BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Brandurile occidentale dau înapoi în ceea ce priveşte despărţirea de Moscova: Companii precum Avon Products, Air Liquide şi Reckitt vor rămâne în Rusia, în timp ce obstacolele birocratice aflate în calea exodului continuă să crească

    Companiile occidentale, printre care Avon Products, Air Liquide şi Reckitt, au rămas în Rusia, deşi au declarat că intenţionează să plece după invazia Ucrainei, pe măsură ce obstacolele birocratice se înmulţesc, iar activitatea de consum îşi revine la normal, scrie Financial Times.

    Brandul de cosmetice deţinut de Natura, producătorul francez de gaze industriale şi grupul britanic de consum care produce de la analgezice şi până la prezervative se numără printre sutele de grupuri occidentale care au rămas în ţară de la declanşarea războiului.

    „Multe companii europene s-au trezit cu adevărat între ciocan şi nicovală”, a declarat un executiv care lucrează cu companiile occidentale din Rusia.

    În total, peste 2.100 de multinaţionale au rămas în Rusia începând cu 2022, a constatat Şcoala de Economie din Kiev, comparativ cu aproximativ 1.600 de companii internaţionale care fie au părăsit piaţa, fie şi-au redus operaţiunile.

    La scurt timp după invazia din 2022 a Ucrainei, zeci de astfel de grupuri s-au angajat să îşi reducă prezenţa în Rusia, deoarece Occidentul a încercat să înfometeze economia ţării şi cuferele de război ale Kremlinului de bani străini.

    Dar Moscova a crescut treptat costul plecării companiilor, impunând o reducere obligatorie de 50% pentru activele din ţările „neprietenoase” vândute cumpărătorilor ruşi şi o „taxă de ieşire” de minimum 15%. De asemenea, a fost din ce în ce mai greu să se găsească cumpărători locali acceptaţi atât de vânzător, cât şi de Moscova şi a căror implicare să nu fie afectată de sancţiunile occidentale.

    Air Liquide a anunţat în septembrie 2022 că a semnat un memorandum de înţelegere pentru a-şi vinde activitatea din Rusia echipei de manageri locali care o conducea. Cu toate acestea, tranzacţia nu a primit niciodată aprobarea guvernului rus, lăsând compania în incertitudine.

    Unele companii nu se mai simt obligate să părăsească ţara. Avon a început un proces de vânzare pentru afacerea sa, primind între timp o serie de oferte pe care, într-un final, a decis să nu le accepte.

    „Timp de peste 135 de ani, Avon a fost alături de femei oriunde s-ar afla în lume, indiferent de etnie, naţionalitate, vârstă sau religie”, a declarat compania.

    Multinaţionalele au ţinut cont de chinurile unor companii occidentale precum Carlsberg şi Danone, cărora le-au fost confiscate activele după ce şi-au anunţat planurile de plecare.

  • Aliaţii G7 ai Americii strâng rândurile pentru Ucraina: Washingtonul propune un plan care va grăbi finanţarea Kievului cu peste 50 de miliarde de dolari înainte de posibila realegere a lui Donald Trump la Casa Albă

    Aliaţii G7 ai Washingtonului susţin activ un plan al SUA de a urgenta finanţarea Ucrainei cu zeci de miliarde de dolari înainte de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, scrie Financial Times.

    Conform planului, care urmează să fie discutat la summitul din iunie, Kievul ar urma să primească bani în avans dintr-un împrumut G7. Împrumutul ar fi garantat de profiturile viitoare generate de aproximativ 350 de miliarde de dolari din activele ruseşti care au fost imobilizate în Occident ca răspuns la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Unii membri ai G7 au fost reticenţi în a aproba planul, dar sentimentele lor s-au schimbat după un impuls diplomatic venit din partea SUA, care încearcă să obţină un acord la un summit al liderilor G7 de luna viitoare, potrivit a opt oficiali occidentali.

    Planul ar genera aproximativ 50 de miliarde de dolari care ar urma să fie plătite Ucrainei încă din această vară, au declarat oficialii americani. Finanţarea ar sosi într-un moment crucial pentru Kiev, în timp ce forţele sale se străduiesc să menţină linia pe fondul unei noi ofensive ruseşti, ca urmare a întârzierilor în livrarea ajutorului militar occidental.

    Membrii mai reticenţi ai G7 s-au arătat la rândul lor entuziasmaţi de acest plan, percepându-l ca o modalitate de a asigura finanţare pe termen lung pentru Kiev în cazul în care Joe Biden pierde alegerile prezidenţiale din acest an în faţa lui Trump, care s-a opus ajutorului american pentru Ucraina.

