BusinessMagazin

Tag: turism

  • Un executiv din industria turismului avertizează: „Ne aşteptăm la o creştere generală a preţurilor vacanţelor, chiar cu 20-25%, faţă de anul 2021”. În ce destinaţii exotice pot călători românii în acest an

    Deşi anul 2021 a rămas tot în umbra pandemiei de COVID-19, acest lucru nu i-a împiedicat pe români să îşi petreacă vacanţa în afara graniţelor. Iar acest lucru s-a reflectat şi în vânzările operatorilor din turism. „Anul 2021 a fost, cu siguranţă, încă un an de flexibilitate şi adaptare în industria turismului, inclusiv pentru Eturia (…), care a avut creşteri substanţiale faţă de anul 2019”, susţin reprezentanţii businessului.
    Pentru a preîntâmpina nevoile apărute pe fondul crizei sanitare, ei spun că au lansat asigurări suplimentare care să acopere diverse situaţii legate de pandemie şi să faciliteze parteneriatele cu clinici pentru testări înainte şi după călătorie, printre altele.

    „A fost un an plin de provocări pentru noi, an în care am lucrat sub presiunea schimbărilor de ultim moment  ale condiţiilor de călătorie din fiecare ţară în care oferim vacanţe. A trebuit să ne reinventăm de mai multe ori. Dar suntem bucuroşi că am reuşit să obţinem o cifră de afaceri mai mare cu 35% faţă de anul 2019. Operaţional, cifra de afaceri este de 15 milioane de euro. Pentru 2022, ne propunem o creştere la 18 milioane euro”, declară Sorin Stocia, CEO Eturia.

    În cifre, 45% dintre clienţii Eturia au ales să călătorească cu zboruri charter în 2021, respectiv 55% au preferat companiile de linie cu care Eturia a încheiat parteneriate avantajoase. Astfel că cele mai vândute vacanţe au fost cele cu zbor charter, iar destinaţia-vedetă a anului 2021 a fost Maldive. În paralel, Eturia a operat chartere direct sau în parteneriat către Mauritius, Seychelles, Republica Dominicană, Kenya, Madeira, Laponia, Zanzibar şi Dubai.

    Pentru anul 2022, compania anunţă că va include în pachetele sale o serie de destinaţii noi, care au fost închise total sau parţial în 2021. Acestea vor fi operate atat cu charter cât şi prin parteneriate extinse cu principalele companii aeriene. Printre cele mai importante destinaţii introduse se numără Cuba, Jamaica şi Thailanda, dar şi Sri Lanka, Mauritius, SUA, Argentina şi Bali. Reprezentanţii businessului preconizează că vor rămâne în centrul atenţiei şi Mexic, Seychelles, Maldive, Republica Dominicană, Peru, Tanzania şi Africa de Sud, pentru aceste destinaţii clienţii având posibilitatea de a alege dintr-o serie de sejururi, circuite Share a Trip şi circuite de grup cu însoţitor clasice, dar şi pachete speciale.

    „Share a trip este un concept de circuite original Eturia, în care mai multe familii sau prieteni pot alege acelaşi itinerar de vacanţă, împărţind astfel costurile şi având şi posibilitatea de a cunoaşte noi parteneri de călătorie”, precizează Sorin Stoica.

    Cele mai populare vacanţe în momentul actual, pentru primăvară şi vară, sunt în destinaţii precum Maldive, Mauritius, Seychelles, Cuba, Mexic, Republica Dominicană, Sri Lanka, Jamaica, Tanzania, Kenya, Peru, Iordania, Ras al-Khaimah şi Maroc.

    Pe parcursul anului 2022, Eturia prevede şi că tarifele pentru vacanţe vor creşte substanţial. „Ne aşteptăm la o creştere generală a preţurilor vacanţelor, chiar cu 20-25%, faţă de anul 2021. Cum noi destinaţii râvnite se vor deschide, iar restricţiile se vor relaxa, toate pieţele mari ale lumii îşi vor trimite turiştii în vacanţe. Acest lucru va duce la o creştere de tarife – în special în sezoanele de vârf – şi la o lipsă de disponibilitate la hotelurile de calitate – acestea îşi vor epuiza primele locurile”, avertizează Sorin Stoica, CEO Eturia.

  • Olimp, noul pariu de 100 mil. euro de pe litoral

    Proiecte imobiliare de peste 100 de milioane de euro aflate în diferite stadii de dezvoltare ar putea transforma Olimpul în staţiunea-reper pentru turismul de elită de pe litoral. Faţă de incongruenţa imobilară din Mamaia, modelul „olimpian” este complet diferit, mai ales prin coerenţa conceptelor arhitecturale implementate. Se conturează astfel un nou oraş al zeilor din România, ridicat din cenuşa vechiului Olimp? Toate indiciile arată că da.

    După ce ultimii ani au adus în scenă Mamaia şi au transformat-o în „vedeta” litoralului românesc, se pare că următorii ani vor face din Olimp un concurent redutabil pentru Mamaia, doar că această staţiune cu potenţial, în care investiţiile din segmentele de rezidenţial şi hotelier au crescut în ultima perioadă, are premisele de a se poziţiona pe un nivel mai degrabă premium. „În primul rând, zona Olimp este mult mai bine reglementată din punctul de vedere al parametrilor urbanistici care trebuie respectaţi.

