comunicat.

  • Germania afirmă că sprijină Polonia şi România pentru exportul cerrealelor ucrainene

    “Şinele de cale ferată trebuie să fie modernizate, avem nevoie de vagoane de marfă adecvate – guvernul german lucrează la acest lucru împreună cu mulţi alţi actori”, a declarat ea reporterilor la sosirea la Luxemburg pentru o întâlnire cu omologii săi din Uniunea Europeană.

    Potrivit Reuters, ea a adăugat: “Este clar că, în cele din urmă, cu siguranţă nu vom reuşi să scoatem toate cerealele, dar dacă reuşim măcar să eliberăm o parte din ele, pe diferite rute, atunci acest lucru va fi de ajutor în momentul în care ne confruntăm cu această provocare globală”.

    Prezent la aceeaşi reuniune, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că blocarea de către Rusia a exportului a milioane de tone de cereale ucrainene este o crimă de război.

    “Facem apel la Rusia să deblocheze porturile… Este de neconceput, nu ne putem imagina că milioane de tone de grâu rămân blocate în Ucraina în timp ce în restul lumii oamenii suferă de foame”, a declarat acesta presei.

    “Aceasta este o adevărată crimă de război, aşa că nu-mi pot imagina că acest lucru va mai dura mult timp”, a spus el.

  • Zelenski, după ce Ucrainei i s-a acordat statut de candidat la intrarea în UE: O nouă istorie a libertăţii

    Curajul ucrainenilor a adus o oportunitate pentru Europa de a „crea o nouă istorie a libertăţii şi de a elimina în sfârşit zona gri din Europa de Est dintre UE şi Rusia”, a spus preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe Twitter, după ce Ucrainei i-a s-a oferit şansa de a „trăi visul european”.

    În timp ce războiul face ravagii în estul Ucrainei, Kievul a primit un impuls important vineri, când Comisia Europeană a recomandat Consiliului ca Ucraina să devină un candidat pentru a adera la blocul comunitar, prefigurând o schimbare geopolitică importantă.

    La summitul de săptămâna viitoare, liderii UE sunt aşteptaţi să aprobe recomandările executivului blocului european pentru Ucraina şi Moldova vecină, relatează Reuters.

    Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a declarat pe Twitter că doar curajul ucrainenilor a adus o oportunitate pentru Europa de a „crea o nouă istorie a libertăţii şi de a elimina în sfârşit zona gri din Europa de Est dintre UE şi Rusia”.

    În timp ce diplomaţia avansa cu Bruxelles-ul, lupte intense continuau în regiunea estică Donbas, unde Rusia încearcă să consolideze şi să extindă câştigurile din ultima vreme.

    Premierul britanic Boris Johnson a efectuat o vizită surpriză în capitala Kiev.

    Zelenskiy a declarat într-un discurs în timpul nopţii că decizia statelor membre ale UE rămâne de văzut, dar a adăugat: „Nu vă puteţi imagina cu adevărat puternică forţă europeană, independenţa europeană şi dezvoltarea europeană decât cu Ucraina”.

    De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat decizia în timp ce purta culorile Ucrainei, reprezentate de un blazer galben peste o bluză albastră.

    „Ucrainenii sunt gata să moară pentru perspectiva europeană”, a declarat ea. „Vrem ca ei să trăiască alături de noi visul european”.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a răbufnit împotriva Occidentului, în special a Statelor Unite, într-un discurs plin de nemulţumiri la Sankt Petersburg, dar a încercat să minimalizeze problema UE.

    „Nu avem nimic împotriva ei”, a spus el. „Nu este un bloc militar. Este dreptul oricărei ţări de a adera la uniunea economică”.

    Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia urmăreşte îndeaproape candidatura Ucrainei la UE, mai ales în lumina cooperării sporite în domeniul apărării între cei 27 de membri ai blocului.