    Planul în cauză ar putea fi „realizat înainte de luna noiembrie, astfel încât, chiar dacă Trump câştigă, banii să fie deja desfăşuraţi”, a declarat o persoană implicată în discuţiile oficiale.

    Negocierile sunt în curs de desfăşurare înaintea unei reuniuni a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G7, care va avea loc în Italia săptămâna viitoare, când se va discuta această problemă.

    Franţa, Germania, Italia şi Japonia s-au opus anterior unor planuri americane de mai mare anvergură, cum ar fi confiscarea activelor subiacente ale Rusiei, temându-se că ar putea crea un precedent pentru confiscarea proprietăţii de stat şi ar putea provoca haos pe pieţele financiare. Aceştia s-au arătat mai deschişi în ultimele săptămâni la ideea de a valorifica profiturile pentru a genera împrumuturi pentru Ucraina, au declarat oficialii.

  • China şi Rusia rămân mai aproape ca niciodată: Xi Jinping i-a transmis lui Vladimir Putin că legăturile dintre cele două naţiuni trebuie să rămână puternice inclusiv pentru generaţiile care vor urma

    Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis lui Vladimir Putin că legăturile dintre cele două naţiuni rămân puternice, în contextul în care liderul rus începe un nou mandat, iar războiul din Ucraina intră în al treilea an, raportează Bloomberg.

    Xi a declarat că naţiunea sa este „pregătită să lucreze cu Rusia ca un bun vecin, prieten şi partener”, a relatat joi televiziunea de stat China Central Television, după ce cei doi lideri de stat s-au întâlnit la Beijing. China este pregătită „să consolideze prietenia dintre cele două popoare pentru generaţiile viitoare”, a adăugat Xi.

    Putin a descris cooperarea dintre cele două naţiuni ca fiind „unul dintre principalii factori de stabilizare pe arena internaţională”, potrivit unui videoclip postat pe un cont de socializare al Kremlinului.

    Comentariile celor doi lideri subliniază relaţia strânsă care s-a dezvoltat între naţiunile lor în ultimii ani. Cei doi lideri au declarat o „prietenie fără limite” între cele două state, cu doar câteva săptămâni înainte ca Putin să lanseze invazia sa la scară largă în Ucraina, întâlnindu-se de peste 40 de ori de când Xi a venit la putere în 2012.

    Impulsionate de vânzările de petrol şi gaze ruseşti şi de achiziţiile de electronice, echipamente industriale şi automobile, schimburile comerciale ale Moscovei cu China au atins un nivel record de 240 de miliarde de dolari în 2023. În pofida acestui fapt, exporturile Chinei către Rusia au scăzut în ultimele două luni, pe fondul ameninţărilor tot mai mari ale Statelor Unite.

    Putin doreşte ca această vizită să asigure faptul că sprijinul economic şi diplomatic pe care China l-a oferit Moscovei de când aceasta a atacat Ucraina la începutul anului 2022 rămâne neclintit. SUA au avertizat China cu privire la comerţul său cu Rusia, ameninţând că vor sancţiona băncile care susţin maşina de război a Kremlinului.

    În cadrul zilei de joi, în timp ce se afla alături de Xi la o ceremonie de semnare a unor acorduri privind aprofundarea cooperării dintre cele două state, Putin a remarcat că 90% din schimburile comerciale au fost decontate în yuani şi ruble.

    Liderul rus a mai adăugat că Moscova şi Beijingul au convenit să intensifice legăturile bancare şi să crească utilizarea sistemelor naţionale de plată. Detaliile acestor acorduri şi ale celor semnate înaintea camerelor de luat vederi nu au fost făcute publice.

    Xi a adresat, de asemenea, un atac voalat la adresa SUA, spunând că „hegemonia unilaterală, confruntarea şi politica de putere ameninţă pacea globală şi securitatea tuturor ţărilor”. El a reiterat poziţia naţiunii sale cu privire la războiul din Ucraina, spunând că „o soluţie politică la criza ucraineană rămâne singura direcţie corectă”.

  • Raport sumbru: Înlocuirea lui Şoigu cu Belousov la Apărare sugerează pregătirea lui Putin pentru război prelungit în Ucraina şi un posibil conflict cu NATO

    Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War – ISW) a punctat că propunerea preşedintelui rus de a-l pune în funcţie pe Andrei Belousov, în locul lui Serghei Şoigu, la conducerea Ministerului rus al Apărării, ar putea sugera că Vladimir Putin se pregăteşte pentru a susţine un război prelungit în Ucraina şi, eventual, pentru a se pregăti pentru o viitoare confruntare cu NATO.