    Acest lucru se va traduce, spre exemplu, în investiţii derulate conform unui plan integrat în ansamblu, deci o coerenţă mult, semnificativ mai ridicată. Fie că vorbim de regim de înălţime, număr de locuri de parcare minim necesare sau spaţii verzi ample, toate acestea se vor regăsi în proiectele din zona Olimp”, spune Maria Andrei, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Mai mult, proiectele dezvoltate sau aflate în planificare şi dezvoltare în zona Olimp vin cu un concept şi cu facilităţi pentru turişti, aspect necesar oriunde pe litoral. Turiştii nu îşi doresc şi nu ar trebui să primească doar o cameră unde să doarmă, ci multiple opţiuni de petrecere a timpului, facilităţi, piscine, magazine, alternative care nu abundă, în acest moment, pe litoralul autohton. „All-inclusive nu înseamnă doar porţii de mâncare, ci şi opţiuni de petrecere a timpului şi facilităţi într-un proiect integrat. Iar Olimp a atras şi va atrage multiple proiecte turistice, integrate, nu doar cu o componentă rezidenţială, ci şi turistice, care pun turistul în prim-plan.”

    Olimp era, cândva, prima destinaţie pe lista celor care îşi propuneau să petreacă un sejur la mare în România, iar cei care cunosc staţiunea aşa cum era ea în urmă cu patru-cinci decenii ar putea deveni unii dintre turiştii viitorului pol de dezvoltare. Proiectele integrate, cu facilităţi nu doar de lux, ci şi destinate unui public matur şi cu cerinţe bine definite, sunt „magnetul” care ar putea aglomera zona. „În ansamblu, în Olimp se va depăşi în următorii ani borna de 100 de milioane de euro investite în proiecte noi, marea lor majoritate integrate, cu multiple facilităţi”, estimează Maria Andrei de la SVN România.

    Certion este unul dintre dezvoltatorii care au identificat în Olimp potenţial şi au ales să se ancoreze acolo cu mai multe proiecte de tip reşedinţe de marcă operate în regim hotelier. Este vorba despre VOGH Olimp, Galileo Olimp Resort & Residences şi Pharos Olimp. Primele două se află deja în construcţie, iar cel de-al treilea este în faza de concept.

    „Olimp are un potenţial foarte mare de dezvoltare, de a deveni o zonă atractivă nu doar în sezonul estival, ci pe tot parcursul anului. Implicarea noastră în zonă nu se limitează la construcţia de reşedinţe de marcă operate în regim hotelier, ci este mai degrabă orientată în jurul creării unui adevărat ecosistem ce poate oferi experienţe şi servicii turistice de calitate tot anul, nu doar în sezon. «Litoral 4 sezoane» este un concept iniţiat de Certion, iar prin crearea şi dezvoltarea de facilităţi şi servicii turistice operaţionale 365 de zile pe an, întreaga zonă are potenţialul de a deveni atractivă şi în extrasezon”, explică Bogdan Căruntu, director de creaţie şi partener la Certion.

    Compania Certion Property Developers este un business fondat în 2015 de Cătălin Scripcaru, Cezar Ionescu si Bogdan Căruntu şi a dezvoltat un portofoliu care cuprinde în total cinci proiecte – toate situate în sudul litoralului românesc: VOGH Olimp, Galileo Olimp Resort & Residences, Lago Neptun, Pharos Olimp şi Solantis Neptun, ultimele două fiind doar în fază de concept. Investiţiile în cele trei proiecte aflate în construcţie se ridică la 60 de milioane de euro, potrivit datelor transmise de reprezentanţii companiei pentru Ziarul Financiar, deşi suma iniţială era de 45 de milioane de euro. Creşterea preţurilor la materiale de construcţii şi-a spus însă cuvântul. La VOGH Olimp, lucrările au fost demarate în mai 2021 şi urmează să fie finalizate în a doua jumătate a acestui an, acesta fiind singurul proiect de reşedinţe de marcă operat în regim hotelier de pe litoralul românesc, după cum spun reprezentanţii Certion. Piscina infinity de la etajul 11 este o noutate pentru piaţa din România.

    La Galileo Olimp Resort & Residences, lucrările au fost demarate în noiembrie 2021, iar proiectul va include şi o esplanadă cu restaurante, terase, cafenele, cocktail bar, magazine tip high-street, precum şi o zonă de promenadă. Galileo este localizat în centrul staţiunii Olimp, la trei minute de malul mării, iar finalizarea este prevăzută pentru toamna anului 2023. Proiectul este evaluat la peste 20 de milioane de euro. „Proiectele noastre de tip reşedinţe de marcă operate în regim hotelier completează cererea de servicii turistice hoteliere de calitate care sunt în «short supply» într-o piaţă emergentă, precum cea din România. Acesteia i se adaugă şi cererea ridicată pentru destinaţiile de proximitate, la două-trei ore de mers cu maşina.” Partenerul de la Certion spune că toate proiectele pe care le dezvoltă vor avea servicii şi facilităţi specifice unui hotel de patru-cinci stele, cu restaurante, spa, coafor, sevicii de securitate non-stop, livrarea corespondenţei şi a pachetelor, săli de gimnastică, magazine şi programe de loialitate.