    Ucraina a depus cererea de aderare la UE la patru zile după ce trupele ruseşti au debarcat peste graniţa sa la sfârşitul lunii februarie. În câteva zile i s-au alăturat Moldova şi Georgia, state ex-sovietice mai mici care au, de asemenea, regiuni separatiste susţinute de Rusia.

    Deşi este doar începutul unui proces care ar putea dura ani de zile şi care necesită reforme ample, decizia Comisiei Europene pune Kievul pe calea realizării unei aspiraţii considerate inaccesibile cu doar câteva luni în urmă.

     

  • Ursula von der Leyen: avizul privind aderarea Ucrainei la UE va fi gata săptămâna viitoare

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a spus preşedintelui Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, că avizul executivului UE privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană va fi gata până la sfârşitul săptămânii viitoare, relatează Reuters.

    În cadrul unei conferinţe de presă comune la Kiev, von der Leyen a declarat că discuţiile de sâmbătă cu Zelenski “ne vor permite să finalizăm evaluarea noastră până la sfârşitul săptămânii viitoare”.

    Decizia ar fi doar un pas preliminar într-un proces de lungă durată.

    Toate cele 27 de guverne ale UE ar trebui să fie de acord să acorde Ucrainei statutul de candidat, după care vor avea loc discuţii ample privind reformele necesare înainte ca Kievul să poată fi luat în considerare pentru aderare.

    Von der Leyen, aflată la a doua sa călătorie la Kiev de la începutul războiului din februarie, i-a reamintit lui Zelenski că, în ciuda progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele administrative şi în alte domenii, mai sunt încă multe de făcut.

    “Aţi făcut multe în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept, dar este încă nevoie de reforme care să fie puse în aplicare, de exemplu pentru a combate corupţia”, a declarat ea la conferinţa de presă comună.

    Zelenski a declarat în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă: “Toată Europa este o ţintă pentru Rusia, iar Ucraina este doar prima etapă în această agresiune. Acesta este motivul pentru care un răspuns pozitiv al UE la cererea de aderare a Ucrainei poate fi un răspuns pozitiv la întrebarea dacă proiectul european mai are vreun viitor”.

  • Germania se opune interzicerii fabricării de vehicule noi cu ardere internă din 2035

    “Este vorba de un pas prea dur pentru cetăţeni”, a declarat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, contestând decizia Parlamentului European, care nu este definitivă, şi subliniind că fabricile de motoare cu ardere internă generează multe locuri de muncă.

    “Noi vrem ca şi după anul 2035 să permitem fabricarea de maşini propulsate de motoare cu ardere internă, cu noile tipuri de combustibili ecologici”, a precizat Volker Wissing, citat de agenţia DPA şi de publicaţia Die Zeit.

    Parlamentul European s-a pronunţat, miercuri, în favoarea interzicerii vânzărilor de maşini noi dotate cu motoare cu ardere internă începând din anul 2035, dar decizia va trebui supusă aprobării Consiliului Uniunii Europene, unde vor apărea obiecţii. Un amendament care prevedea posibilitatea vânzărilor de motoare hibrid a fost respins.

    Practic, Parlamentul European vrea aplicarea de norme stricte în materie de emisii de dioxid de carbon, astfel că nu vor mai putea fi fabricate maşini echipate cu motoare pe benzină şi motorină din 2035. Vehiculele cu ardere internă înmatriculate până atunci vor rămâne însă în circulaţie până la un termen care urmează să fie stabilit.

    Însă Parlamentul European nu este for decizional unic. Consiliul Uniunii Europene, în care sunt reprezentate statele membre, se va pronunţa până la sfârşitul acestei luni asupra planului propus de Comisia Europeană şi vor apărea obiecţii, astfel că va trebui elaborat un nou proiect, care să fie agreat atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliul Uniunii Europene.