    Numirea lui Belousov în funcţia de ministru rus al Apărării reprezintă o evoluţie semnificativă în eforturile lui Putin de a crea toate condiţiile economice pentru un război prelungit.

    Potrivit ISW, Andrei Belousov nu are experienţă militară, iar la bază este economist de meserie. Belousov a ocupat funcţia de ministru rus al Dezvoltării Economice în perioada 2012-2013, după ce în perioada 1981-2006 a activat în domeniul analizelor şi previziunilor economice. Belousov este, de asemenea, un cunoscut susţinător al unei mai mari implicări a guvernului în economie.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a explicat pentru agenţia de presă rusă de stat TASS că ,,este foarte important să se încadreze economia blocului de securitate [verticala puterii de securitate internă] în economia ţării”.

    Un oficial federal rus neidentificat a declarat pentru publicaţia de opoziţie rusă Vazhnye Istorii că Belousov va lucra în noul său rol pentru a ,,organiza în mod competent procesele de lucru şi logistice, a asigura producţia şi aprovizionarea necesară, a orienta economia către «operaţiunea militară specială» şi a stoarce maximul tehnologic din industria de apărare”.

    Serghei Şoigu a fost ministrul rus al Apărării începând cu anul 2012, iar odată cu această schimbare, el va primi rolul de secretar al Consiliului de Securitate Naţională a Rusiei.

  • Lupte grele în regiunea ucraineană Harkov, după ce ruşii au intensificat atacurile

    Ruşii şi-au intensificat atacurile în regiunea Harkov, au declarat, sâmbătă, autorităţile ucrainene. Armata ucraineană a arătat că au fost trimise întăriri în regiune pentru a ajuta la stabilizarea poziţiilor de apărare.

    Lupte grele au au loc sâmbătă într-o ofensivă a ruşillor pentru ocuparea unor sate ucrainene din apropierea graniţei cu Rusia. Armata rusă şi-a intensificat atacurile în Harkov, a declarat guvernatorul regiunii.

    “Inamicul continuă să preseze în nordul regiunii noastre. Forţele noastre au respins nouă atacuri”, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov, citat de Reuters.

    Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că ruşii au cucerit cinci sate de frontieră din regiunea Harkov. Pe de altă parte, Syniehubov a declarat că în toate cele cinci sate situate într-o zonă de trei până la cinci kilometri de graniţa cu Rusia încă au loc confruntări.

    Armata ucraineană a declarat că au fost trimise întăriri în regiune pentru a ajuta la stabilizarea poziţiilor de apărare.

    Peste 2.500 de persoane din zona de frontieră au fost evacuate.

     

  • Aleksei Sobolev, ministru-adjunct al Economiei din Ucraina: Putem lucra împreună prin investiţii în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, cât şi printr-o infrastructură ce ar conecta Ucraina de UE

    În Ucraina, unde războiul început în februarie 2022 nu pare să ofere semne că s-ar încheia prea curând, reconstrucţia sectorului energetic reprezintă una dintre priorităţi, spune Aleksei Sobolev, ministru-adjunct, Ministerul Economiei din Ucraina, prezent la evenimentul CFA Central And Eastern Europe Investment Conference – Transmisiune ZF Partners Events, într-un panel în care au mai fost invitaţi reprezentanţi ai gigantului bancar JPMorgan (simbol bursier JPM) şi agenţiei de rating Fitch.

    „Reconstrucţia din sectorul energetic este una dintre priorităţile noastre; din nefericire, nu ne putem mişca rapid. Vrem să diversificăm sursele regenerabile de energie, care ar fi mai greu de lovit de către Rusia. Investiţiile în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, inclusiv în proiecte regenerabile, ar fi unul dintre modurile în care putem lucra împreună”, afirmă Aleksei Sobolev.

    Un alt mod ar consta într-o infrastructură care ar conecta Ucraina şi Uniunea Europeană, continuă Aleksei Sobolev, adăugând că Ucraina dispune de suficiente lanţuri energetice, iar ţara poate extinde această capacitate şi afara graniţelor.

    „Deci investiţiile realizate de ţările vecine în proiecte de interconexiune ar fi cruciale în iniţiativele noastre comune. Ministrul economiei, Iulia Sviridenko, spune că războiul nu reprezintă un embargo pentru investiţii.”