    Acestea, pe lângă serviciile la cerere, cum ar fi cumpărături personale, spălătorie, mese la domiciliu, antrenor personal, servicii pentru animale de companie, servicii de săli de şedinţe, echipamente de birou şi alte facilităţi de concierge. „România are multe zone cu potenţial extrem de mare, însă sunt slab valorificate, mai ales prin lipsa de viziune pe termen lung a antreprenorilor din zonă. Cât despre Olimp, noi credem că are potenţialul de a deveni staţiunea-reper pentru turismul premium din zona litoralului.” Proiectele Certion nu se limitează însă doar la staţiunea Olimp. Dezvoltatorul are în portofoliul actual şi două proiecte aflate în staţiunea Neptun: Lago şi Solantis. „Ne dorim ca în prima jumătate a acestui an să demarăm lucrările la Lago Neptun, un proiect de 10 etaje şi 150 de apartamente, localizat pe malul lacului Neptun, la marginea pădurii Comorova. Solantis Neptun se află în imediata vecinătate a proiectului Lago şi este momentan în faza de concept.” De ce a ales compania această zonă pentru a investi în proiecte rezidenţiale la nivel premium? Pentru că „… zona Olimp-Neptun este cea mai bine cotată şi poziţionată zonă de pe litoralul românesc. Peisajul deosebit şi calitatea plajelor fac din Olimp-Neptun o zonă cu un real potenţial de renaştere, de reinventare a turismului de calitate”, precizează Bogdan Căruntu.

    Pe scena proiectelor imobiliare premium din Olimp şi-a făcut loc şi Novum by the Sea, un resort de lux de patru stele, situat pe plaja din staţiune, pe o stâncă.

    „Mangalia, cel mai apropiat oraş, este la 10 km de centrul staţiunii Olimp, Constanţa este la 40 de km depărtare, iar Aeroportul Kogălniceanu la o distanţă de 63 de km”, se arată pe site-ul proiectului, fără ca reprezentanţii acestuia să răspundă solicitării Business MAGAZIN cu privire la potenţialul pe care îl identifică în zonă. Novum by the Sea are în total 160 de apartamente. Preţul pentru două nopţi petrecute acolo porneşte de la 870 de lei şi poate ajunge la 2.760 de lei, în funcţie de camera aleasă şi de facilităţi, potrivit unei simulări de cazare făcute de Business Magazin pentru ultimul weekend din luna februarie. Proiectul Novum by the Sea este dezvoltat de firma Novum Business Invest, cu afaceri de 164 de milioane de lei în 2020, cunoscută pentru mai multe proiecte imobiliare în Bucureşti. Firma este deţinută de Ionuţ Cosmin Fleancu şi Dan George Dobre. La finalul anului 2021, Novum Business Invest a cumpărat un teren în Bucureşti, în apropiere de Parcul Carol, unde va dezvolta un complex rezidenţial cu 500 de apartamente, valoarea proiectului fiind de circa 65 de milioane de euro. Novum Business Invest este un dezvoltator imobiliar prezent de peste zece ani pe piaţa din România, timp în care a livrat proiecte rezidenţiale în mai multe zone ale Capitalei, precum Splaiul Unirii, Timpuri Noi, Prelungirea Ghencea, Politehnica, Lacul Morii, 13 Septembrie, Cotroceni. Hacienda de Mare, de pe plaja Copahavana sau Casa de Mare sunt alte proiecte care au resuscitat Olimpul în ultimii ani, venind cu valenţe premium într-o zonă care nu ajunsese până acum la acest nivel. De pildă, pe terasa hotelului-boutique Hacienda de Mare, cu 18 camere, în 2020 a fost integrat şi restaurantul pop-up Anika by the Sea, deschis de chef-ul Alexandru Dumitru şi somelierul Andrei Popa, ca o extensie a proiectului Anika, pe care ce doi îl au în Bucureşti.

    Bogdan Căruntu, director de creaţie şi partener la Certion: „România are multe zone cu potenţial extrem de mare, însă sunt slab valorificate, mai ales prin lipsa de viziune pe termen lung a antreprenorilor din zonă. Cât despre Olimp, noi credem că are potenţialul de a deveni staţiunea-reper pentru turismul premium din zona litoralului.”

    Fără aberaţii urbanistice

    Ce are însă Olimp şi nu au alte zone de pe litoralul românesc şi de ce a atras această staţiune acum interesul dezvoltatorilor? „Olimp este în primul rând o staţiune istorică, cu o imagine foarte bună înainte de 1990. Staţiunea este una foarte verde, există foarte mulţi copaci şi spaţii verzi, păduri întregi. În plus, Olimp este o staţiune mai puţin aglomerată, iar acest fapt reprezintă un avantaj”, crede Maria Andrei de la SVN România.