    Opoziţia germană a criticat deja iniţiativa, notând că Parlamentul European nu acceptă nici noi tipuri de carburanţi ecologici. “Partidul Verzilor, liberalii şi social-democraţii se înscriu, din păcate, pe drumul spre electromobilitate”, a reacţionat eurodeputatul german Jens Gieseke, din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

    Fostul Guvern german, condus de fostul cancelar Angela Merkel, a refuzat în noiembrie 2021 să se alăture unei iniţiative discutate la Conferinţa ONU pe tema climei privind fixarea unui termen de renunţare la motoarele auto cu ardere internă, Berlinul semnalând intenţia de a dezvolta combustibili sintetici cu emisii extrem de reduse.

    Practic, în afară de investiţiile în vehicule cu propulsii hibride şi electrice, Germania vrea să continue dezvoltarea motoarelor cu ardere internă, dar prin utilizarea combustibililor sintetici cu emisii poluante reduse, precum benzina sintetică, gazul natural comprimat sau biometan.

    În ianuarie 2022, noul Guvern de la Berlin, condus de cancelarul Olaf Scholz, a avertizat că Germania se confruntă cu o sarcină “gigantică” dacă vrea să atingă obiectivele reducerii emisiilor poluante. Germania a decis să atingă neutralitatea climatică până în anul 2045. Noul Guvern a pledat, în programul anunţat la începerea mandatului, pentru politici în sensul “progreselor” tehnice, sociale şi culturale, în scopul menţinerii competitivităţii la nivel internaţional.

  • BREAKING NEWS! Este ştirea momentului în Europa. Decizia luată la Bruxelles în urmă cu puţin timp

    Parlamentul European s-a pronunţat, miercuri, în favoarea interzicerii vânzărilor de maşini noi dotate cu motoare cu ardere internă începând din anul 2035, dar decizia va trebui supusă aprobării Consiliului Uniunii Europene şi probabil vor apărea obiecţii.

    Parlamentul European a aprobat miercuri după-amiază, cu 339 de voturi pentru, 249 de voturi împotrivă şi 24 de abţineri, un proiect elaborat de Comisia Europeană care prevede norme stricte privind emisiile de dioxid de carbon, astfel că motoarele cu ardere internă nu vor mai putea fi montate pe vehicule produse începând din anul 2035. Un amendament care prevedea posibilitatea vânzărilor de motoare hibrid a fost respins.

    “Vot istoric în Parlamentul European: deputaţii se pronunţă pentru interzicerea motoarelor cu ardere internă la vehicule noi din 2035”, a reacţionat Comisia Europeană, amintind că prezentase această propunere în iulie 2021, în cadrul setului de măsuri pentru reducerea poluării.

    Practic, Parlamentul European ar vrea să nu mai poată fi fabricate maşini echipate cu motoare pe benzină şi motorină din 2035. Vehiculele cu ardere internă înmatriculate până atunci vor rămâne însă în circulaţie până la un termen care urmează să fie stabilit, notează site-ul Tagesschau.de.

    Însă Parlamentul European nu este for decizional unic. Consiliul Uniunii Europene, în care sunt reprezentate statele membre, se va pronunţa până la sfârşitul acestei luni asupra planului propus de Comisia Europeană şi probabil vor apărea obiecţii, astfel că va trebui elaborat un nou proiect, care să fie agreat atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliul Uniunii Europene.

    Opoziţia germană a criticat deja iniţiativa, notând că Parlamentul European nu acceptă nici noi tipuri de carburanţi ecologici. “Partidul Verzilor, liberalii şi social-democraţii se înscriu, din păcate, pe drumul spre electromobilitate”, a reacţionat eurodeputatul german Jens Gieseke, din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

    Obiecţiile privind maşinile electrice se referă la timpul mare de încărcare a bateriei, la lipsa infrastructurii staţiilor de încărcare şi la poluarea generată de acumulatori. De asemenea, energia electrică s-a majorat, iar necesarul de electricitate va creşte exponenţial. În acest context, Germania a pledat pentru dezvoltarea unor combustibili ecologici.