     

  • Cine câştigă de pe urma războiului dintre Israel şi Hamas? Pentru Putin, războiul din Gaza rămâne un izvor nesecat de beneficii, în timp ce pentru Biden poate fi lovitura fatală în cursa pentru Casa Albă

    Nu există nicio dovadă potrivit căreia Vladimir Putin ar fi implicat direct în măcelul îngrozitor comis de Hamas asupra a 1.200 de civili israelieni anul trecut. Cu toate acestea, Rusia a fost unul dintre principalii beneficiari ai incidentului. Pentru a ajunge la această concluzie, este necesar să ne ridicăm întrebarea „cine a pierdut cel mai mult în urma acestui eveniment?”. Potrivit FT, răspunsul cel mai logic din punct de vedere geopolitic este Joe Biden. 

    Soarta a făcut ca barbaria comisă de Hamas să aibă loc pe 7 octombrie, întâmplător, ziua de naştere a lui Putin. Instabilitatea geopolitică generată de acest eveniment a reprezentat un cadou bine împachetat pentru Moscova, întrucât liderului de la Kremlin îi este acum mult mai uşor să descrie „ordinea internaţională liberală” a lui Biden ca pe o carcasă malefică de minciuni lipsită de orice esenţă. Biden a declarat clar că va susţine Israelul până la capăt dacă Curtea Penală Internaţională va emite vreo acuzaţie împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a colegilor săi, chestiune care vine în dezavantajul reputaţiei SUA, în contextul în care acelaşi preşedinte a susţinut punerea sub acuzare de către CPI a lui Putin pentru presupusele sale crime de război din Ucraina.

    Marea ironie constă în faptul că, până la 7 octombrie, Putin şi Netanyahu şi-au purtat un soi de admiraţie reciprocă. Fiecare recunoştea în celălalt un lider puternic care ar face tot ce este necesar pentru a se menţine la putere. De asemenea, un alt punct comun dintre cei doi lideri a fost dispreţul purtat pentru liberalii americani şi pentru democraţii „binefăcători” în general. Deşi aceste sentimente continuă să existe între cei doi, de la invazia din 2022 în Ucraina şi, în special, de la 7 octombrie, Rusia s-a îndepărtat de Israel şi s-a aliat cu Iranul, principalul inamic al Tel-Avivului.

    Iranul a trimis Rusiei vaste rezerve de drone pe care să le folosească împotriva Ucrainei. Rusia, la rândul său, a renunţat la orice pretenţie de a fi imparţială între Iran şi Israel, ceea ce a încercat cu delicateţe să facă timp de mulţi ani. De asemenea, Moscova a primit o delegaţie de înalţi oficiali Hamas la trei săptămâni după atacurile asupra Israelului, o mişcare ostilă îndreptată în mod tacit către Tel-Aviv. 

    Ecuaţia este destul de simplă şi poate fi enunţată la fel de simplu: tot ceea ce este rău pentru Biden este benefic pentru Putin. Întrucât este singurul „apărător” al unei aşa-numite „ordini internaţionale bazate pe reguli stricte de egalitate” în alegerile prezidenţiale din 2024, o victorie a lui Biden ar reprezenta o veste proastă pentru Moscova, deoarece ar genera un nou impuls pentru o contraofensivă a armatei ucrainene în 2025 – şi nu numai.

    La polul opus, o victorie a lui Donald Trump ar însemna capitularea forţată a Ucrainei în faţa condiţiilor ruseşti la masa negocierilor. În relaţie directă de legătură, lucrurile stau astfel în ceea ce priveşte cursa pentru Casa Albă de anul acesta: cu cât va fi mai mult haos în Gaza de acum şi până în noiembrie, cu atât mai greu îi va fi lui Biden să îl învingă pe Trump. Acesta este motivul pentru care mişcarea Forţelor de Apărare ale Israelului în estul Rafah din această săptămână este atât de periculoasă pentru Biden. 

    În cea mai mare parte, Putin este un beneficiar pasiv al repercusiunilor operaţiunilor FDI în Gaza. Cu toate acestea, rămâne posibil ca echipa lui Biden, condusă de Antony Blinken, secretarul său de stat, şi Bill Burns, directorul CIA, să găsească o modalitate de a determina Israelul şi Hamas să accepte o încetare a focului şi eliberarea unor ostatici, lucru care ar schimba radical situaţia internaţională. 

    Desigur, eşecul de a asigura o încetare a focului ar putea însemna alte mii de morţi în rândul civililor din Gaza, o posibilă foamete din cauza restricţionării ajutorului umanitar şi mai multe proteste în campusurile americane, ducând, totodată la o divizarea tot mai mare a Partidului Democrat şi, implicit, la pierderea treptată a sisţinerii electorale a actualului preşedinte american.