    Inclusiv faptul că nu a atras până acum foarte multe investiţii poate reprezenta un avantaj pentru Olimp, investitorii având posibilitatea de a realiza proiecte integrate. Plaja este la rândul său una de calitate, iar nisipul are o culoare albă, nu cu mult diferită de cea pe care românii o caută tot mai des în ultimii ani pe plajele din Grecia. Aşa că, în ansamblu, această staţiune are toate premisele pentru a deveni noul star al litoralului autohton.

    „Olimp reprezintă o staţiune mai retrasă şi mai mică, cu zone ample verzi existente şi parametri urbanistici bine definiţi. Există potenţial pentru o dezvoltare sistematică, integrată, fără aberaţii urbanistice, iar proiectele actuale, existente sau în planificare, arată că investitorii pun turistul în prim-plan prin concepte integrate, turistice.” Bogdan Căruntu de la Certion vorbeşte şi el despre avantaje precum coerenţa urbanistică.

    „Dezvoltarea haotică precum cea din nordul litoralului este exclusă. De ce? Primul motiv este limitarea de ordin geografic. Un alt motiv este planul urbanistic general,
    PUG-ul, extrem de bine detaliat, care nu permite schimbarea destinaţiei fostelor spaţii de cazare şi servicii. Pe scurt, dacă pe vremuri un anumit spaţiu a fost restaurant, restaurant va rămâne şi într-o viitoare dezvoltare. Nu în ultimul rând, actuala administraţie locală susţine în mod activ dezvoltarea turismului de calitate”, precizează el. Rămâne de văzut cât de mult şi cât de bine vor profita dezvoltatorii de aceste condiţii favorabile cu care se întâlnesc în teren şi cât de mult va reuşi Olimpul să atragă turiştii români, după ani întregi în care litoralul românesc a reuşit mai degrabă să-i gonească.

    Dezvoltare (şi) cu bani europeni

    Reprezentanţii primăriei Mangalia nu au răspuns solicitării Business Magazin referitoare la modul în care se dezvoltă municipiul şi staţiunile-satelit şi nici la cele legate de potenţialul turistic al zonei. Un document publicat pe site-ul primăriei însă, datând din aprilie 2019, arată că municipalitatea a făcut demersuri pentru dezvoltarea turistică în staţiunea Neptun-Olimp.

    Cu finanţare europeană, primăria „vizează dezvoltarea durabilă a turismului şi, implicit, creşterea numărului mediu de salariaţi în staţiunea turistică şi balneoclimatică Neptun-Olimp. Proiectul include investiţii în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale (…), precum şi investiţii în modernizarea sistemului de iluminat public rutier şi pietonal, amenajarea de piste de biciclişti şi spaţii verzi pe străzile modernizate. Proiectul de faţă, prin obiectivele şi activităţile pe care le propune contribuie în mod direct la creşterea gradului de atractivitate turistică a staţiunii”, se arată în documentul de lansare a proiectului „Dezvoltare turistică în staţiunea Neptun-Olimp”. Valoarea totală a proiectului a fost de 22,6 milioane de lei şi a avut ca dată de finalizare luna iulie 2021.

    „În ansamblu, în Olimp se va depa€i în urmatorii ani borna de 100 de milioane de euro investite în proiecte noi, marea lor majoritate integrate, cu multiple facilitai.”
    Maria Andrei, vicepreşedintele companiei de consultan­ţă imobiliară SVN România.

    Modelul Mamaia-Năvodari

    O dezvoltare care a ajuns la apogeu pe litoralul românesc este cea din zona Mamaia-Năvodari Nord, unde sute de apartamente îşi deschid uşile an de an, cele mai multe cu scopul clar de a servi drept spaţii de cazare pentru turişti. Puţine sunt locuinţele cumpărate pentru a fi folosite drept case de vacanţă de proprietari şi chiar şi mai puţine sunt acelea achiziţionate în scopul locuirii permanente de proprietar. Elanul pe care şi l-au luat dezvoltatorii imobiliari din zona Mamaia-Năvodari este vizibil şi în preajma terenurilor alocate campingurilor, care se văd nevoite să se restrângă.

    Un proprietar care închiriază o locuinţă în regim hotelier ar trebui să plătească taxe către stat în funcţie de statutul juridic al firmei sale, spun consultanţii fiscali. Astfel, dacă este vorba despre o microîntreprindere, ea trebuie să plătească între 1 şi 6% din cifra de afaceri, iar dacă este vorba despre un plătitor de impozit pe profit, el trebuie să achite 16% din profit. Cert este că proprietarii unor astfel de locuinţe închiriate către turişti trebuie să încaseze banii pe baza unor firme.

     

    O zonă care creşte cu paşi mici

    Puţin peste 40 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în 2020 pentru Mangalia, oraş în componenţa căruia intră şi staţiunea Olimp, alături de Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Saturn şi Venus. Deşi numărul este mic, evoluţia ultimilor ani arată un trend crescător, ţinând cont că, în 2017 de pildă, se acordaseră doar 24 de astfel de avize, potrivit datelor diponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS). Este însă departe de anii 2005-2007, premergători crizei economice, când se acordau peste 130 de autorizaţii de construcţie anual. În 2008 însă, numărul avea să scadă la jumătate.

    Numărul autorizaţiilor eliberate pentru proiecte rezidenţiale este relevant în condiţiile în care mare parte din cazările de la mare sunt de fapt apartamente şi case operate în regim hotelier. Pentru hoteluri şi alte clădiri similare, la INS figurează doar cinci autorizaţii de construite eliberate în 2020 pentru oraşul Mangalia şi staţiunile amintite.

    În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, tot datele de la INS arată că Mangalia a ajuns în 2021 la un număr de 34.633 de locuri disponibile, cu aproape 2.000 mai multe faţă de 2020.

     

     

     

    Novum by the Sea, Hacienda de Mare, de pe plaja Copahavana, sau Casa de Mare sunt alte proiecte care au resuscitat Olimpul în ultimii ani, venind cu valenţe premium într-o zonă care nu ajunsese până acum la acest nivel.

  • Câteva veşti bune

    Ediţia de săptămâna aceasta vă propune două modele de dezvoltare turistică, aflate în diferite etape în România, dar care sunt mult diferite prin continuitatea conceptelor faţă de reţetele haotice care au distrus multe zone cu potenţial.

    În Neptun-Olimp se află acum în construcţie proiecte de circa 100 de milioane de euro, destinate unui călător de elită care înţelege că bunul gust nu trebuie să se limiteze doar la camera pe care o ocupă, ci să cuprindă întreaga experienţă. Pe zona de turism autentic, după povestea bine scrisă a satelor săseşti, prinde contur cea a satelor din Delta Dunării, Jurilovca fiind un astfel de exemplu. Sunt iniţiative care spun o cu totul altă poveste a turismului românesc din simplul motiv că au o POVESTE, un fir roşu, în opoziţie cu dezvoltările care au distrus, de exemplu, Mamaia, transformând-o într-un cartier oarecare.

    Iar la final de pandemie (chiar sperăm să fie aşa), promisiunea unui nou început este chiar lucrul de care avem nevoie.

    Evadare (sau lectură) plăcută!

    Roxana Petrescu este guest editor


     

  • Hotelul plimbăreţ. Când şi unde se va deschide primul hotel cu camere care pot funcţiona independent şi pot fi mutate după bunul plac

    Hotelurile atrag turiştii cu dotările lor sau, mai nou, îi pot atrage cu mobilitatea, conform unui proiect al companiei americane Moliving, care propune hoteluri modulare. Mai precis, fiecare cameră este construită sub forma unui modul independent care poate funcţiona astfel sau fi unit cu altele şi mutat la nevoie.

    Fiecare modul poate fi conectat la reţelele de utilităţi sau poate funcţiona în absenţa acestora, fiind dotat cu panouri solare şi sistem propriu de reciclare a apei, scrie Dezeen.

    Primul astfel de hotel se va deschide în această primăvară într-o localitate din Valea Fluviului Hudson, Hurley. Operatorul său este Moliving, care caută parteneri pentru expansiune în SUA, precum şi în Europa, considerând soluţia sa potrivită pentru zonele unde numărul de turişti variază foarte mult în funcţie de perioada anului.

  • Gata bagajul?

    După cei mai grei doi ani din istoria sa, turismul îşi ia avânt şi se pregăteşte pentru un an cu rezultate similare cu cele din 2019, ultimul an de referinţă în această piaţă. Cererea early-booking pentru vacanţe începe să apară timid, însă anul acesta oferta va fi mai diversă, multe state îşi vor mai relaxa măsurile de restricţie, iar agenţiile de turism sunt optimiste. Operatorii din turism sunt de părere că 2022 va fi începutul sfârşitului celei mai dificile perioade pentru piaţa locală şi nu numai.

     

    Turismul a cunoscut cea mai dificilă perioadă din istorie, atât pe plan local, cât şi internaţional. Ultimii doi ani au reprezentant un rollercoaster, care i-a trecut pe operatorii din turism prin diverse stări şi emoţii. Provocările aduse de pandemie au determinat agenţiile locale de turism, care în mare parte sunt specializate pe vacanţe internaţionale, să îşi adapteze constant activitatea şi să găsească soluţii de supravieţuire. Rezolvările nu s-au lăsat aşteptate, iar pentru prima dată au fost introduse zboruri charter către destinaţii exotice, care înainte erau greu accesibile. Principalul criteriu de selecţie a destinaţiilor din ultimii doi ani s-a bazat pe restricţiile care se aflau în statele respective. Egipt, Zanzibar, Republica Dominicană, Kenya, Maldive, Seychelles şi Mauritius sunt doar câteva dintre destinaţiile pe care au mizat agenţiile de turism, dar care sunt destinaţiile acestui an? Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor.

    Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului. Pentru anul acesta părerile sunt împărţite, astfel că nici acum nu pot fi făcute previziuni foarte clare cu privire la cele mai solicitate destinaţii. O parte dintre jucătorii din piaţă sunt de părere că Egiptul îşi va păstra statutul de destinaţie vedetă, însă alţii consideră că odată cu redeschiderea ţărilor europene, locurile exotice vor scădea în preferinţele turiştilor. Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, este de părere că românii sunt nerăbdători să călătorească în Europa, iar destinaţiile de tipul Spaniei vor creşte semnificativ anul acesta.

    Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor. Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului.