  • România ia în considerare trimiterea unuia dintre sistemele sale de apărare Patriot în Ucraina, după ce Klaus Iohannis s-a întâlnit la Washington cu preşedintele american Joe Biden

    România ar putea fi pregătită să trimită o parte dintre sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis pe 7 mai, după ce s-a întâlnit la Washington cu preşedintele american Joe Biden, relatează Reuters.

    „Au existat mai multe discuţii în ultimele săptămâni referitoare la ţara care ar putea trimite aceste sisteme Patriot în Ucraina”, a declarat Iohannis reporterilor.

    „Preşedintele Biden a adus în discuţie această problemă în cadrul întâlnirii noastre, iar eu am răspuns că sunt deschis privitor la posibilitatea de a ajuta Ucraina. Cu toate acestea, chestiunea în cauză trebuie dezbătută în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, deoarece este inacceptabil să lăsăm România fără apărare aeriană”., a declarat preşedintele ţării.

    Partenerii occidentali nu vor să ofere Ucrainei nici măcar „cinci” sisteme Patriot, deşi ei au peste 100, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba la 3 aprilie.

    Este nevoie de 25 de sisteme Patriot sau echivalentul lor pentru a proteja complet spaţiul aerian al Ucrainei de atacurile ruseşti, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la 6 aprilie.

    Ucraina se află în negocieri active cu aliaţii săi pentru a furniza două baterii Patriot şi un SAMP-T, a declarat Kuleba la 12 aprilie.

    Ţările UE ar trebui să trimită o parte dintre sistemele lor de apărare aeriană pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, la o reuniune a miniştrilor de externe din cadrul G7 din 18 aprilie.

    Potrivit Bloomberg, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut membrilor alianţei să sporească sprijinul pentru apărarea aeriană a Kievului într-un moment cheie al conflictului, în condiţiile în care Rusia şi-a intensificat bombardamentele împotriva infrastructurii energetice şi a oraşelor ucrainene.

    Stoltenberg a declarat luna trecută că aliaţii au identificat echipamente suplimentare de apărare aeriană pentru Ucraina, inclusiv sisteme Patriot şi SAMP/T.

  • Şase răniţi în urma unui atac rusesc cu drone în Ucraina

    Rusia a lansat un atac cu drone asupra regiunilor ucrainene Harkov şi Dnipropetrovsk, rănind cel puţin şase persoane şi lovind infrastructuri, clădiri comerciale şi rezidenţiale, au declarat, sâmbătă, oficiali regionali din Ucraina.

    Forţele aeriene ucrainene au declarat că ruşii au lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă 13 drone Shahed care au vizat regiunile din nord-estul şi centrul ţării. Unităţile de apărare antiaeriană au doborât toate dronele, a declarat comandantul forţelor aeriene ucrainene, potrivit Reuters.

    Resturi de la dronele doborâte au lovit însă obiective civile din Harkov, rănind patru persoane şi declanşând un incendiu într-o clădire de birouri, a declarat guvernatorul regional, Oleh Synehubov. Acesta a scris pe Telegram că un copil de 13 ani şi o femeie sunt trataţi la spital. Alte două femei au fost tratate la faţa locului.

    În regiunea Dnipropetrovsk alte două persoane au fost rănite, a declarat Serhii Lysak, guvernatorul regional. El a precizat că o instalaţie de infrastructură şi trei case au fost avariate.

  • Surse: Spania va trimite rachete Patriot în Ucraina

    Spania va trimite rachete Patriot în Ucraina. Informaţia prezentată pe surse nu a fost confirmată de oficialii spanioli. Ucrainenii au solicitat în mod repetat astfel de sisteme pentru a se apăra.

    Madridul a exclus livrarea de lansatoare antiaeriene, dar va oferi proiectile, susţine El Pais care citează surse.

    Spania are trei baterii de rachete cumpărate la mâna a doua din Germania în 2004 şi 2014.

    O sursă diplomatică spaniolă le-a declarat joi reporterilor străini că Madridul trebuie să-şi „intensifice” „angajamentul faţă de Ucraina”, potrivit Sky News.

    La începutul lunii, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus membrilor NATO că ţara sa are nevoie de minimum şapte sisteme Patriot sau alte sisteme avansate de apărare aeriană pentru a contracara atacurile aeriene ruseşti.

    Luni, liderii Uniunii Europene au declarat că se gândesc să ofere sisteme de apărare aeriană Ucrainei.