    „Se vede şi se aude că povestea cu omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor”, explică Alin Burcea. El spune că cererea pentru vacanţe în Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Paralela 45 înregistrează în această perioadă câteva cereri pentru vacanţa de vară din acest an, însă nivelul este sub 2019. Criteriile cele mai importante, de care încă ţin cont agenţiile chiar şi în acestă perioadă, luate în calcul atunci când sunt introduse diverse destinaţii sunt măsurile de restricţii din statele respective.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia”, spune Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour. El este de părere că şi anul acesta Egiptul va fi în topul preferinţelor turiştilor români, alături de tradiţionalele Turcia şi Grecia. Destinaţia din Africa beneficiază de temperaturi ridicate, preţuri accesibile şi distanţă mică de zbor faţă de România, factori care ar contribui la păstrarea Egiptului în topul preferinţelor românilor pentru o bună perioadă de timp. „Independent de voinţa noastră ca touroperator, tarifele pachetelor de vacanţă vor suferi unele majorări datorate creşterii costurilor furnizorilor (cazare, zboruri, servicii la sol etc.)”, precizează Cristian Pandel.

    Cosmin Marinof, managing director al DerTour

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii.”

    Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia.”

     

    Creşterea preţurilor se prefigura încă de la finalul anului trecut, mai ales pentru Egipt, care a început să primească, după mulţi ani de absenţă, turişti ruşi. Rusia nu a mai avut zboruri directe către Egipt de la incidentul din 2015, când un avion rusesc s-a prăbuşit în Peninsula Sinai în urma unui atac terorist, care s-a soldat cu moartea a peste 220 de persoane, printre care mulţi cetăţeni ruşi. Rusia era printre cele mai importante pieţe turistice pentru Egipt, iar din acel moment, turismul egiptean s-a aflat pe o pantă descendentă. Ruşii s-au întors în Egipt, iar preţurile vor suferi majorări, însă turoperatorii locali nu se aşteaptă la creşteri foarte mari. Christian Tour a vândut începând cu luna noiembrie a anului trecut pachete pentru vacanţele de vară din acest an. „Chiar şi acum la început de an, după sărbători, cererile pentru vacanţele de vară sunt tot mai multe. Până în prezent avem un total de aproximativ 12.000 pachete deja rezervate în regim early booking. Acest tip de rezervare aducând beneficii clienţilor, în sensul că pot alege dintr-o paletă variată de oferte, de unităţi de cazare sau date de călătorie, dar şi pentru că pot alege să achite eşalonat vacanţa. Primele date de călătorie aproape sold-out sunt cursele charter de imediat după începerea vacanţei de vară a elevilor, adică după 15 iunie, în destinaţii precum Antalya, Creta sau Hurghada”, spune Cristian Pandel.

    O cerere mare pentru vacanţele de vară înregistrată în această perioadă o are şi turoperatorul DerTour. Oamenii au rezervat cu 30% mai mult în această perioadă faţă de anul trecut, ceea ce poate să însemne că rezervările de tip early booking îşi revin treptat, un semnal pozitiv pentru turismul local. Cosmin Marinof, managing director al DerTour, este de părere că aşa cum Egiptul a devenit o destinaţie operabilă pe tot parcursul anului, vor mai exista destinaţii exotice care vor merge perioade mai lungi din an, dacă nu chiar tot anul. „Republica Dominicană are tendinţa de a deveni o destinaţie pe care o vom opera 4-5 luni pe an, Mexic la fel. Aşteptăm ca destinaţiile din sud-estul Asiei să devină iar operabile, cu puţine restricţii. Sunt doi ani de când nimeni nu a fost în aceste locuri, cu siguranţa va fi o cerere foarte mare”, explică el. Cu toate că nu există încă o cerere mare doar pentru o anumită destinaţie, un lucru este clar şi anume faptul că turiştii vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare pentru vacanţele din acest an. Deschiderea mai multor pieţe turistice va duce la o cerere mai mare pentru destinaţiile populare, astfel că hotelierii vor creşte preţurile, iar cei care se grăbesc să îşi rezerve vacanţele vor beneficia de hoteluri mai bune, dar şi de preţuri mai mici dacă vor profita de reducerile de tip early booking ale agenţiilor.

    Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Acum lucrurile s-au schimbat. Foto: jorge salvador/unsplash

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii”, menţionează Cosmin Marinof. Şi pe segmentul de călătorii în scopuri de business se aşteaptă ca anul acesta cererea să crească, însă nu a început să apară. „Avem rezervări, dar nu foarte multe pentru că s-a schimbat comportamentul cumpărătorului, nu prea mai face rezervări cu foarte mult timp înainte. Pentru vacanţele corporate, cererea apare cu 2-3 săptămâni înainte de momentul călătoriei, momentan cererile sunt pentru primăvară, nicidecum pentru vară. Primim multe cereri de ofertă, dar nu se concretizează”, explică Codruţa Popescu, managing director, Go Travel, o agenţie de turism locală care îşi bazează activitatea pe segmentul corporate. Ea precizează că pentru anul acesta, cererea venită din partea de corporate va viza marile oraşe ale Europei. Anul acesta sentimentul de incertitudine va plana în continuare, însă nu la fel ca în ultimii doi ani. Turismul îşi va continua revenirea, începută anul trecut, iar şansele să fie atinse cifrele din 2019 sunt destul de mari, având în vedere apetitul crescut al românilor de a călători. Cu toate că părerile sunt împărţite cu privire la care vor fi destinaţiile acestui an, toţi operatorii spun la unison că va fi începutul sfârşitului restricţiilor de călătorie.

    Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

    „Se vede şi se aude că povestea cu Omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor.”

     

  • Destinaţia anului şi alte câteva „opriri”

    Investiţia anului în industria FMCG

    Gigantul american, Procter&Gamble, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială a bunurilor de larg consum, a ales România pentru o nouă unitate de producţie – de capsule de detergent (pods) – din patru motive: forţa de muncă bine pregătită, poziţia geografică favorabilă, deschiderea autorităţilor locale şi obţinerea unui ajutor de stat de la autorităţile centrale.

    Acesta este primul proiect de tip greenfield din ultimul deceniu în segmentul bunurilor nealimentare. Investiţia în acest proiect a fost de peste 50 mil. euro, din care 6 mil. euro ajutor de stat, conform informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Noi pariem mereu pe dezvoltarea businessului, nu pe stabilitate”, a spus la inagurare Antoine Brun, senior vice president – managing director South Eastern Europe at Procter & Gamble.

     

    Când moda devine vegană

    Industria modei este una dintre cele mai poluante industrii din lume. Este de fapt a doua cea mai poluantă din lume după industria petrolului. Totuşi, brandurile de modă au fost printre primele care s-au alăturat iniţiativei de a deveni mai prietenoase cu mediul. De la fire electrice uzate, la folosirea frunzelor de cactus, a năvoadelor de pescuit vechi până la ciuperci, totul poate fi transformat în articole vestimentare şi totul este „la modă” acum.

     

    Hotelul anului

    Pe scena Bucureştiului, chiar în inima oraşului, într-o clădire istorică ce are vedere către BNR, a apărut un nou hotel de cinci stele ce poartă numele de Marmorosch, hotel care vine să reînvie un experiment stilistic timpuriu. Numele proiectului este dat de faptul că această clădire istorică – ce a fost reconvertită pentru a fi transformată în hotel de lux – e cea care a găzduit banca Marmorosch Blank din perioada interbelică. Peste 50 de specialişti au lucrat la acest proiect pentru a-i da viaţă într-o nouă formă, fără a pierde din vedere moştenirea arhitecturală a clădirii.

     

    „Dispariţia” anului

    Pentru străinii care au vizitat România înainte de 1989, hotelul Intercontinental, de la kilometrul zero al Bucureştiului, este un simbol. La fel este şi pentru românii care vin pentru prima dată în Capitală şi îşi dau întâlnire în acest loc. Intercontinental, ca nume, va rămâne istorie şi se va transforma de la 1 ianuarie 2022 în Grand Hotel Bucharest.

     

    Destinaţiile unui an de lockdown

    Până nu de mult, Grecia, Bulgaria şi Turcia se băteau pentru titlul de cea mai populară destinaţie turistică în rândul românilor. Pandemia de COVID-19, care a lovit industria călătoriilor mai puternic decât aproape oricare alta, a făcut ca lucrurile să se schimbe. Mai exact, destinaţii exotice precum Maldive sau Zanzibar au ajuns în prim-plan pentru românii ale căror opţiuni de călătorii au fost limitate dramatic în 2020 şi 2021. Una s-a detaşat clar: Egiptul.

     

    Din România, în toată lumea

    5 to Go şi DAbo Doner sunt două branduri româneşti din piaţa restaurantelor şi cafenelelor care se găsesc acum pe pieţe precum Franţa sau Marea Britanie. Antreprenorii care au creat aceste concepte pe plan local şi-au făcut curaj în plină pandemie să meargă pe pieţe unde gastronomia şi cafeaua sunt la ele acasă, unde sunt ridicate la rang de artă.

  • Job de vis: 85.000 de dolari pentru a călători în lume timp de un an

    Compania, care oferă un instrument online de comparare a asigurărilor numită Insuranks, a anunţat recent un post care presupune călătorii în lume o dată pe lună, timp de un an calendaristic, perioadă în care angajatul postează despre aventurile sale pe reţelele de socializare. Doar un singur candidat va fi selectat, a precizat compania.

    Persoana va primi în plus până la 2.000 de dolari pentru zboruri dus-întors, 3.000 de dolari pentru cazare, 600 de dolari pentru mâncare şi băutură, 1.000 de dolari pentru activităţi şi 500 de dolari pentru închirierea unui vehicul. Pentru a încasa banii, va trebui, de asemenea, să promoveze public pachetele de asigurare ale Insuranks.

    Momentul nu pare a fi cel mai bun. Noua variantă Omicron este în prezent în creştere în întreaga lume, dând peste cap planurile de călătorie. Mai multe ţări au limitat călătoriile internaţionale în ultimele săptămâni, inclusiv India, Australia şi mai multe naţiuni din Uniunea Europeană.

    Candidaţii trebuie să aibă cel puţin 18 ani şi un paşaport valabil. Aplicaţiile se încheie luni, 31 ianuarie.

  • Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului: salariaţii din privat pot primi vouchere de vacanţă

    Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a anunţat că salariaţii din privat pot primi vouchere de vacanţă. Valoarea maximă a acestora poate ajunge la 13.800 lei, a precizat reprezentantul Guvernului.

    În sectorul privat, voucherele de vacanţă pot fi acordate tuturor angajaţilor care au contract individual de muncă, iar valoarea maximă ajunge la 13.800 de lei, echivalentul a 6 salarii minim brute garantate pe ţară.

    „Voucherele de vacanţă pot fi acordate şi salariaţilor din privat, direct de către angajator, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de efectuarea concediului de ordină în regim de turism intern. Mai mult, pe durata acestui an, prin comparaţie cu angajaţii din sectorul public, cei care lucrează la privat au putut beneficia de aceste vouchere de vacanţă. Datorită impactului pozitiv de pe plan economic şi social, încurajez companiile să le ofere în continuare, iar pe viitor îmi propun să identific metode prin care să poată creşte atractivitatea acordării acestora, fără a afecta, însă, bugetul de stat”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului.

    Avantajele angajatorilor sunt, printre altele, 100% deductibilitate fiscală în limita a 13.800 lei/angajat/an fiscal şi scutirea de la plata contribuţiei asiguratorie pentru muncă, în valoare de 2,25% din salariul brut al angajatului. De asemenea, angajatorii sunt scutiţi de la plata contribuţiilor sociale datorate de angajat.

    Voucherele de vacanţă primite de salariaţi pot fi folosite pentru achiziţionarea serviciilor de cazare, iar în pachetele turistice pot fi adăugate şi alte servicii precum masa, transportul sau tratamentul balnear.

    Emiterea voucherelor de vacanţă poate fi făcută doar de către entităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice. În perioada 2022-2026, acestea vor fi acordate exclusiv pe suport electronic.

  • Schiul în România, misiune imposibilă pentru străini: Pârtiile mici, preţurile mari şi lipsa colaborării conturează peisajul turistic de iarnă

    România nu are potenţialul de a atrage turişti străini pasio­naţi de schi, principalele motive pentru care prac­ticanţii străini ai acestui sport nu vin în ţara noastră fiind că nu dispunem de o infrastructură dezvol­tată, dar nici de oferte atractive.

    România, cu una dintre cele mai mici rate de infec­ta­re din Europa în această perioadă, ar fi putut profita de ocazia de a atrage turiştii străini către staţiunile locale de schi, însă e un tren pe care ţara noastră l-a pierdut de prea mult timp.

    Preţurile mari practicate de către unii hotelieri în această perioadă, dar şi lipsa colaborării dintre autorităţi şi mediul privat se traduc printr-o proastă organizare, care este resimţită direct de către turişti.

    „Nu avem turişti străini în această perioadă, avem tarife foarte mari, programe ale turoperatorilor nu prea sunt, cum erau acum ceva ani. Pachete de schi organizate pentru România nu există în extern, poate doar pachete indi­vi­duale, dar sunt scumpe“, explică Ovidiu Tudor, pre­şe­dinte al Asociaţiei Incoming România, care reuneşte mai multe agenţii de turism care practică turism de incoming.

  • ANAT: Eforturile de redresare a turismului, zădărnicite de noile reguli privind intrarea în ţară

    Potrivit ANAT, adoptarea noilor reguli privind intrarea pe teritoriul României aruncă în aer orice predictibilitate ofererită de lista semafor şi loveşte în cetăţenii români care au înţeles importanţa vaccinării şi au contribuit până în acest moment la reducerea efectelor pandemiei, prin respectarea tuturor recomandărilor autorităţilor sanitare.

    „Lista semafor şi-a demonstrat eficacitatea până în prezent, asigurând un echilibru funcţional între măsurile de prevenţie şi reducere a efectelor pandemiei şi redeschiderea ramurilor economice cele mai afectare de restricţiile impuse de autorităţile sanitare. Nu considerăm oportună tranziţia de la lista semafor la împărţirea tărilor în funcţie de poziţionarea lor geografică, respectiv state UE versus state non-UE, acest lucru fiind pe de o parte profund discriminatoriu şi pe de altă parte irelevant în contextul în care noua tulpină Omicron deja nu mai este endemică statelor Africane în care şi-a avut originea”, arată reprezentanţii ANAT prin intermediul unui comunicat de presă.

    ANAT solicită autorităţilor să reanalizeze restricţiile şi, eventual, să nu le aplice în perioada sărbătorilor de iarnă. Totodată, se cere restabilirea criteriilor de intrare în România pentru cetăţenii care au schema completă de vaccinare şi înfiinţarea de puncte de testare la frontieră, pe fluxul de intrare în ţară, în aşa fel încât călătorii să nu mai fie obligaţi să facă testul în străinătate.

    De asemenea, ANAT vrea modificarea reglementării privind programul restaurantelor în perioada sărbătorilor pentru ca românii să poată sărbători revelionul la ora 24.00, atunci când vine Anul Nou, şi nu la ora 21.00.